Calitatea procesuală activă Coparticiparea procesuală

Sentinţă civilă 8557 din 22.12.2006


• Calitate procesuală activă -Coparticiparea procesuală necesară activă într-o acţiune având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare

 ,, în cadrul unei acţiuni având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act de vânzare-cumpărare, având în vedere că hotărârea produce efecte constitutive, au calitate procesuală activă toţi creditorii obligaţiei de a face,,

 • Cerere de chemare în judecată a unei persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul (art. 57 Cod de procedură civilă)

,, Intervenientul chemat în judecată pe această cale procedurală dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu, ceea ce înseamnă că acesta ar putea pretinde bunul/pretenţia care face obiectul procesului numai pentru el, situându-se pe poziţie contradictorie nu numai cu pârâţii, dar şi cu reclamanta,,.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la data de 27.11.2006, reclamanta C.E. a chemat în judecată pe pârâţii M.G., M.M., şi pe intervenientul principal S. E., solicitând instanţei să  constate că a cumpărat la data de 23.05.2000 de la numiţii M.G şi M.M, prin înscris sub semnătură privată, imobilul situat în Bucureşti, str. B. nr. 1, sector 5, compus din teren în suprafaţă de 134,12 mp şi construcţia formată din 4 camere, 2 magazii, bucătărie, marchiză şi wc, la preţul de 90.000.000 lei vechi, respectiv 9000 lei Ron şi în consecinţa să pronunţe o  hotărâre care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul menţionat.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin chitanţa sub semnătură privată încheiată la data de 23.05.2000 numiţii M.M şi M.M  au vândut către ea imobilul susmenţionat situat în Bucureşti,  sector 5, compus  din teren în suprafaţă de 134,12 mp şi construcţia formată din 4 camere, 3 magazii, bucătărie, marchiză şi wc. Preţul vânzării a fost de 90.000.000 lei, preţ pe care l-a achitat în integralitate pârâţilor  la data încheierii înscrisului sub semnătură privată. . De asemenea, a mai arătat reclamanta soţii M i-au predat locuinţa chiar la data vânzării imobilului, predându-i şi cheile de la imobil.

 Reclamanta a învederat instanţei faptul că a înţeles să îl cheme în judecată , în calitate de intervenient pe numitul S.E. întrucât la data de 23.05.2000, data încheierii înscrisului sub semnătură privată cu pârâţii M, era căsătorită cu acesta, S.E, în prezent fiind divorţată.

În drept, reclamanta  a invocat dispoziţiile art. 1073 şi urm. Cod Civ, art. 5 titlul X din Legea nr. 247/2005, art. 57 şi 58 Cpc.

Prin sentinţa civilă nr. 8557/22.12.2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia lipsei calitătii procesuale active a reclamantului, excepţie invocată din oficiu şi a respins acţiunea introductivă în consecinţă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut , în esenţă că , în cadrul unei acţiuni având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act de vânzare-cumpărare, având în vedere că hotărârea produce efecte constitutive, au calitate procesuală activă toţi creditorii obligaţiei de a face, în speţă reclamanta şi intervenientul.

Niciunul dintre aceştia nu poate introduce acţiune în lipsa celuilalt, fiind vorba despre o coparticipare procesuală activă . În speţă, fostul soţ al reclamantei nu are propriu-zis calitatea de intervenient, fiind în mod impropriu chemat în judecată în această calitate, pentru simplul motiv că acesta nu ar putea pretinde acelaşi drept ca şi reclamanta, cei doi având numai împreună dreptul de a obţine îndeplinirea exactă a obligaţiei de către pârâţi, prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Nu este vorba aşadar de un drept exclusiv ce ar putea fi valorificat, fie de reclamantă, fie de intervenient.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta C.E., solicitând admitere căii de atac şi schimbarea în tot a sentinţei apelate, în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi trimiterii cauzei spre rejudecare la instanţa de fond. În motivarea cererii de apel, reclamanta a arătat că a înţeles să îl cheme în judecată, în calitate de intervenient şi pe numitul S.E, deoarce actul sub semnătură privată a fost încheiat cu pârâţii în timpul căsătoriei cu E.S, bunul în cauză fiind în consecinţă comun. A mai precizat apelanta că exclusiv în baza înscrisului sub semnătură privată nu poate solicita partajul, în acest sens fiindu-i necesară hotărârea a cărei pronunţare a solicitat-o prin intermediul acţiunii introductive.

Analizând cererea de apel formulată, Tribunalul a reţinut că dreptul de creanţă în sensul de a solicita obligarea vânzătorilor la încheierea contractului de vânzare-cumpărare s-a născut în patrimoniul ambilor soţi, iar nu doar în cel al apelantei-reclamante, astfel încât în mod corect instanţa de fond a ărătat că cererea introductivă terbuia promovată de ambii soţi, în cauză calitatea procesuală activă trebuind a fi apreciată prin raportare la noţiunea de consortium litis.

Pe de altă parte, cu privire la calea procedurală aleasă de apelanta-reclamantă , aceea de a-l chema în judecată şi pe soţul său, în calitate de intervenient forţat , în condiţiile art. 54-58 Cod de procedură civilă, Tribunalul a precizat că , în mod corect prima instanţă a arătat că aceasta nu este corectă. Intervenientul chemat în judecată pe această cale procedurală dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu, ceea ce înseamnă că acesta ar putea pretinde bunul/pretenţia care face obiectul procesului numai pentru el, situându-se pe poziţie contradictorie nu numai cu pârâţii, dar şi cu reclamanta. Or, în speţă, după cum în mod corect a arătat instanţa de fond, nu este vorba de un drept exclusiv care ar putea fi valorificat fie de reclamantă, fie de intervenient, în mod separat, ci numai împreună, prin raportare la noţiunea de consortium litis.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul, prin decizia civilă nr. 397/04.04.2007  a respins apelul ca nefondat.