Plângere rezoluţie procuror

Sentinţă penală 2604 din 18.07.2006


 Art. 278 indice 1 alin. 2 teza a II-a C.proc.pen. - motivele pentru care nu a fost soluţionată plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut de lege.

Prin sentinţa penală nr. 2604/18.07.2006 pronunţată de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. 9348/302/2006, în baza art.278 ind.1 C.proc.pen. a fost respinsă plângerea formulată de petenta B.I. împotriva ordonanţei emisă la data de 17.04.2006 în cadrul dosarului nr.6062/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul N. R., ca prematur formulată.

Instanţa de fond a apreciat că petenta nu poate uza de dispoziţiile art. 278? alin. 2  teza a II-a C.proc.pen adresându-se direct instanţei de judecată, având în vedere faptul că – din interpretarea dispoziţiilor legale – rezultă că acestea vizează o altă situaţie, respectiv cea în care prim procurorul Parchetului refuză să se pronunţe asupra plângerii petentei în intervalul de timp prevăzut de lege, aspect ce nu se regăseşte în cauză, prim-procurorul comunicându-i petentei că imposibilitatea soluţionării plângerii este determinată de o cauză obiectivă, aceea a lipsei dosarului de urmărire penală, înaintat instanţei. Aşadar, instanţa a considerat că, dată fiind situaţia specială din cauză, petenta trebuia să aştepte soluţia prim-procurorului în ceea ce priveşte plângerea sa, putând eventual să facă demersuri pentru ca dosarul de urmărire penală nr. 6062/P/2005 să fie înaintat Parchetului în vederea soluţionării cererii sale şi numai apoi, în ipoteza în care era nemulţumită de această soluţie, să se adreseze instanţei de judecată, aceasta deoarece exista şi posibilitatea ca, după returnarea dosarului, procurorul să infirme soluţia pronunţată în cauză, nemaifiind necesară sesizarea instanţei de judecată.

 Prin decizia penală nr. 2567/R/23.10.2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţiia a II-a Penală a fost admis recursul declarat de recurenta – petentă, a fost casată în totalitate sentinţa penală recurată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe; în baza art. 192 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. S-a reţinut de către instanţa de recurs că la data de 31.05.2006 petenta a expediat prin poştă prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 plângerea împotriva ordonanţei emise la data de 17.04.2006 de acelaşi parchet prin care s-a dispus scoatearea de sub urmărire penală a intimatului N.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 181 C.pen. Astfel, dispoziţiile art. 278 indice 1 alin. 1 C.proc.pen.( care dau posibilitatea introducerii plângerii la instanţă după formularea plângerii la parchet, conform art. 278 C.proc.pen.) au fost respectate.

 Textul art. 278? alin. 2 C.proc.pen. face referire doar la situaţia în care prim-procurorul nu a soluţionat plângerea în termenul prevăzut de art. 277 C.proc.pen., astfel încât – indiferent de motivul pentru care plângerea nu a fost soluţionată în termenul de 20 de zile prevăzut de lege – petenta are posibilitatea legală de a  se adresa instanţei de judecată.

 Astfel, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 5 Bucureşti i-a comunicat petentei că nu îi poate soluţiona plângerea întrucât dosarul de urmărire penală nr. 6062/P/2005 a fost înaintat Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti pentru a fi ataşat la un alt dosar aflat deja pe rolul acestei instanţe. În acest context, fiind evident faptul că plângerea nu îi putea fi soluţionată  la parchet în termenul prevăzut de lege, petenta a uzat  de calea introducerii plângerii la instanţa competentă în baza prevederilor art. 278?alin. 2 C.proc.pen. Prin urmare, introducerea plângerii la instanţă nu este prematură, prim – procurorul neavând posibilitatea soluţionării plângerii în termenul legal, aşa încât în cauză au devenit aplicabile pe deplin dispoziţiile art. 278?alin. 2 C.proc.pen.