Ucidere din culpă

Sentinţă penală 2387 din 08.12.2010


Dosar nr. 1320/280/2010

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PITEŞTI

SECTIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ Nr. 2387

Şedinţa publică de la 08 Decembrie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE G.I.

Grefier F.S.

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti reprezentat prin procuror

M.P.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D.S., partile civile D.E., D.I.C., T.F., M.E.V. şi asigurătorul de răspundere civila  SC „ Omniasig Vienna Insurance Group” SA, având ca obiect „ucidere din culpă (art.178 al. 1 si 2 C.p.)

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinită, fara citarea părtilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile in fond asupra cauzei au avut loc in şedinţa publica din data de 23.11.2010, susţinerile parţilor fiind consemnate în scris în încheierea de amânare a pronunţării din acea data, încheiere ce face parte integranta din prezenta sentinţa.

Deliberând;

?

INSTANŢA

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti nr. 5045/P/2008 din 12.01.2010 şi înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 1320/280/2010, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D.S. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 178 alin. 1 şi 2 C.p.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul D.S., la data de 29.08.2008, în timp ce conducea autotutilitara Peugeot cu numărul de înmatriculare X pe str. Câmpulung din direcţia Piteşti-Câmpulung, prin nerespectarea regulilor de circulaţie, respectiv prevederile art. 52 din OUG nr. 195/2002 rep. şi art. 125 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 rep. a produs un accident de circulaţie soldat cu decesul numitului D.G, aflat, la rândul său, în trafic, la volanul autoturismului cu numărul de înmatriculare X, ce circula dinspre Câmpulung spre Piteşti.

Situaţia de fapt reţinută in rechizitoriu este susţinută de următoarele mijloace de probă: declaraţii învinuit ( f. 153-156 d.u.p.), declaraţie parte civilă D.I.C.. ( f. 42-43 d.u.p.) declaraţii martori ( f. 129-138 d.u.p.), raport de necropsie nr. 202/B/2008( f. 37-39), raport de expertiză tehnică judiciară şi supliment ( f. 58-74, 97-120 d.u.p.), proces-verbal de cercetare la faţa locului, schiţa locului producerii accidentului ( f. 5-29), buletin analiză toxicologică-alcoolemie nr. 607/02.09.2008 privind pe inculpat ( f. 144 ), fişă cazier judiciar.

În faza cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi: inculpatul D.S. ( f. 30), părţile civile D.E., D.I.C, T.F. şi M.E.V (f. 31-34), martorii N.M.N. ( f. 83), D.P.S. ( 84), B.L.E. ( f. 85), P.E. ( f. 86), M.C.F. ( f. 87), D.G. ( f. 88), V.I. ( f. 116-117), C.E.N. ( f. 124), au fost depuse înscrisuri de către părţile civile ( f. 36-52, 89-102), precizări din partea asigurătorului de răspundere civilă.

Soţia şi cei trei copii ai victimei D.G., respectiv D.E, D.I.C., T.F. şi M.E.V s-a constituit părţi civile în cauză ( f. 15) cu câte 200.000 Euro daune morale. În plus, partea civilă D.E., soţia victimei, a solicitat şi suma de 25.000 Euro cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor realizate cu înhumarea şi pomenirea defunctului.

Pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine cooperantă, a menţionat că recunoaşte şi regretă săvârşirea faptei pentru care este cercetat.

Analizând ansamblul materialului probator administrat in cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de 29.08.2008, lucrătorii de poliţie rutieră au fost anunţaţi cu privire la faptul că pe şoseaua Piteşti-Câmpulung  a avut loc un accident soldat cu decesul unei persoane.

Din cercetări a rezultat că, la data respectivă, în jurul orei 16,30, inculpatul D.S. conducea autoutilitara Peugeot cu numărul X pe Calea Câmpulung, având direcţia de deplasare dinspre Piteşti spre Câmpulung. În cabina autoutilitarei, pe locul din dreapta se afla martorul M.C.F..

După trecerea de locaţia din dreapta denumită „Uzina de Apă”, inculpatul a luat hotărârea de a se întoarce către Piteşti, astfel încât, fiind primul într-o coloană de mai multe autovehicule, s-a retras spre dreapta drumului şi, la un moment dat, a iniţiat manevra de întoarcere prin viraj stânga, peste axul median al drumului.

Ajuns pe contrasens, într-o poziţie înclinată faţă de axa mediană a drumului, a perceput producerea unui impact în partea spate stânga. În oglinda retrovizoare din stânga a observat un autoturism care a ricoşat din spatele autoutilitarei spre contrasens, unde a intrat în impact frontal cu autocamionul marca MAN cu numărul de înmatriculare X condus de  numitul D.G., aflat în mers pe prima bandă a sensului de mers dinspre Piteşti spre Câmpulung.

La volanul autoturismului marca Renault Megane cu numărul de înmatriculare X, intrat în impact cu autoutilitara condusă de inculpat se afla numitul D.G., care circula într-un trafic relativ lejer cu o viteză de aproximativ 85 km/h. În aceste condiţii, este surprins să constate că pe sensul său de deplasare a autoutilitarei conduse de inculpat, împrejurare în care decide pentru efectuarea simultană a manevrelor de virare spre stânga, pentru îndepărtarea de pe traiectoria autoutilitarei, şi de încetinire-oprire prin frânare intensivă. Manevrele sunt inutile, astfel încât autoturismul victimei acroşează autoutilitara şi, sub efectul impactului, deviază brusc, necontrolabil, traiectoria spre stânga şi pătrunde pe traiectoria autocamionului ce circula din contrasens, cu care intră în impact.

 Din accident a rezultat vătămarea gravă a conducătorului auto D.G., care, fiind proiectat din autoturism, în lipsa centurii de siguranţă, a decedat în primele momente după accident.

Din raportul de constatare medico-legală ( necropsie) nr. 202/B/2008 a rezultat că moartea numitului D.G. a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei meningoventriculare cu dilacerare cerebrală însoţită de multiple fracturi la nivelul bolţii şi bazei craniului. Aceste leziuni s-au putut produce prin lovire cu sau de corp dur, posibil în condiţiile unui accident rutier, iar între aceste leziuni traumatice şi deces există legătură directă de cauzalitate.

Acelaşi act medical revelă că sângele victimei D.G.  conţinea 0,25%0 gr alcool potrivit buletinului de analiză nr. 223/2008.

În cauză, a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice auto pentru clarificarea situaţiei de fapt, concluzia acestuia fiind că starea potenţială de pericol care a dus la producerea accidentului a fost produsă de victima D.G., care circula cu o viteză ce depăşea cu 70% limita legală de viteză, atipică traficului prin localităţi, greu de apreciat de eventuali participanţi la trafic care intenţionează să traverseze arterele rutiere, iar starea iminentă de pericol a fost generată de inculpat care, insuficient asigurat faţă de traficul care se desfăşura în jurul lui, s-a angajat în traversarea drumului corespunzător traiectoriei normele de mers a autoturismului Renault, opturându-i acestuia traiectoria de deplasare. S-a mai reţinut că, în amonte cu circa 10-12 m faţă de locul prin care autoutilitara condusă de inculpat a trecut peste marcajul longitudinal dublu continuu, marcajul longitudinal se continua cu linie dublă discontinuă, însă tipul marcajului nu a influenţat producerea accidentului.

În raportul de expertiză s-a evidenţiat şi faptul că, în cazul în care victima ar fi purtat centură de siguranţă, era exclusă vătămarea fatală din zona capului şi, foarte probabil, dispărea cauza decesului. Se apreciază că şi prezenţa alcoolului în organismul victimei a avut un rol în producerea accidentului.

În privinţa posibilităţilor de evitare a accidentului, se concluzionează că victima D.G. dispunea de posibilităţi de evitare a producerii accidentului dacă adopta o viteză situată în limita vitezei maxime autorizate pentru circulaţia în localităţi, iar inculpatul deţinea aceste posibilităţi dacă înaintea angajării în traversarea drumului, pe sensul de mers al autoturismului, se asigura că manevra putea fi făcută fără să existe pericol.

În urma efectuării suplimentului de expertiză tehnică auto la cererea inculpatului, dar şi a părţii civile D.I.C., nu au survenit modificări ale concluziilor iniţiale, ci doar s-au dat explicaţii punctuale, pertinente la obiecţiunile formulate de ambele părţi.

Nici aceste răspunsuri nu au convins pe părţile civile, motiv pentru care acestea au  formulat un nou set de obiecţiuni, apreciind ca inexactă părerea expertului desemnat şi ca s-ar impune efectuarea unei noi expertize, dar de către un expert dintr-un alt judeţ, solicitare respinsă de instanţă la data de 23.11.2010, neexistând dubii cu privire la întocmirea raportului de expertiză depus la dosar.

Părţile civile mai încearcă să acrediteze ideea că victima nu consumase alcool înainte de producerea accidentului, în contradicţie cu raportul de constatare medico-legală de examinare a cadavrului, care consemnează „ sânge alcool-sângele cadavrului conţine 0,25 gr./‰ alcool-bul. 223/2008/SML Argeş” ( f. 38 verso d.u.p.).

În ansamblul probator, concluziile raportului de expertiză nu au forţă probantă absolută, fiind lăsate la aprecierea organului judiciar, chiar dacă li se acordă o autoritate deosebită dat fiind fundamentul său ştiinţific. În cauză, instanţa reţine ca valabile concluziile raportului de expertiză tehnică  completat întocmit de expertul desemnat în cauză cu privire la dinamica producerii accidentului şi posibilităţile de evitare a acestuia, care sunt fundamentate ştiinţific şi care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, respectiv declaraţiile martorilor M.C.F. şi D.G., cu menţiunile procesului verbal de cercetare la faţa locului şi planşele foto.

Părţile au fost prezente la stabilirea obiectivelor expertizei, au fost de acord cu acestea, nu au dorit un expert consilier, s-a admis suplimentarea raportului de expertiză.

Instanţa constată că părţile civile nu au motivat temeinic în ce constă caracterul îndoielnic al conţinutului raportului de expertiză, făcând o referire generică la arestarea preventivă a primului apărător al inculpatului din timpul urmăririi penale şi la ipotetice „intervenţii” în derularea cercetărilor penale.

 Gradul de îmbibaţie alcoolică în sângele victimei D.G. a fost dovedit prin metode specifice, ştiinţifice, şi nu poate fi combătut cu depoziţiile unor martori care să ateste un comportament general de abstinenţă alcoolică al defunctului.

Este un lucru dovedit ştiinţific că alcoolul determină producerea în organism a unor fenomene patologice ca starea de excitaţie, confuzia mintală, lipsa de coordonare a mişcărilor, tulburări senzoriale, vizuale şi auditive. Studiile efectuate de specialişti au demonstrat că alcoolul, chiar consumat în cantităţi mici, diminuează capacitatea de concentrare şi atenţia conducătorului auto, îi alterează reflexele, timpul de reacţie etc.

Fiind audiat, inculpatul a arătat că nu a observat autoturismul condus de victima D.G. şi a perceput prezenţa acestuia după impactul cu spatele autoutilitarei pe care o conducea.

Coroborând probele prezentate, instanţa reţine că inculpatul D.S. şi victima D.G. sunt deopotrivă vinovaţi de producerea accidentului.

Având în vedere cele expuse, instanţa constată că, în drept, fapta inculpatului D.S. care, la data de 29.08.2008, în timp ce conducea autoutilitara Peugeot cu numărul de înmatriculare B 29 RTP pe str. Câmpulung din direcţia Piteşti-Câmpulung, prin nerespectarea regulilor de circulaţie, respectiv prevederile art. 52 din OUG nr. 195/2002 rep. şi art. 125 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 rep., a produs un accident de circulaţie soldat cu decesul numitului D.G., aflat, la rândul său, în trafic, la volanul autoturismului cu numărul de înmatriculare X, ce circula dinspre Câmpulung spre Piteşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1 şi 2 C.p.

În aceste condiţii, vinovăţia inculpatului fiind dovedită, sub forma culpei ( inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deşi trebuia să îl prevadă),  instanţa urmează a-i aplica acestuia pedeapsa închisorii, la stabilirea căreia se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen., precum şi periculozitatea faptei imputate, concretizată în modul de săvârşire, aşa cum a fost reţinut anterior.

Relativ la aceste circumstanţe, scopul pedepsei, aşa cum este prevăzut de art. 52 C.p. poate fi atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Apreciindu-se că aplicarea pedepsei reprezintă un avertisment serios şi suficient pentru inculpat, care nu este cunoscut cu antecedente penale şi a avut o comportare bună după comiterea faptei, se va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile art. 81 C.p. pe durata termenului de încercare stabilit conform art. 82 C.p.

Se va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.p.

Referitor la acţiunile civile alăturate celor penale, se reţine că soţia şi cei trei copii ai victimei D.G., respectiv D.E., D.I.C, T.F şi M.E.V, s-a constituit părţi civile în cauză cu câte 200.000 Euro daune morale. În plus, partea civilă D.E., soţia victimei, a solicitat şi suma de 25.000 Euro cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea cheltuielilor realizate cu înhumarea şi pomenirea defunctului.

Pentru considerentele dezvoltate pe parcursul analizei laturii penale,  se constată îndeplinite condiţiile declanşării răspunderii civile delictuale în sarcina inculpatului, potrivit dispoziţiilor art. 998 şi urm. C.civ., cu reţinerea contribuţiei concurente şi egale a victimei D.G. în producerea evenimentului rutier soldat cu decesul acestuia din urmă.

Singura problemă, sub aspect probator, o reprezintă cuantificarea despăgubirilor ce li se cuvin părţilor civile.

Instanţa reţine că existenţa prejudiciului moral înregistrat de soţia şi cei trei copii ai victimei D.G. este de necontestat, potrivit probelor administrate, fiind evidentă suferinţa resimţită de pierderea soţului, respectiv a tatălui. Din înscrisurile depuse, dar şi din depoziţiile martorilor P.E, B.E.L., D.P.S., N.M.N, V.I. şi C.E.N, rezultă că defunctul era o persoană remarcabilă în plan profesional, deosebit de apreciată de partenerii de afaceri şi de angajaţii firmei pe care o conducea. În plus, victima era sprijinul moral şi material al întregii familii, dar şi „creierul” afacerii pe care o dezvoltase şi care a cunoscut declinul după decesul său, în condiţiile contractării unor datorii ce trebuiau onorate, dar şi a lipsei unui conducător la fel de competent.

Această situaţie justifică acordarea către toate cele patru părţi civile a sumei de 50.000 Euro fiecare, echivalaţi în lei la data plăţii, ca pretium doloris , în compensarea, atât pe cât este posibil, a traumelor psihice suferite ca urmare a pierderii intempestive a unui membru al familiei de care erau atât de profund ataşate. Se reţine, desigur, la stabilirea acestor sume, faptul că jumătate din vina producerii accidentului a purtat-o victima însăşi, aşa cum s-a arătat în dezvoltarea acţiunii penale.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate, instanţa apreciază că partea civilă D.E. a făcut în parte dovada prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci şi pomenirii memoriei soţului său pe parcursul unui an. Înscrisurile ataşate au dovedit cheltuirea unei sume de aproximativ 5.000 Euro ( ~19.672 lei) cu edificarea monumentului funerar şi a parastasului ocazionat de înmormântare, dar şi de pomenirea de 1 an, excluzând din calculul efectuat cumpărături precum masă de călcat, spălător spate, detergenţi vase şi rufe, odorizante cameră. Depoziţiile martorilor audiaţi pentru dovedirea acţiunii civile, care atestă respectarea tuturor obiceiurilor creştineşti pentru pomenirea defunctului, dar şi  numărul mare de participanţi la mesele organizate, conferă certitudine unei sume de aproximativ 10.000 Euro. Se reţine, în aprecierea acestei sume, şi omiterea obţinerii unor înscrisuri doveditoare în condiţiile în care  emoţiile provocate de moartea intempestivă a unei persoane apropiate sunt incontestabile. Apoi, este de notorietate că decesul unei persoane presupune efectuarea unor cheltuieli importante cu serviciile religioase de înmormântare şi pomenire, mai ales în cazul în care defunctul era o persoană preţuită de familie şi cei care îl cunoşteau.

Avându-se în vedere propria culpă a victimei în producerea accidentului, suma de 10.000 Euro reţinută cu titlu de cheltuieli de înmormântare şi pomenire va fi redusă la jumătate.

La plata sumelor stabilite, va fi obligat inculpatul în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă  SC OMNIASIG - VIENNA INSURANCE GROUP S.A. Bucureşti, prin SC OMNIASIG- VIENNA INSURANCE GROUP S.A. - Sucursala Argeş , potrivit dispoziţiilor art. 998 - 999 Cod civil şi art. 49-57 din Legea nr. 136/1995 modificată, ţinând cont de existenţa contractului de asigurare de răspundere civilă obligatorie (RO/10/U4/CA nr. 000614144 emisă la 12.08.2008)– f. 167 d.u.p. şi dispoziţiilor Ordinului CSA nr. 11/2007.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., ca o consecinţă a condamnării, va obliga pe inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat,

În baza art. 193 C.p.p., cheltuielile judiciare solicitate de părţile civile, respectiv onorariu avocat, nu se vor acorda în condiţiile în care nu au fost probate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 178 alin. 1,2 C. pen. condamnă pe inculpatul D.S. la  2 ani închisoare.

În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de 4 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

Face aplicarea art. 71 C.p. raportat la art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, iar în baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendă executarea pedepselor accesorii.

Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 Cod penal.

În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 C.civ. şi art. 49-57 din Legea nr. 136/1995 modificată, admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile D.E., D.I.C, T.F. şi M.E.V. şi obligă inculpatul în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă SC OMNIASIG - VIENNA INSURANCE GROUP S.A. Bucureşti prin SC OMNIASIG- VIENNA INSURANCE GROUP S.A. - Sucursala Argeş, acesta din urmă în limitele despăgubirii stabilite prin contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă (poliţa seria RO/10/U4/CA nr. 000614144 emisă la 12.08.2008) şi a dispoziţiilor Ordinului CSA nr. 11/2007, la plata următoarelor sume:

- părţii civile D.E. suma de 50.000 Euro cu titlu de daune morale şi suma de 5000 euro cu titlu de daune materiale, sume echivalate în lei la data plăţii

- părţilor civile D.I.C.., T.F. şi M.E.V. câte 50.000 Euro cu titlu de daune morale, echivalate în lei la data plăţii.

 In baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 193 C.p.p. respinge cererea părţilor civile cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată.

Cu drept de recurs.

Pronunţată în şedinţa publică de la 08 Decembrie 2010

Preşedinte,

G.I.

Grefier,

F.S.

5

Domenii speta