Plângere împotriva soluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Admisibilitate. Condamnarea inculpaţilor în primă instanţă şi menţinerea în apel. Casarea hotărârilor în recurs şi trimiterea cauzei la procuror pentru a se efectua acte de ur...

Decizie 188 din 08.04.2008


Plângere împotriva soluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Admisibilitate. Condamnarea inculpaţilor în primă instanţă şi menţinerea în apel. Casarea hotărârilor în recurs şi trimiterea cauzei la procuror pentru a se efectua acte de urmărire penală (Codul de procedură penală art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. b şi c

În cazul plângerii formulate împotriva rezoluţiei, ordonanţei şi dispoziţiei din rechizitoriu, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau clasarea, instanţa învestită nu poate pronunţa soluţia prevăzută de art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. c C.pr.pen.

Curtea de Apel Iaşi, decizia penală nr. 188 din 8 aprilie 2008

Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Iaşi s-a adresat cu plângere Judecătoriei Hîrlău, împotriva rezoluţiei nr.676/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Hîrlău, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii A.Gh. şi C.M., cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ultraj prevăzute de art.239 alin.3 C.pr.pen., împotriva părţii vătămate H.C.

Prin încheierea de şedinţă din 20.12.2004, dată în dosarul nr. 2034/2004 al Judecătoriei Hîrlău, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art.278 ind.1 alin.8 lit. „c” C.pr.pen., a admis plângerea promovată de A.V.P.S. Iaşi, desfiinţând rezoluţia atacată şi a reţinut cauza spre judecare.

La data de 20.08.2004, prin adresa nr.676/P/2004, Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău a înaintat instanţei spre soluţionare plângerea formulată de partea vătămată H.C. prin care solicita tragerea la răspundere penală a inculpaţilor A.Gh. şi C.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire prevăzute de art.180 alin.2 C.pen.

Cele două plângeri au fost conexate, formându-se dosarul nr.1481/2004 al Judecătoriei Hîrlău în care s-a pronunţat sentinţa penală nr.510 din 14.07.2005. Sentinţa menţionată a fost desfiinţată în întregime prin decizia penală nr.841 din 10.11.2005 a Tribunalului Iaşi, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanţe – Judecătoria Hîrlău.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr.123/2006, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr.134 din 14.03.2007 a Judecătoriei Hîrlău, modificată prin decizia penală nr.577 din 10.12.2007 a Tribunalului Iaşi.

Prin decizia nr.48 din 4 iunie 2007, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, admiţând recursul în interesul legii promovat de procurorul general al României, au decis că: „în cazul plângerii formulate împotriva rezoluţiei, ordonanţei şi dispoziţiei din rechizitoriu prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau clasarea, instanţa investită nu poate pronunţa soluţia prevăzută de art.278 ind.1 alin.8 lit. „c” C.pr.pen.

În expunerea de motive în recursul promovat de procuror se arată că admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei şi reţinerea cauzei spre judecare este condiţionată de existenţa la dosar a unor probe suficiente, astfel cum prevăd expres dispoziţiile art.278 ind.1 alin.8 lit. „c” C.pr.pen.

Însă, în ipoteza rezoluţiilor de neîncepere a urmăririi penale şi a ordonanţelor de clasare, faza urmăririi penale lipseşte şi, în consecinţă, nu se poate vorbi de probe legal administrate. Singura activitate a organului judiciar în cazul acestor acte o reprezintă instituţia actelor premergătoare, prevăzută de art.224 C.pr.pen. şi care nu pot constitui probe în sensul art.63 C.pr.pen.

Deosebit de aspectele relevate şi de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curtea a constatat că, pentru infracţiunea pe care instanţa de fond a reţinut-o pentru judecare – respectiv infracţiunea de ultraj prevăzută de art.239 C.pen. –, urmărirea penală se efectuează, potrivit dispoziţiilor art.209 alin.3 C.pr.pen., în mod obligatoriu de procuror.

Coroborând cele două aspecte invocate, Curtea constată că instanţa nu se putea substitui procurorului pentru efectuarea urmăririi penale cu privire la infracţiunea dedusă judecăţii, astfel că instanţa de fond – Judecătoria Hîrlău – nu a fost legal sesizată.

Pentru considerentele expuse, curtea, în temeiul art.385 ind.15 pct.2 lit. „c” C.pr.pen. a admis recursul formulat de inculpatul C.M. împotriva sentinţei penale nr.134 din 14.03.2007 a Judecătoriei Hîrlău şi a deciziei nr.577 din 10.12.2007 a Tribunalului Iaşi pe care le-a casat.

S-a decis trimiterea cauzei Parchetului de pe lângă Judecătoria Hîrlău în vederea efectuării actelor de urmărire penală.

Notă:

Sentinţa adoptată de instanţa de recurs este prevăzută de dispoziţiile art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. b) C.pr.pen.

Potrivit acestui text, instanţa desfiinţează actul atacat şi trimite cauza procurorului în vederea începerii sau a redeschiderii urmăririi penale.

În acest caz, instanţa trebuie să arate în hotărâre motivele pentru care a dispus trimiterea cauzei procurorului, faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă.