Pretenţii

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA

DOSAR NR. 12256/271/2010

SENTINŢA CIVILĂ NR. 5298/2011

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 22 aprilie 2011

PREŞEDINTE :  POPA FLORIN VIOREL

GREFIER:  BOROŞ PARASCHIVA

Pe rol, pronunţarea în cauza civilă înaintată de reclamantul M.P. ş.a în contradictoriu cu pârâtul T.V. ş.a pentru pretenţii.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut la data de 18.04.2011, când părţile prezente au pus concluzii, consemnate în  încheierea de şedinţă din acea dată, când în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea pentru azi, 22.04.2011, când:

J U D E C Ă T O R I A

DELIBERÂND:

Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21.06.2010, reclamanţii M.P. şi M.F. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii T.V. şi T.F., obligarea acestora să restituie reclamanţilor suma de 25.000 lei, împrumutată acestora în două tranşe, respectiv la data de 17.07.2006 şi 22.03.2007, cu cheltuieli de judecată. 

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt rude cu pârâţii, iar la data de 17.07.2006 au împrumutat pârâţilor suma de 17.500 lei, bani de care aceştia aveau nevoie pentru achiziţionarea imobilului compus din casă şi teren aferent, situat administrativ în loc….., înscris în CF …., nr. top. ….. La aceeaşi dată s-a perfectat în faţa notarului public actul de vânzare-cumpărare privind imobilul menţionat anterior. Suma de 13.341,96 lei, susţin reclamanţii, a fost ridicată de reclamant din contul personal deschis la BCR, iar diferenţa de bani de 4160 lei a fost luată de reclamanţi pe seama pârâţilor, cu titlu de împrumut de la numitele O.M. şi O.F.

La data de 22.03.2007 reclamanţii au împrumutat pârâţii cu suma de 10.000 lei, din care suma de 8500 lei a fost ridicată în numerar din bancă din contul personal al reclamantului deschis la BCR, iar suma de 1500 lei a fost împrumutată de reclamanţi pe seama pârâţilor de la numita G.F..

Reclamanţii au mai arătat că înţelegerea dintre aceştia şi pârâţi a fost aceea că pârâţii vor restitui suma de bani împrumutată în momentul în care pârâţii vor înstrăina o parte din terenul aflat în imediata vecinătate a casei achiziţionate de către aceştia în loc….., înstrăinare care în prezent nu a fost finalizată, iar reclamanţilor nu le-a fost restituită suma împrumutată. Din surse apropiate pârâţilor, reclamanţii au aflat că pârâţii nu au intenţionat niciodată să le restituie suma de bani împrumutată, cu atât mai mult cu cât reclamanţii sunt persoane în etate şi o dată cu trecerea timpului nu va mai trebui restituită suma.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1198 C.civ.

Prin întâmpinare (f.25-26), pârâţii au invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, iar, pe fondul cauzei, au arătat că recunosc împrumutul acordat de către reclamanţi, în considerarea relaţiilor de rudenie în care se află cu aceştia, însă aceste sume de bani au fost acordate fără ca pârâţii să fie obligaţi la restituirea acestora către reclamanţi.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În data de 17.07.2006 şi 22.03.2007 reclamanţii au împrumutat pârâţilor suma de 25.000 lei pentru achiziţionarea imobilului compus din casă şi teren aferent, situat administrativ în loc….., înscris în CF…, nr. top. …, sumă care urma să fie restituită în momentul în care pârâţii vor vinde terenul situat pe str……, aspect recunoscut de pârâţi prin întâmpinarea depusă şi prin răspunsurile la interogatoriu.

La data de 17.07.2006 pârâţii au cumpărat imobilul, pentru achiziţionarea căruia s-a acordat împrumutul, imobil compus din casă şi teren aferent, situat administrativ în loc….., înscris în CF…, nr. top. …, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. …. de BNP …...

Pârâţii au arătat prin răspunsurile la interogatoriu că sunt de acord să restituie reclamanţilor banii împrumutaţi când vor vinde terenul.

Părţile fiind rude, acestea nu au încheiat contractul de împrumut în formă scrisă, existenţa acestui contract rezultând din mărturisirea pârâţilor şi din proba testimonială administrată în cauză, în baza art. 1198 C.civ.

În baza art. 137, alin. 1 C.pr.civ., instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei prematurităţii formulării cererii, invocată de pârâţi la termenul de judecată din data de 18.04.2011.

Pentru a se bucura de protecţia judiciară, dreptul subiectiv civil trebuie să întrunească anumite cerinţe: să fie recunoscut şi ocrotit de lege, să fie exercitat în limitele sale externe, de ordin material şi juridic, precum şi în limitele sale interne, adică numai potrivit scopului economic şi social în vederea căruia este recunoscut de lege, să fie exercitat cu bună-credinţă şi să fie actual.

În legătură cu această din urmă cerinţă, dreptul subiectiv nu este actual în cazul în care este supus unui termen suspensiv sau unei condiţii suspensive.

În speţă, părţile au stabilit că pârâţii vor restitui reclamanţilor suma împrumutată, când pârâţii vor vinde terenul situat pe str…... Astfel, instanţa apreciază că obligaţia pârâţilor de restituire a sumei împrumutate este afectată de condiţie suspensivă potestativă simplă, adică realizarea acesteia depinde atât de voinţa pârâţilor de a vinde terenul, cât şi de un element exterior acesteia, adică voinţa unei persoane nedeterminate de a cumpăra respectivul teren.

Prin concluziile formulate cu ocazia dezbaterilor pe fond a cauzei, reclamanţii au invocat nulitatea clauzei privind restituirea sumei împrumutate după vânzarea terenului, pentru cauză ilicită, pe motiv că pârâţii au executat cu rea credinţă contractul de împrumut, în sensul că nu au făcut nici un demers pentru vânzarea terenului în vederea restituirii sumei împrumutate. De asemenea, reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 1025 C.civ. privind decăderea pârâţilor din beneficiul termenului.

În ceea ce priveşte nulitatea clauzei privind termenul de restituire a sumei împrumutate, invocată de reclamanţi, instanţa apreciază această susţinere ca nefondată, deoarece art. 1010 C.civ. sancţionează cu nulitatea doar condiţia pur potestativă, a cărei realizare depinde exclusiv de voinţa unei părţi, nu şi condiţia potestativă simplă. De asemenea, reclamanţii îşi întemeiază cauza de nulitate pe executarea cu rea-credinţă a contractului de împrumut de către pârâţi, adică pe un fapt ulterior încheierii contractului, or, cauza de nulitate trebuie să existe în momentul încheierii actului juridic, constând în nerespectarea unei dispoziţii legale referitoare la încheierea valabilă a actului.

În ceea ce priveşte prevederile art. 1025 C.civ., invocate de reclamanţi, acestea se aplică doar în cazul obligaţiilor afectate de termen suspensiv, constând în decăderea debitorului din beneficiul termenului suspensiv, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de această dispoziţie legală.

Pârâţii au depus la dosarul cauzei fotografii, nedatate, şi anunţuri date de aceştia la ziarul ….. privind vânzarea terenului, anunţurile fiind publicate în ziarele din data de 30.03.2011, 01.04.2011 şi 07.04.2011. De asemenea, din declaraţia martorei T.S., propusă de pârâţi, reiese că aceasta a văzut, în urmă cu doi ani, anunţurile privind vânzarea terenului, postate de pârâţi pe o tăbliţă, pusă la terenul care face obiectul vânzării şi pe poarta locuinţei pârâţilor.

Instanţa apreciază că pârâţii nu au dovedit cu probe certe, apte să elimine orice îndoială rezonabilă, că au efectuat diligenţe pentru vânzarea terenului, depunând la dosarul cauzei anunţuri la ziar date doar după ce instanţa le-a pus în vedere, în şedinţa publică din 28.03.2011, să facă dovada efectuării demersurilor pentru vânzarea terenului, nu şi anunţuri anterioare. De asemenea, fotografiile privind anunţurile referitoare la vânzarea terenului, postate pe o tăbliţă, amplasată la terenul care face obiectul vânzării şi pe poarta locuinţei pârâţilor, nu sunt datate. Singurul mijloc de probă care atestă faptul că pârâţii ar fi efectuat demersuri pentru vânzarea terenului, în urmă cu doi ani, este depoziţia martorei T.S., propusă de pârâţi. Însă, depoziţia martorei este contrazisă de răspunsul pârâţilor la întrebarea dacă sunt de acord ca reclamanţii să vândă terenul, în vederea restituirii împrumutului acordat, pârâta T.F. declarând că este de acord cu vânzarea doar a suprafeţei de 100 mp în partea de jos, unde ,,nu ştiu cum o să ajungă la el’’, adică acea porţiune de teren care nu ar avea acces la drumul public, iar pârâtul T.V. a răspuns că nu este de acord cu vânzarea terenului de către reclamanţi, pentru că au cotă-parte mică din teren. Aceste mărturisiri, consemnate în încheierea din şedinţa publică din data de 28.03.2011, denotă faptul că pârâţii nu au întreprins demersurile necesare pentru vânzarea terenului, deşi s-au scurs aproape 5 ani de la data acordării împrumutului de către reclamanţi.

Potrivit art. 1014 C.civ., condiţia este reputată ca îndeplinită, când debitorul obligat, sub această condiţie, a împiedicat îndeplinirea ei. Din această dispoziţie legală reiese că, în cazul în care debitorul împiedică îndeplinirea condiţiei, în speţă, vânzarea terenului, această condiţie se consideră ca îndeplinită, creditorul putând solicita executarea obligaţiei afectată de condiţie suspensivă, anterior îndeplinirii acesteia, realizarea condiţiei fiind împiedicată din culpa creditorului.

Având în vedere că pârâţii au împiedicat, prin omisiune, îndeplinirea condiţiei, adică vânzarea terenului, instanţa va respinge excepţia prematurităţii formulării cererii, invocată de pârâţi.

Pe fondul cauzei, instanţa constată că, din probele administrate în cauză, reclamanţii au împrumutat pârâţilor suma de 25.000 lei, în vederea achiziţionării unui imobil, sumă care, până în prezent nu a fost restituită de către pârâţi. Fiind în prezenţa unui împrumut de consumaţie, principala obligaţie a împrumutatului este de a restitui la scadenţă lucruri de acelaşi gen, în aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate, potrivit art. 1584 C.civ.

Având în vedere că pârâţii nu au restituit reclamanţilor suma împrumutată, instanţa va admite cererea, în sensul că va obliga pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 25.000 lei, cu titlu de împrumut nerestituit.

Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 C.pr.civ. va obliga pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 3.401 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, în cuantum de 1616 lei şi 1785 lei onorariu avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge excepţia prematurităţii formulării cererii, invocată de pârâţii T.V. şi T.F.

Admite cererea formulată de reclamanţii M.P. şi M.F. ambii cu domiciliul în ……, în contradictoriu cu pârâţii T.V. şi T.F., ambii cu domiciliul în …..

Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 25.000 lei, cu titlu de împrumut nerestituit.

Obligă pârâţii la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 3.401 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22 aprilie 2011.

PREŞEDINTE GREFIER

POPA FLORIN VIOREL BOROŞ PARASCHIVA

PFV/BP

6 Ex/29.04.2011

4 Com/03.05.2011 cu: - reclamanţii

- pârâţii

Domenii speta

Spete similare