Contract de vanzare-cumparare. Neexecutarea de catre vanzator a propriei obligatii din culpa cumparatorului. Consecinte.

Sentinţă civilă 6549 din 20.04.2006


Prin sentinţa civilă nr. 6549/20.04.2006 instanta a respins cererea formulata de reclamanta SC S. SRL in contradictoriu  cu pârâta SC Q. F. C. SRL ca nefondată.

Prin cererea inregistrata la data de 19.01.2006, pe rolul Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, sub nr. 1763/299/2006, reclamanta SC S. SRL a chemat in judecata parata SC Q. F. C. SRL, solicitand obligarea paratei la plata sumei de 12.630 RON, cu titlu de preţ al produsului livrat, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii a aratat, in fapt, ca la data de 17.06.2005 partile, reclamanta, in calitate de vanzator si parata, in calitate de cumpărător, au incheiat un contract avand ca obiect vanzarea unei piscine si a accesoriilor aferente, produse de firma Z. din Germania. Pretul a fost stabilit la suma de 37.990,19 RON, respectiv 10.084,34 Euro, si trebuia achitat in două tranşe: un avans in cuantum de 10.860 RON, la data semnarii contractului, iar diferenta la data data punerii in functiune a piscinei.

Reclamanta a susţinut ca parata a achitat avansul la data de 17.06.2005 in baza facturii fiscale nr.0525514, iar la data de 6.07.2005 a mai facut o plata in cuantum de 14 500 RON, conform facturii fiscale nr. 0525768.

Reclamanta a aratat ca parata a incheiat un contract separat cu SC R. SV C. SRL pentru realizarea gropii, a parapetului inconjurator si a marginilor piscinei, toate aceste operatiuni fiind necesare pentru montarea piscinei pe pozitie.

Reclamanta a precizat ca a incercat de nenumarate ori sa o contacteze pe parata pentru a pune in functiune piscina si pentru a putea astfel sa onoreze cea de-a doua faza a contractului - punerea in functiune. Deoarece parata nu a dat curs solicitarilor sale, reclamanta a notificat-o să permita accesul unei echipe de muncitori la data de 12.10.2005, la ora 12, pentru a pune in functiune piscina. In notificare s-a precizat ca, in cazul in care parata nu va permite accesul echipei trimisa de reclamanta sau nu va asigura umplerea piscinei cu apă, se va considera ca obligatia de punere in functiune ce incumbă reclamantei, a  fost executată. Cu toate acestea angajatilor reclamantei, deplasaţi in comuna O. din judetul Arges nu le-a raspuns nimeni, desi ei au batut la poarta sediului paratei timp de o jumătate de oră.

Parata a fost convocata de reclamanta la conciliere pentru stingerea litigiului, dar aceasta nu s-a prezentat.

In drept, reclamanta a invocat art. 942, 962, 969  si 1073 C.civ. precum si art. 43 C.com.

La data de 21.02.2006, parata a depus intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei sectorului 1, si a solicitat declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Piteşti.

A precizat, in sustinerea exceptiei, ca sediul sau social se afla in comuna O. din judetul Arges.

Cu privire la fondul cauzei, a aratat ca nu a achitat diferenta de pret, deoarece reclamanta nu si-a executat in mod corespunzator obligatiile asumate prin contract referitoare la montajul piscinei, calitatea materialelor folosite si a finisajelor. Printr-un raport de expertiza extraajudiciara s-au constatat deficiente in legatura cu modul de executare al lucrarilor. A mai precizat ca administratorul sau si 3 martori au asteptat echipa reclamantei, la data de 12.10.2005, in comuna O., intre ora 11,45 si ora 13,00, dar nu a sosit nimeni. A precizat ca a intocmit un proces-verbal cu privire la aceasta situatie.

La termenul de judecata din 20.04.2006, instanta a admis exceptia tardivitatii întâmpinării şi nu s-a mai pronunţat asupra exceptiei necompetentei teritoriale, constatând că aceasta nu a fost invocată în termenul prevăzut de lege.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, instanţa a reţinut:

Între reclamantă, în calitate de vânzător, şi pârâtă, în calitate de cumpărător, s-a încheiat la data de 17.06.2005 un contract de vânzare-cumpărare, în baza căruia reclamanta s-a obligat să livreze pârâtei, contra sumei de 10 854,34 EURO, o piscină Rilax cu dimensiunile 500 x 1 000 cm şi accesorii, produsă de firma Z. din Germania.

Părţile nu au completat clauza din contract, art. 7, referitoare la plata parţială, în avans, a preţului, dar reclamanta  a susţinut că pârâta a achitat în avans suma de 10 860 RON, chiar la data semnării contractului, iar ulterior, la data de 6.07.2005, a mai făcut o plată parţială, de 14 500 RON, conform facturii fiscale nr. 0525768, urmând ca restul de preţ să fie plătit, după punerea în fucţiune a piscinei.

Conform art. 3 şi 6 din contract, reclamanta, în calitate de vânzător, şi-a asumat obligaţia de a suporta cheltuielile vânzării, în legătură cu livrarea, de a preda lucrul vândut la sediul pârâtei, aflat în comuna O. din judeţul Argeş, şi de a pune în funcţiune piscina.

La data de 3.10.2005, reclamanta a solicitat în scris pârâtei, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, să permită accesul unei echipe de lucrători la data de 12.10.2005, pentru punerea în funcţiune a piscinei. Conform procesului-verbal din 12.10.2005, întocmit de reprezentantul reclamantei, act sub semnătură privată care are forţă probantă exclusiv în contra emitentului, angajaţii reclamantei nu au fost aşteptaţi de reprezentanţi ai pârâtei, iar aceasta nu efectuase operaţiunile  prealabile indicate de reclamantă în scrisoarea trimisă, necesare pentru punerea în funcţiune a piscinei.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata diferenţei de preţ, de 12 630 RON, rămasă de achitat, conform contractului de vânzare-cumpărare. 

Obligaţia de plată a preţului ce incumbă pârâtei, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 41 din 17.06.2005, are caracter comercial, coform art. 1 şi 3  pct. 1 C.com., întrucât formează obiectul unui contract comercial.

Ca urmare a caracterului sinalagmatic al contractului de vânzare-cumpărare, obligaţia de plată a preţului ce incumbă pârâtei, în calitate de cumpărător, are drept cauză juridică obligaţia reclamantei, în calitate de vânzător, de predare a lucrului vândut, care în speţă, conform înţelegerii părţilor, include şi punerea în funcţiune a piscinei. Obligaţia de plată a restului de preţ este ulterioară îndeplinirii integrale a obligaţiei de livrare a vânzătoarei, întrucât trebuie executată, conform art. 7 din contract, după punerea în funcţiune a piscinei.

Faţă de dispoziţiile art. 13 din contract, şi conform art. 1079 pct. 2 C.civ., pârâta este în întârziere cu privire la executarea obligaţiei de luare în primire a lucrului vândut, de vreme ce reclamanta, prin procesul-verbal întocmit la data de 12.10.2005, şi care produce efecte juridice împotriva sa, conform art. 46 C.com. şi art. 1176 alin. 1 C.civ., s-a declarat de acord să execute obligaţia de punere în funcţiune, iar obligaţiile părţilor (obligaţia reclaamntei de punere în funcţiune a piscinei şi obligaţia pârâtei de luare în  primire a lucrului vândut) sunt prin natura lor concomitente.

Punerea în întârziere a cumpărătorului cu privire la îndeplinirea obligaţiei de luare în primire a lucrului vândut, şi refuzul acestuia de a executa obligaţia pe care şi-a asumat-o, îndreptăţeşte vânzătorul să solicite, fie obligarea cumpărătorului la îndeplinirea acestei obligaţii intuitu personae, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, fie autorizarea instanţei de a-l depune în alt loc, dacă are nevoie de spaţiul unde a fost depozitat lucrul ce formează obiectul contractului, fie să ceară rezoluţiunea contractului, cu daune interese.

În nici un caz, vânzătorul nu ar putea pretinde cumpărătorului aflat în culpă, în ceea ce priveşte executarea propriilor obligaţii contractuale, plata restului de preţ, având în vedere că în neîndeplinirea propriei obligaţii, de predare a lucrului, chiar şi din vina cumpărătorului, lipseşte de cauză juridică, obligaţia de plată a preţului.

Faţă de aceste considerente, apreciind că atâta timp cât nu şi-a executat propria obligaţie, de predare a lucrului vândut, indiferent de cauzele care au determinat această împrejurare, dată fiind interdependenţa obligaţiilor asumate de părţile unui contract sinalagmatic, vânzătorul nici nu poate pretinde cumpărătorului executarea obligaţiei corelative de plată a preţului, instanţa a respins cererea reclamantei ca nefondată.