Ordonanţă preşedinţială. Inadmisibilitate.

Ordonanţă preşedinţială. Inadmisibilitate. 

Art.581 alin.(1) Cod procedură civilă

Potrivit art.581 alin.(1) Cod procedură civilă instanţa poate să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Textul de lege stabileşte, aşadar, două condiţii de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială, anume urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, iar din aceasta din urmă decurge şi o a treia condiţie, respectiv ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.

Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale – Decizia  civilă nr. 337/14  februarie 2011

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată la Tribunalul Alba, sub dosar nr. 8856/107/2010, reclamanta O.D. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta C.J.P. ALBA, să se dispună:

- suspendarea deciziei de pensionare nr.188796 din 15.09.2010 emisă de pârâta C.J.P. Alba.

În motivarea cererii sale, reclamanta  arată că prin decizia atacată i-a fost recalculată pensia, prin reducerea acesteia de la suma de 4415 lei la suma de 1206 lei lunar. Această decizie este vădit contrară legii şi în termenul legal a formulat potrivit art.87 din Legea nr.19/2000 contestaţie, care face obiectul dosarului nr.8765/107/2010 aflat pe rolul Tribunalului Alba.

Reclamanta arată că sunt întrunite toate condiţiile cerute de art.581 cod procedură civilă, respectiv: 1) urgenţa, motivată pe faptul că pensia reprezintă singura sa sursă de venit, iar diminuarea acesteia îi afectează posibilitatea de a avea un trai normal şi posibilitatea achitării obligaţiilor financiare pe care le are; pe de altă parte, în măsura în care contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare va fi admisă se face aplicabilitatea O.U.G. nr.71/2009, modificată prin O.U.G. nr.18/2010 şi O.U.G. nr.45/2010. În consecinţă aplicarea imediată a unei decizii de pensionare ilegale îi produce un prejudiciu care se poate dovedi ireparabil, ţinând cont de vârsta sa;  2) vremelnicia, motivată pe faptul că s-a solicitat suspendarea unui act administrativ până la soluţionarea contestaţiei care face obiectul dosarului nr.8765/107/2010 aflat pe rolul Tribunalului Alba; 3) neprejudecarea fondului cauzei, motivat pe faptul că pe această cale nu se poate prejudeca fondul dar este necesar un examen sumar al litigiului, or din cuprinsul contestaţiei anexate rezultă fără putinţă de tăgadă că aparenţa dreptului este în favoarea reclamantei, actul atacat fiind unul aparent ilegal şi prejudiciabil.

În drept, se invocă art.581 Cod procedură civilă.

În probaţiune, s-au depus următoarele înscrisuri: decizia nr.188796 din 15.09.2010 privind recalcularea pensiei de serviciu; decizia nr.188796 din 30.09.2009 privind acordarea pensiei de serviciu, copie contestaţie împotriva deciziei de pensionare nr. nr.188796 din 15.09.2010.

La termenul de judecată din 21.10.2010 reclamanta a depus o completare a cererii de ordonanţă preşedinţială cu un nou capăt de cerere, respectiv: menţinerea pensiei de serviciu reglementată de art.68 din Legea nr.567/2004 astfel cum a fost stabilită prin decizia anterioară.

În completarea motivelor de fapt şi de drept cuprinse în cererea introductivă, reclamanta mai invocă şi faptul că H.G. nr.737/2010 a fost suspendată de Curtea de Apel Bucureşti, dispoziţie executorie de drept astfel că pe durat suspendării actului normativ menţionat se impune a fi suspendate şi deciziile de pensionare emise în temeiul lui.

Totodată invocă faptul că România a transpus în dreptul intern Directivele 86/378/CEE şi 96/97/CE recunoscând implementarea în sistemul de pensii a pensiilor profesionale şi ocupaţionale, ca drepturi conferite cetăţenilor săi de dreptul comunitar. Drept consecinţă, orice instanţă naţională trebuie să aplice dreptul comunitar în totalitate şi să protejeze drepturile pe care acesta le conferă.

Pârâta C.J.P. Alba,  prin întâmpinarea depusă, solicită respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală, motivând că nu sunt îndeplinite condiţiile necesare de exercitare a ordonanţei preşedinţiale. Arată că: decizia de recalcularea a pensiei a fost emisă în baza  Legii nr.119/2010 asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat în ceea ce priveşte constituţionalitatea, decizia de pensie nu este un act administrativ supus procedurii speciale prevăzute de Legea nr.554/2004; nu este îndeplinită condiţia neprejudecării fondului litigiului, instanţa fiind ţinută de examinarea sumară a fondului litigiului pentru a pronunţa o soluţie legală. Or,  decizia a cărei suspendare se solicită nu este un act ilegal, pârâta procedând în mod corect şi legal la recalcularea pensiilor de serviciu în baza Legii nr.119/2010 şi a H.G. Nr.737/2010. Prin aplicarea prevederilor legale menţionate şi prin recalcularea pensiilor de serviciu nu s-a încălcat principiul neretroactivităţii, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în dec.458/2003.

În drept, se invocă art. 118, 581 cod procedură civilă.

Prin sentinţa civilă nr.2679/28.10.2010 pronunţată de Tribunalul Alba în cauză s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială formulată şi precizată de reclamanta O.D. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. ALBA,  şi în consecinţă:

S-a dispus suspendarea executării deciziei de pensionare nr.188796 din 15.09.2010 până la soluţionarea în mod irevocabil a contestaţiei formulate împotriva deciziei enunţată mai sus, înregistrată sub dosar nr. 8765/107/2010.

S-a dispus menţinerea în plată a pensiei de serviciu nr.188796 stabilită conform art.68 din Legea nr.567/2004 până la soluţionarea în mod irevocabil a contestaţiei formulate împotriva deciziei enunţată mai sus, înregistrată sub dosar nr. 8765/107/2010.

Pentru a hotărî, astfel, tribunalul  a reţinut, în esenţă, cu referire la probele dosarului şi dispoziţii art.581 cod procedură civilă, că cererea reclamantei este întemeiată.

În acest sens, prima instanţă reţine că legiuitorul nu a prevăzut în cazul deciziilor pentru stabilirea drepturilor la pensie vreo excepţie cu privire la nesusceptibilitatea acestora de a fi suspuse procedurilor speciale, aşa cum este cazul ordonanţei preşedinţiale.

Reţine că, reclamanta a susţinut că la momentul actual pensia reprezintă unica sursă de venit iar diminuarea acesteia ar avea consecinţe asupra nivelului de trai normal şi îi afectează posibilitatea achitării obligaţiilor financiare pe care le are.

Deşi reclamanta nu a depus înscrisuri din care să rezulte că a contractat credite după stabilirea pensiei prin decizia iniţială de pensionare şi alte facturi care să ateste obligaţii financiare lunare rezultate din contracte de prestări servicii cu furnizorii de electricitate, gaz, cablu, telefonie, internet precum şi cheltuieli de întreţinere, instanţa a considerat că aceste aspecte nu au fost contestate de către pârâtă prin întâmpinare şi astfel au fost recunoscute ca existente în sarcina reclamantei.

S-a apreciat, deci, că aceste obligaţii financiare au fost contractate mai înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010 privind unele măsuri în domeniul pensiilor, reclamanta neavând la acel moment date referitoare la recalcularea drepturilor sale de pensie în sensul diminuării drastice a cuantumului la circa ? din cel iniţial.

Situaţia descrisă în cele de mai sus a survenit intempestiv şi a pus-o pe reclamantă în situaţia imprevizibilă ca veniturile încasate din drepturile de pensie să reprezinte jumătate din obligaţiile sale financiare lunare şi deci cu totul insuficiente pentru achitarea acestora.

La aceste cheltuieli trebuie însă avute în vedere şi pe acelea reprezentând hrana zilnică.

Prin urmare este mai mult decât evident că rezolvarea acestei situaţii complexe reclamă deplină urgenţă, neexistând posibilitatea vreunei amânări cât timp plăţile au caracter succesiv şi nu pot fi în vreun fel evitate sau măcar întrerupte.

În caz contrar, producerea unei pagube iminente este mai mult decât evidentă deoarece s-ar ajunge la situaţia de a nu putea efectua plata debitelor şi de intra în procedura executării silite.

În concret, modalitatea de rezolvare provizorie a situaţiei intervenită este suspendarea, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului 8765/107/2010 aflat pe rolul Tribunalului Alba, a executării deciziei 188796/15.09.2010 emisă de pârâtă, prin care reclamantei i s-au recalculat drepturile de pensie în temeiul Legii nr.119/2010 şi H.G. nr.737/2010, la suma de 1206 lei lunar.

Aceasta nu înseamnă însă anularea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie în cadrul actualei proceduri, ci numai luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, respectiv până la soluţionarea irevocabilă a fondului cauzei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, pârâta C.J.P. ALBA solicitând admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate şi pe fond, respingerea cererii de ordonanţă preşedinţiale formulată de reclamanta O.D.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta critică sentinţa atacată, susţinând că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile în ceea ce priveşte urgenţa deoarece motivaţia că diferenţele de sume între pensia recalculată şi pensia de serviciu le-ar achita casa de pensii în mod eşalonat ar însemna o antepronunţare asupra fondului şi implicit o soluţie de admitere a acţiunii în fond. Atâta timp cât reclamanta beneficiază de plata pensiei recalculată, urgenţa aşa cum a fost motivată de către reclamantă este neîntemeiată.

Faptul că a fost suspendată aplicabilitatea H.G. nr.737/2010 nu este relevantă în cauză, deoarece recalcularea s-a făcut în baza unei legii constituţionale (Dec. Curţii Constituţionale nr. 873/2010).

În drept, se invocă art. 581 cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă în această fază procesuală de intimata O.D. se solicită respingerea recursului ca nefondat pentru următoarele considerente:

1) H.G.nr.737/2010 privind metodologia de calcul a categoriilor de pensii era deja suspendată de Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă nr.3811/2010, executorie de drept şi cu efecte „erga omnes”. Fiind suspendată hotărârea de guvern care reglementează recalcularea pensiilor de serviciu este în mod logic necesar să se dispună şi suspendarea decizie de pensionare emisă în temeiul actului normativ în discuţie.

Recurenta a procedat la punerea în plată a deciziei de recalculare a pensiei deşi decizia a fost contestată de intimată în termenul legal conform art.87 din Legea nr.19/2000.

În plus, principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de Constituţie, ar fi încălcat în situaţia în care pentru unii pensionari cu pensii de serviciu s-ar pune în plată noile decizii iar pentru alţii emiterea acestor decizii şi implicit punerea lor în plată ar fi suspendată.

Totodată nu există nici un impediment legal în a permite reclamantei de a recurge la calea ordonanţei preşedinţiale pentru conservarea dreptului său la pensie stabilit în mod legal la momentul pensionării;

2) instanţa europeană a drepturilor omului a statuat în mod constant că pensia este „ un bun” iar dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate, consacrat şi protejat de art.1 paragraful 1 din primul Protocol Adiţional al CEDO, prin urmare pentru a-şi ocroti dreptul la pensie în situaţia excepţională ivită se impune în mod necesar recurgerea la procedura specială a ordonanţei preşedinţiale care permite soluţionarea pe cale de urgenţă a demersului legal la care a recurs;

3) Este mult prea evident faptul că prin decizia de recalculare a pensiei şi punerea ei în plată reclamanta a fost privată de sume de bani semnificative pe care a contat atunci când i-a fost stabilită pensia de serviciu, cu respectarea legii. Fiindu-i diminuată pensia într-un termen nepermis de scurt, în care acţiunile de drept comun nu sunt eficiente pentru conservarea dreptului, procedura ordonanţei preşedinţiale este singura la care a putut recurge în acest scop.

În fine, intimata solicită a fi avute în vedere, pentru aprecierea îndeplinirii condiţiilor cerute de dispoziţiile art.581 Cod procedură  civilă şi aspectele reţinute de prima instanţă referitoare la consecinţele grave la care ar fi expusă în situaţia în care pensia recalculată ar fi pusă în plată. De asemenea, în ipoteza în care decizia de recalculare a pensiei va fi anulată, recuperarea sumelor reţinute ar fi greu de realizat în condiţiile reglementărilor în vigoare.

În drept se invocă art.312 alin.1 Cod procedură civilă.

Se ataşează practică judiciară.

CURTEA, analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu conform cerinţelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă în limitele statuate de art.306 alin.(2) Cod procedură civilă a reţinut următoarele:

Recursul este fondat.

Astfel, potrivit art.581 alin.(1) Cod procedură civilă instanţa poate să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Textul de lege stabileşte, aşadar, două condiţii de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială, anume urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, iar din aceasta din urmă decurge şi o a treia condiţie, respectiv ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.

Condiţia specifică a nerezolvării fondului, presupune doar un examen sumar al cauzei în măsura constatării de partea cui este aparenţa dreptului, adică care dintre părţi are în favoarea sa aparenţa unei situaţii juridice legale şi justifică un interes legitim pentru ca să i se poată menţine o stare de fapt provizorie sau chiar de drept.

În speţă, prin cererea de ordonanţă preşedinţială formulată reclamanta a solicitat suspendarea executării deciziei de recalcularea a pensiei emisă de pârâta casa de pensii în temeiul Legii nr.119/2010 şi H.G.nr.737/2010.

Deci, decizia de recalculare are ca temei legal o lege în vigoare, supusă controlului constituţional prin Dec.nr.873/2010.

Discuţia juridică privind analiza conformităţii acestei legi interne cu normele dreptului comunitar, aplicabilitatea directă în dreptul intern a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene, reprezintă chestiuni de judecată, fiind rezultatul unui proces de interpretare sistematică a dispoziţiilor legale incidente.

Or interpretarea legii nu se poate face pe calea ordonanţei preşedinţiale, analiza temeiului de drept aplicabil în speţă implicând în acest caz o evidentă cercetare în fond a dreptului, aspect care este în contradicţie cu limitele controlului judecătoresc permis de dispoziţiile art.581 Cod procedură civilă.

De asemenea, în cadrul acestui examen sumar, instanţa nu are calitatea de a cerceta valabilitatea titlului invocat (în speţă, decizia privind recalcularea  pensiei de serviciu) pentru că în felul acesta ar rezolva fondul. Or, efectele juridice invocate de intimată cu referire la soluţiile pronunţate în cadrul acţiunilor în contencios administrativ exercitate împotriva hotărârii de guvern privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr.119/2010 (H.G.nr.737/2010) vizează tocmai o examinare a valabilităţii titlului invocat, ceea ce implică tot o rezolvare a fondului. Această analiză, aşa cum am arătat mai sus, este inadmisibilă în cadrul procedurii speciale instituite de art.581 Cod procedură civilă.

Cu referire la condiţia urgenţei, este de menţionat că aceasta se apreciază de instanţă în concret, în raport de circumstanţele obiective ale cauzei, textul de lege sus enunţat prevăzând expres şi limitativ situaţiile caracterizate prin urgenţă: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În cauză, este pusă în discuţie decizia emisă de casa de pensii prin care s-a modificat cuantumul pensiei  intimatei, urmare a recalculării în temeiul Legii nr.119/2010.

Această lege se completează conform normei de trimitere (art.7) cu dispoziţiile Legii nr.19/2000- cadrul general în materia pensiilor - care prevede o procedură specială de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate.

Deci, legalitatea şi temeinicia deciziei de recalculare este supusă controlului judiciar în cadrul contestaţiei formulate împotriva acesteia, iar în situaţia în care instanţa apreciază ca întemeiată contestaţia, anulând decizia se pronunţă asupra dreptului respectiv, dispunând măsurile legale inclusiv reparatorii.

Ca atare,  prejudiciul nu este unul care nu se poate repara în sensul art.581 Cod procedură civilă, câtă vreme în cazul constatării nelegalităţii deciziei având ca obiect drepturi de pensie, repararea este integrală, instanţa pronunţându-se cu privire la cuantumul pensiei de la data stabilită prin decizia contestată, neexistând riscul imposibilităţii reparării sau păgubirii acestui drept.

Prin urmare în cauză, nu este îndeplinită condiţia urgenţei, cu atât mai mult cu cât intimata beneficiază în continuare de drepturi de pensie, modificarea vizând doar cuantumul acestora.

În consecinţă, solicitarea reclamantei de luare a măsurii suspendării executării deciziei de recalculare a pensiei de serviciu emise în temeiul legii, pe calea ordonanţei preşedinţiale, astfel cum aceasta este reglementată prin dispoziţiile art.581-582 Cod procedură civilă, apare ca fiind netemeinică şi nelegală, iar hotărârea pronunţată de prima instanţă, de admiterea a unei asemenea cereri, a fost dată cu  aplicarea şi interpretarea greşită a legii.

Faţă de cele ce preced, Curtea, în conformitate cu art.312 alin.(1) coroborat cu art.304 punct 9 Cod procedură civilă a admis ca fondat recursul cu care a fost investită de către pârâtă, a modificat în tot, sentinţa atacată în sensul respingerii cererii de ordonanţă preşedinţială formulată în cauză.

Domenii speta

Spete similare