Revendicare

Sentinţă civilă 832 din 17.03.2009


R O M A N I A

JUDECĂTORIA ONEŞTI, JUDEŢUL BACĂU

REVENDICARE

Dosar nr. 3269/270/2008 

 ÎNREG.18.07.2008

SENTINŢA CIVILĂ NR.832

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 17.03.2009

DESFĂŞURATĂ LA SEDIUL INSTANŢEI

COMPLET FORMAT DIN:

PREŞEDINTE – ANGHEL LUMINIŢA

GREFIER –  CARMEN ZBEREANU

Astăzi a fost pe rolul instanţei soluţionarea cauzei civile  având ca obiect  revendicare imobiliară, formulată de reclamantul T. I. împotriva pârâtului L. P.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamantul asistat de avocat M.A. şi avocat B.T. pentru pârât, lipsă pârâtul.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă,după care,instanţa acordă cuvântul părţilor pentru obiecţiunile la raportul de expertiză.

Avocat M.A. pentru reclamant arată că la punctul 8 al.2 din expertiză,expertul concluzionează că cealaltă parte a gardului s-a făcut pe proprietatea reclamantului,dar nu menţionează care este aceea suprafaţă ocupată. Solicită a se reveni la expert să precizeze care este suprafaţa de teren ocupată şi unde trebuie să mute gardul. În al doilea rând expertul nu a ţinut cont de decizia nr.777 aşa cum spune Tribunalul Bacău. Din decizia 777 rezultă că R.A. avea în proprietate 867 mp şi a vândut 2158 mp,deci mai mult decât avea,fără acte. A se identifica de expert suprafaţa de 867 mp şi dacă se învecinează cu reclamantul. Depune obiecţiunile în scris.

Avocat B.T. pentru pârât arată că expertul nu a respectat obiectivele stabilite şi forţează instanţa să nu ţină cont de limitele casării. Expertul a avut în vedere la efectuarea expertizei contractul nr.1099 al reclamantului, cu toate că trebuia să aibă în vedere doar contractul de vânzare – cumpărare nr.110/2002.La punctul 5 expertul face două variante şi încalcă obiectivele instanţei. Reclamantul a solicitat grăniţuirea şi expertul a stabilit linia de hotar corect. Solicită a se reface raportul de expertiză ţinându-se cont de obiectivele stabilite.

Avocat M.A. pentru reclamant arată că pe schiţă sunt două dreptunghiuri verzi. Partea a doua de 400 mp nu influenţează cu nimic raportul de expertiză.

Instanţa respinge obiecţiunile făcute la raportul de expertiză.

Avocat M.Ad. pentru reclamant arată că nu are alte probe de formulat.Solicită mărirea petitului acţiunii cu suprafaţa de 61 mp.

Avocat B.T. pentru pârât arată că nu are alte probe de formulat.

Nemaifiind cereri noi de formulat, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul  pe fond.

Avocat M.A. pentru reclamant solicită a fi admisă acţiunea în grăniţuire. Există o suprafaţă de 64 mp pentru care ambele părţi au titluri de proprietate, şi trebuie să se facă comparaţie de titluri şi câştigă partea care a înscris prima titlul la Cartea Funciară.La autori diferiţi va câştiga cine are dreptul de proprietate mai preferabil şi acesta este reclamantul, care deţine terenul de la B. P. care stăpânea terenul în baza deciziei 777.Decizia a fost dată în 1976,B. P. a pierduc actul şi de aceea la notar nu l-a prezentat.Cei 400 mp teren fac parte din cei 820 mp. Pârâtul a înţeles să dobândească terenul pe riscul lui,vânzătorul neavând act de proprietate.  Suprafaţa de 820 mp a fost vândută cu acte şi 1300 mp fără acte ,care nu pot fi stabiliţi pe teren. Solicită a fi admisă acţiunea şi a se stabili linia de hotar pe aliniamentele : 200,300,301 şi 9 de la punctul 5 lit.b din expertiză, ce coincide cu gardul din scândură. A fi obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 61 mp. De asemenea a fi obligat pârâtul să ridice gardul din sârmă, cu obligarea la daune cominatorii. Solicită a fi obligat pârâtul şi la cheltuieli de judecată.

Avocat B. T. pentru pârât solicită a se ţine cont de decizia Tribunalului şi să se aibă în vedere decizia 777 şi cele două contracte. A fi admis capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar conform punctului 5 lit.a din expertiză pe aliniamentele : 102,301,103, respectiv pe aliniamentului gardului de sârmă ridicat de pârât. Solicită a fi respinse capetele de cerere privind revendicarea şi ridicarea gardului. A fi obligat reclamantul la cheltuieli de judecată.

Avocat M.A. pentru reclamant, în replică arată că expertul nu spune clar în lucrarea sa că cei 61 mp sunt ocupaţi de pârât.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a fost lăsată în pronunţare,

I N S T A N Ţ A

Deliberând,

Asupra cauzei civile de faţă ;

Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria Oneşti  sub nr. 912/270/2007 reclamantul T.I. l-a chemat în judecată  pe pârâtul L.P.  solicitând  instanţei  ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună :

- stabilirea linei de hotar  ce desparte proprietăţile părţilor ;

- obligarea pârâtului  de a-i lăsa în deplină proprietate şi liniştită posesie 7 m.p.  pe care a ocupat-o abuziv de la reclamant;

- obligarea pârâtului  la ridicarea gardului amplasat prin încălcarea liniei  de hotar şi mutarea lui pe linia de hotar sub sancţiunea  de daune cominatorii în cuantum  de 20 lei  pentru fiecare zi  de întârziere iar în caz de refuz autorizarea  reclamantului  de a efectua această operaţiune pe cheltuiala pârâtului .

- obligarea  pârâtului  la plata cheltuielilor  de judecată ;

Cererea  a fost legal timbrată iar în motivare  reclamantul arată că el este proprietarul suprafeţei de 400 m.p. situată în intravilanul  comunei P…, jud. Bacău , din care pârâtul îi ocupă 7 m.p..

La dosarul cauzei  reclamantul a depus copia contractului de vânzare – cumpărare autentificat  sub nr. 1100/2002 , planul de încadrare în zonă , schiţa corpului de proprietate.

In drept , reclamantul  a invocat dispoziţiile art. 480 , 481 şi următorii , 584 Cod civil şi 274 Cod procedură civilă .

In termenul prevăzut  de lege pârâtul a formulat întâmpinare în care arată  că este  de acord cu capătul de cerere având ca obiect grăniţuirea  şi că nu este de acord cu celelalte capete de cerere  deoarece a construit gardul  respectând limitele  din schiţa cadastrală.

In  drept , pârâtul a invocat dispoziţiile art. 115-118 Cod procedură civilă .

In dovedirea cererii reclamantul a solicitat următoarele probe : interogatoriul şi expertiza  tehnică.

In apărare pârâtul  nu a avut probe de formulat,

Instanţa în temeiul art. 167 Cod procedură civilă a încuviinţat probele  formulate de  reclamant , considerându-le utile , pertinente şi concludente soluţionării cauzei .

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Reclamantul este proprietarul suprafeţei  de 400 m.p.  teren situat în intravilanul  comuna P. , pct”C…”, jud. Bacău care pe latura  de vest  se învecinează  cu pârâtul.

In prezenta  cauză a fost efectuată o expertiză tehnică care a concluzionat următoarele :

Pârâtul  nu ocupă din terenul  reclamantului iar gardul a fost edificat  de pîrît  pe linia  de hotar dintre proprietăţile părţilor.

Expertul  a stabilit linia  de hotar  pe aliniamentul punctelor  6-7- 8 din schiţa expertizei.

Reclamantul  a formulat obiecţiuni  la raportul de expertiză arătând că  expertul  nu a avut în vedere  şi  decizia civilă nr. 778/28.07.1976  a Tribunalului Bacău .

Prin actul  aflat la fila 43 dosar expertul a arătat  că la efectuarea expertizei a avut  în vedere şi decizia civilă nr. 778/28.07.1976 a Tribunalului Bacău.

Având în vedere răspunsul  expertului  instanţa a respins obiecţiunile  reclamantului.

Conform art. 584 Cod procedură civilă „ orice proprietar poate îndatora  pe vecinul său  la grăniţuirea proprietăţii lipite  cu a sa „.

Având în vedere  că expertul  a stabilit linia de hotar  pe aliniamentul  6-7-8  în temeiul art. 584 Cod procedură civilă  va admite capătul de cerere  având ca obiect grăniţuirea -.

Întrucât  din probele administrate rezultă că pârâtul  nu ocupă  din terenul reclamantului  şi că a construit gardul  pe linia de hotar în temeiul art.480 Cod civil  va respinge capătul  de cerere  având ca obiect revendicare iar în temeiul art.1073-1075 Cod civil  va respinge capătul de cerere  având ca obiect obligaţia de a face .

Având în vedere  că instanţa va  fondat  un singur  capăt de cerere , va admite  acţiunea în parte.

Fiind dovedită culpa procesuală a pârâtului  cu privire la capătul de cerere având  ca obiect grăniţuire , în temeiul art.274 Cod procedură civilă  acesta va plăti cheltuieli  de judecată , reprezentând jumătate din cheltuielile grăniţuirii (taxă de timbru , timbru judiciar , onorariu avocat , onorariu expert .

Pentru considerentele de mai sus a fost pronunţată sentinţa civilă 3504/6.11.2007.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul T. I. pentru următoarele considerente:

- expertul a efectuat măsurătorile doar după contractul de vânzare-cumpărare al intimatului;

- măsurătorile au fost eronate deoarece expertul nu a putut identifica şi măsura corect cei 820 m.p. în absenţa deciziei civile nr. 777/28.07.1976;

- în mod greşit instanţa a respins  obiecţiunea formulată la raportul de expertiză întrucât expertul a refuzat să mai revină pe teren şi să facă  măsurătoarea în raport de decizia civilă amintită, pe care nu a avut-o niciodată în vedere deoarece a fost depusă de reclamant după efectuarea expertizei;

- o nouă măsurătoare se impune pentru a se lămuri suprafaţa exactă deţinută de pârât la punctul C… şi dacă linia de hotar este cu adevărat cea stabilită de expert.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de recurs reţine următoarele:

Fiind chemat în judecată de reclamantul T.I. pentru revendicare, stabilirea liniei de hotar şi ridicare gard, pârâtul L.P. s-a opus acestui contract de vânzare-cumpărare nr. 1881/28.08.2001.

Faţă de obiectul litigiului, în vederea lămuririi situaţiei de fapt, era necesară identificarea proprietăţilor părţilor şi a liniei de hotar dintre acestea.

Sub acest aspect, expertiza topo cadastrală  efectuată la prima instanţă nu este lămuritoare dat fiind că terenurile şi linia de hotar au fost identificate fără a avea în vedere astfel cum a dispus instanţa decizia civilă nr. 777/28.07.1976 a Tribunalului Bacău în baza căreia a deţinut terenul înstrăinat  vânzătorul din contractul de vânzare-cumpărare al pârâtului.

Constatând că pentru stabilirea corectă a situaţiei de fapt este necesară efectuarea expertizei topo cadastrale,  pentru care, în raport de prevederile art. 305 Cod procedură civilă este admisibilă în recurs, văzând şi prevederile art.312 al.5 Cod procedură civilă a admis recursul, a casat în tot  sentinţa şi a trimis cauza spre  rejudecare la aceiaşi instanţă.

La rejudecare a fost depusă decizia civilă nr. 777/28.07.1976(fila 22 dosar) şi în conformitate cu dispoziţiile art.315 Cod procedură civilă a dispus efectuarea unei noi expertize topo, care să aibă în vedere şi actul de mai sus.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Pârâtul L.P. cumpără prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 1881 din 28.08.2001 de la numitul R. V. A. suprafaţa de 2158,10 m.p., având numărul cadastral 137, teren fânaţ situat în intravilanul satului P.., în punctul numit „C…” com. P…, jud. Bacău ce se învecinează cu: la nord - drum; la est – I. M.; la sud – S.P., D. Ş. şi F. P. şi la vest – F. P. şi drumul.

Terenul a fost vândut în baza Deciziei civile nr. 777/28.07.1976 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2320/1974. Prin această decizie se atribuie în lotul I – R.V. A. suprafaţa de 820 m.p. teren păşune în punctul C. (acesta prin contractul de vânzare cumpărare 1881 vânzând o suprafaţă mai mare, respectiv de 2158 m.p.).

Suprafaţa de 820 m.p. nu poate fi identificată cu exactitate deoarece în schiţa anexă la expertiza I. M. terenurile nu sunt identificate prin dimensiuni pe conturul laturilor.

Reclamantul T.I. cumpără, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 100 din  9.12.2002, de la I. M., suprafaţa de 400 m.p. teren fâneţe intravilan situat în com. P…, pct. C…, având numărul cadastral 193 cu vecinii: la nord – DN; la est – C.G.; la sud – M.A.; la vest – L.P.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1099 din 9.12.2002 T.I. cumpără de la C.G. suprafaţa de 400 m.p. teren fâneţe, situat în intravilanul com. P. pct. C… având numărul cadastral 194 cu vecinii: la nord – DN; la est – teren biserică; la sud – M. A.; la vest – I.M. Total trup  proprietate T.I. = 800 m.p.

Terenurile proprietatea părţilor au fost identificate în baza documentaţiilor cadastrale ale imobilelor cu nr. cadastrale 137, 193 şi 194, cu următoarele precizări:

- documentaţiile cadastrale sunt întocmite în sistem de proiecţie local  şi nu cuprind o descriere exactă a reperelor fixe din teren;

- configuraţia terenurilor din toate cele trei documentaţii cadastrale nu este identică cu configuraţia terenurilor stăpânite de către părţi;

- faţă de suprafeţele terenurilor înscrise în documentaţiile cadastrale, ambele părţi stăpânesc suprafeţe de teren mai mari astfel:

a) – L.P. stăpâneşte suprafaţa de 2395 m.p. pe punctele de contur 1-2-3-4-6-300-8-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-1;

b) – T.I. stăpâneşte suprafaţa de 1241 m.p. pe punctele de contur 6-8-9-24-25-26-6.

Pentru identificarea terenurilor în litigiu s-au aliniat documentaţiile cadastrale(întocmite în sistem local) ale părţilor, conform schiţei anexată la raportul de expertiză, astfel:

- imobilul cu nr. cadastral 137, proprietate L.P. cu suprafaţa de 2158,10 m.p. a fost identificat pe punctele de contur 101-102.103-14-104-105-101 şi aliniat după limita de proprietate de sud cu D.Ş. şi S. P. pe punctele pe gard 14-10;

- imobilul cu numărul  cadastral 193,proprietate T.I. cu suprafaţa de 400m.p.a fost identificat pe punctele de contur 200-201-204-9-200 şi aliniat după limita de proprietate de sud cu S.P. pe punctele pe gard 9-24;

- imobilul cu numărul cadastral 194, proprietate T.I. cu suprafaţa de 400 m.p. identificat pe punctele de contur 201-202-203-204-201 a fost aliniat după limita de proprietate de sud cu S.P. pe punctele pe gard 9-24.

Având în vedere schiţele anexate la actele de proprietate ale părţilor, linia de hotar a fost propusă în două variante astfel:

a) – conform documentaţiei cadastrale a imobilului cu nr. cadastral 137(teren proprietate L.P.) limita de hotar dintre proprietatea L.P. şi proprietatea T.I. este pe aliniamentul 102-301-103, aliniament ce coincide aproximativ cu gardul de sârmă edificat de L.P.;

b) – conform documentaţiei cadastrale a imobilului cu nr. cadastral  193(teren proprietate T.I.) limita de hotar  dintre cele două proprietăţi este pe aliniamentul 200-300-301-9, aliniament ce coincide cu gardul din scândură construit de T.I.

În urma identificării celor două proprietăţi şi alinierii documentaţiilor cadastrale în acelaşi sistem s-a constata că cele două documentaţii  respectiv nr. cadastral 137 şi nr. cadastral 193(proprietatea pârâtului şi cea a reclamantului)se suprapun pe o suprafaţă de 61 m.p. identificată în schiţa anexă pe punctele de contur 300-102-301-300.

Instanţa reaminteşte că dreptul de proprietate este un drept subiectiv care poate fi apărat prin diferite mijloace reglementate de diversele ramuri ce compun orice sistem de drept.

Un astfel de mijloc este acţiunea în revendicare imobiliară, definită ca acea acţiune reală  prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun, de la posesorul neproprietar.

Trebuie remarcat faptul că regula înscrisă în art.1169 Cod civil, potrivit căreia cel ce face o propunere,  adică cel care pretinde ceva înaintea judecăţii – în faţa instanţei - trebuie să o dovedească, este aplicabilă şi în materia dovedirii dreptului de proprietate în cadrul unei acţiuni în revendicare. Reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.

Reclamantul, în speţă, face dovada dreptului de proprietate prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 1100/9.12.2002 şi nr.1099/9.12.2002, pentru un trup de teren în suprafaţă de 800 m.p.

Pârâtul a opus contractul de vânzare - cumpărare nr. 1881/28.08.2001, pentru suprafaţa de 2158,10 m.p.

Ambele părţi au titluri scrise de la autori diferiţi pentru terenul în litigiu, astfel că instanţa urmează a le compara, urmând a da câştig de cauză părţii al cărui titlu este mai bine caracterizat şi al cărui drept este preferabil.

Aşa cum s-a mai arătat, pârâtul a cumpărat suprafaţa de 2158,10 m.p. teren situat în comuna P.  pct.”C…”. Pârâtul l-a cumpărat de la R.V. A., care l-a vândut în baza deciziei civile nr. 777/1976 a Tribunalului Bacău. Prin această decizie i se atribuie vânzătorului R.V. A. Lotul nr. 1 care cuprinde suprafaţa de 820 m.p. teren , dar el vinde 2158,10 m.p. mai mult, expertul topo nu a putut identifica suprafaţa de 820 m.p. teren menţionat în decizia civilă nr. 777/1976.

Cât priveşte pe reclamant, acesta a cumpărat terenul în suprafaţă de 400 m.p. de la I.M., care, la rândul ei, îl primise prin înzestrare de la părinţii săi şi pe care îl stăpânise continuu şi netulburat şi sub nume de proprietar.

Se cuvine a se menţiona că singurele cazuri în care se poate vorbi de o probă certă, sunt acelea în care se face dovada că dreptul de proprietate a fost dobândit prin uzucapiune ori prin ocupaţiune.

Aplicând soluţia raţională, de comparare a titlurilor părţilor, instanţa va constata că mai bine caracterizat este titlul reclamantului şi îi va da preferinţă acestuia.

Drept urmare, va constata că suprapunerea suprafeţei de 61 m.p. se datorează faptului că vânzătorul R.V. A. a vândut mai mult teren decât era menţionat în titlul său de proprietate.

Văzând şi dispoziţiile art.480 Cod civil instanţa va admite  capătul de cerere privind revendicarea suprafeţei de 61 m.p., teren situat în comuna P., pct.”C…” conform schiţei anexate la Raportul de Expertiză Tehnică ing. L. D..

Deoarece există conflict între reclamant şi pârât se impune ca, prin acţiunea în grăniţuire, să se determine limitele dintre proprietăţi şi să se stabilească traseul real pe care trebuie să îl urmeze titularul. Prin acţiunea în grăniţuire reclamantul pretinde că, în contradictoriu cu pârâtul, instanţa să determine, prin semne exterioare , întinderea celor două fonduri învecinate.

Aşa fiind, în temeiul art.584 Cod civil se va admite şi capătul de cerere privind grăniţuirea proprietăţilor. Linia de hotar va fi stabilită pe aliniamentul 200-300-301-9, conform schiţei care însoţeşte raportul de expertiză tehnică.

În temeiul art.1076 Cod civil, va obliga pe pârât să ridice gardul de pe aliniamentul 102-301-103 conform aceleiaşi schiţe, respectând astfel grăniţuirea dispusă anterior.

În caz de refuz, va autoriza pe reclamant să ridice gardul, pe cheltuiala pârâtului.

Cu privire la daunele cominatorii, instanţa va constata că nu se mai impun în condiţiile în care, pentru urgentarea remedierii situaţiei, a fost autorizat reclamantul să ridice  gardul, pe cheltuiala pârâtului.

În consecinţă, acest capăt de cerere va fi respins.

În temeiul art.584 Cod civil, se vor compensa cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat.

Pe acelaşi temei de drept, pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului ? din celelalte cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul T.I., domiciliat în comuna …, jud. Bacău, împotriva pârâtului L.P., domiciliat în comuna ….

Obligă pârâtul să lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 61 m.p. teren, situat în comuna P…, pct. „C…”, identificat între punctele 300-102-301-300, culoarea galbenă în schiţa anexată la Raportul de Expertiză Tehnică ing. L. D.

Stabileşte linia de hotar între proprietăţile reclamantului şi pârâtului pe aliniamentul 200-300-301-9, conform schiţei anexate la Raportul de Expertiză Tehnică ing. L. D.

Obligă pârâtul să ridice gardul de pe aliniamentul 102-301-103, conform schiţei anexate la Raportul de Expertiză Tehnică ing. L. D., iar în caz de refuz, autoriză pe reclamant să ridice gardul, pe cheltuiala pârâtului.

Respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii.

Conform art. 584 Cod civil compensează cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat.

Conform art.274 Cod procedură civilă şi art.584 Cod civil obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de 474,55 lei, reprezentând ? din cheltuielile de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17.03.2009.

Preşedinte, Grefier,

Red. L.A. – 25.03.2009

Dact. L.I. – 26-03.2009

Exemplare – 4(patru)

7