Drepturi de autor pentru invenţie. Neplata taxei legale de menţinere în vigoare a brevetului. Sancţiunea decăderii. Condiţia publicării în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Decizie 477 din 14.12.2010


Neplata taxei legale de mentinere în vigoare a brevetului se sanctioneaza cu decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet, potrivit art. 43 alin.3 din Legea nr. 64/1991, sanctiune  care se înregistreaza în Registrul National al Brevetelor de Inventie si se publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, titularul având la dispozitie un termen de 6 luni de la data publicarii decaderii,  pentru a formula la OSIM cerere pentru revalidarea brevetului.

Decaderea are ca efect pierderea drepturilor titularului de brevet, este totala si produce efecte,  doar pentru viitor, cu începere de la data publicarii în BOPI.

Prin actiunea civila înregistrata sub nr.103/95/2007 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantii B.N., D.Gh. si S.C.  au solicitat obligarea pârâtei SNL SA Tg.-Jiu,  la plata drepturilor de autor a inventiei intitulata "dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat" aferente perioadei 01.07.2007 - 22.01.2009, actualizate cu coeficientul de inflatie, precum si plata dobânzilor legale pentru sumele datorate de la data introducerii actiunii,  pâna la data efectuarii platii, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii reclamantii au aratat ca sunt autorii inventiei intitulata "dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat" , pentru care s-a emis brevetul de inventie nr.102593/30.06.1992 Întreprinderii Miniere Rovinari.

S-a mai aratat ca prin hotarârea nr.11 din 28.11.1999 consiliul de administratie al CNLO a aprobat plata drepturilor de autor pentru inventia "dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat", mentionând ca SC. S.A. obtinuse dreptul de a fabrica si comercializa dispozitivul în temeiul contractului de licenta voluntara încheiat cu E.M., contract înregistrat cu numarul 7107 din 17.07.1998 la E.M. si cu numarul 513/1998 la SC SA .

Reclamantii au mai sustinut ca prin HG.103/2004 s-a înfiintat SNL Oltenia SA în componenta careia a intrat E.M., E.M., E.M.C., iar pârâta SNLO a preluat toate drepturile si si-a asumat toate obligatiile pentru exploatarile miniere intrate în componenta sa.

Reclamantii au precizat de asemenea ca,  celelalte exploatari miniere au platit din proprie initiativa drepturile ce se cuveneau pentru folosirea inventiei.

Au sustinut ca eficienta economica obtinuta de catre pârâta prin folosirea inventiei,  dar si cota de 20 % cuvenita autorilor inventiei , trebuie calculata printr-o expertiza tehnica miniera si contabila, urmând ca suma datorata sa se distribuie conform întelegerii dintre acestia.

În aparare, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii, aratând ca inventia denumita "dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat" nu este folosita de SNLO, ci se folosesc dispozitive asemanatoare denumite convertizoare statice rotrice tip CSR 63 P, achizitionate de la SC  SRL Craiova care produce CSR-200-100 KW dupa o documentatie proprie si ca reclamantii nu au contribuit cu nimic la realizarea acestui produs.

A solicitat introducerea în cauza în calitate de pârâta a E.M.C. pe considerentul ca aceasta subunitate are mandat din partea SNLO pentru a sta în nume propriu în fata instantei de judecata.

A mai invocat ca nu este succesoarea în drepturi a E.M.

Pentru ipoteza în care instanta va aprecia ca E.M.C. foloseste inventia "dispozitiv electronic de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat", a invocat ca aceasta inventie nu mai este protejata,  ca urmare a decaderii din drepturi a titularului brevetului de inventie.

Pârâta SNLO a formulat cerere de chemare în garantie a SC SA ,  solicitând instantei ca în cazul în care va cadea în pretentii sa fie obligata la plata acestor despagubiri.

Reclamantii au formulat raspuns la întâmpinarea formulata de SNLO  SA, aratând ca se opun introducerii în cauza a pârâtei EMC,  deoarece pârâta SNLO nu are un temei legal pentru a solicita introducerea în cauza a altei pârâte.

Chemata în garantie SC  SRL Craiova a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii de chemare în garantie, aratând ca motivarea cererii de catre pârâta este contradictorie, invocând totodata puterea de lucru judecat cu privire la obligatia de a plati drepturile catre autorii inventiei pentru pârâta S.N.L.O. SA, respectiv faptul ca prin hotarâri judecatoresti anterioare, cererea de chemare în garantie a fost respinsa, retinându-se ca drepturile derivate din inventie se platesc de unitatea care utilizeaza inventia si realizeaza eficienta economica din exploatarea inventiei.

Prin încheierea din 01.04.2010 s-a respins cererea pentru citarea în calitate de pârâta a EMC si referitor la aceasta solutie se impune precizarea ca reclamantii au chemat în judecata doar pe SNLO  SA societate cu personalitate juridica, iar din motivarea cererii de introducere în cauza a EMC a rezultat practic ca acesteia i se confera mandat în vederea reprezentarii interesului SNLO, reprezentare care nu poate fi legala,  întrucât o unitate cu personalitate juridica nu poate acorda mandat de reprezentare unei subunitati care nu se bucura de personalitate juridica.

Prin sentinta civila nr.211 din 1 iulie 2010 pronuntata de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr.103/95/2010, s-a admis actiunea formulata de reclamantii B.N., D. Gh. si S.C. , împotriva pârâtei SNLO -  S.A.

A fost obligata pârâta SNLO la 545130 lei despagubiri civile pentru reclamantul B.N.,  la 227135 lei pentru reclamantul S.C. si 136282 lei pentru reclamantul D.Gh., despagubiri reprezentând drept de autor pentru perioada 01.07.2007-22.01.2009, actualizate la data platii.

A fost obligata aceeasi pârâta la plata dobânzilor legale pentru daunele datorate, începând cu data introducerii actiunii si pâna la data platii.

S-a respins cererea de chemare în garantie formulata de SNLO fata de SC  Craiova.

Pentru a hotarî astfel,  prima instanta a retinut, în raport de concluziile rapoartelor de expertiza tehnica si contabila si de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ca pârâta foloseste obiectul inventiei reclamantilor si obtine eficienta economica, astfel ca având în vedere  contractul de cesiune nr. 3999/2000 încheiat între parti  si conventia încheiata între reclamanti privind distribuirea drepturilor banesti rezultate din folosirea inventiei, s-a dispus obligarea pârâtei la plata drepturilor de autor actualizate cu indicele de inflatie, si la plata dobânzilor legale, facându-se si aplicarea dispozitiilor art. 274 alin.3 Cod pr. civila.

Împotriva acestei sentinte civile,în termen legal, a declarat apel pârâta SNLO, criticând-o pentru nelegalitate.

A sustinut ca prima instanta nu a tinut cont de faptul ca brevetul este decazut din drepturi pentru neplata taxelor, astfel ca titularul de brevet a pierdut toate  drepturile si obligatiile care decurg din acesta.

O alta critica s-a referit la faptul ca instanta a încalcat prevederile art. 73  din  Legea nr.64/1991 si art. 8 din HG nr. 1585/2002, deoarece nu a luat în considerare doar elementul comun, respectiv principiul de functionare. S-a aratat ca,  desi produsele se aseamana, sunt totusi diferite, convertizoarele statice realizeaza pornirea motorului cu pierdere de energie, iar dispozitivele electronice de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat realizeaza pornirea motoarelor fara pierdere de energie.

 Apelanta pârâta a mai aratat ca nu a avut posibilitatea sa observe continutul expertizelor depuse la dosar, astfel ca nu a putut sa formuleze obiectiuni sau sa solicite o contraexpertiza, fiindu-i astfel încalcat dreptul la un proces echitabil, conform art.6 din  Conventia europeana a drepturilor omului.

 La data de 25.10.2010, intimatul reclamant B.N. a formulat cerere de aderare la apel, potrivit art. 293 Cod pr. civila, în sensul schimbarii în parte a sentintei civile si a obligarii pârâtei la plata sumei de 34.903 lei cheltuieli de judecata , având în vedere criteriile prevazute de art. 274 Cod pr. civila si  cotele procentuale convenite între autorii inventiei cu privire la acordarea drepturilor de autor, cote care trebuiau aplicate si referitor la cheltuielile de judecata.

Apelul si cererea de aderare la apel sunt nefondate, si se vor respinge, potrivit art. 293 si 296 Cod pr. civila, pentru urmatoarele considerente:

Conform art. 33 alin.1 din Legea 64/1991 republicata, brevetul de inventie confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe întreaga durata de protectie a acestuia.

Pe întreaga perioada de valabilitate a brevetului de inventie, titularul are obligatia de a plati taxele de mentinere în vigoare a brevetului, potrivit art. 43 alin.2 din Legea 64/1991 republicata, beneficiind de un termen de gratie, potrivit art. 5 bis alin.1 al Conventiei de la Paris privind protectia proprietatii industriale, în forma revizuita la Conferinta de la Haga din 1925.

Neplata taxei legale de mentinere în vigoare a brevetului se sanctioneaza cu decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet, potrivit art. 43 alin.3 din legea 64/1991, sanctiune  care se înregistreaza în Registrul National al Brevetelor de Inventie si se publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, titularul având la dispozitie un termen de 6 luni de la data publicarii decaderii pentru a formula la OSIM cerere pentru revalidarea brevetului.

Decaderea are ca efect pierderea drepturilor titularului de brevet, este totala si produce efecte doar pentru viitor, cu începere de la data publicarii în BOPI.

Odata ce titularul brevetului de inventie a fost decazut din drepturile conferite de brevet si nu a intervenit o revalidare a acestuia, inventia poate fi exploatata liber de terti, care nu pot fi obligati la plata vreunei despagubiri pentru folosirea acesteia.

 În speta, decaderea nu a fost publicata în BOPI, astfel ca nici o terta persoana nu poate exploata liber inventia.

De altfel,  pârâta SNLO nu are calitatea de tert fata de reclamanti, între parti fiind încheiat anterior contractul de cesiune nr. 3999/14.03.2000, cu valabilitate pâna la 22.01.2009, în temeiul caruia exploatarile miniere care apartineau de CNLO au utilizat inventia  s-au obligat sa achite autorilor inventiei 30% din eficienta economica obtinuta în primul an de exploatare si 20% pentru urmatorii 19 ani.

Ca atare, raspunderea juridica a pârâtei este una contractuala, întemeiata pe prevederile art.969 Cod civil, conventia partilor fiind izvorul obligatiilor asumate de pârâta .

Sustinerea apelantei pârâte potrivit careia foloseste convertizoare statice rotorice tip SCR 63 , achizitionate de la chemata în garantie, distincte de cele care au facut obiectul inventiei, nu poate fi retinuta,  fiind contrazisa de concluziile expertizei tehnice întocmite de expertul tehnic I.M., precum si de contractul de licenta voluntara nr. 7107/1998, prin care societatea chemata în garantie obtinea dreptul de comercializare a obiectului brevetului nr.102593/1989.

De altfel, acest aspect a fost retinut si prin sentinta nr.320/2006 a Tribunalului Gorj, ramasa definitiva  si irevocabila prin respingerea apelului si recursului, stabilindu-se ca convertizoarele comercializate de SC  SA sunt dispozitive de pornire a motoarelor asincrone cu rotor bobinat, ce fac obiectul inventiei reclamantilor, constatarile facute impunându-se cu putere de lucru judecat, potrivit art. 1200 pct.4 Cod civil.

Este nefondata critica vizând nerespectarea dreptului la un proces echitabil, potrivit art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 21 alin.3 din Constitutie.

 Rapoartele de expertiza tehnica si contabila dispuse de prima instanta au fost depuse la dosar în termenul procedural prevazut de art.209 Cod pr. civila,  astfel ca partile au avut posibilitatea sa-l observe si sa formuleze eventuale obiectiuni, aceasta fiind si ratiunea instituirii acestui termen.

Cât priveste aplicarea dispozitiilor art. 274 Cod pr. civila, se retine ca prima instanta a facut în mod corect aplicarea alin.3 din acest articol, si a redus onorariul de aparator în raport de complexitatea cauzei.

Modalitatea convenita de autorii inventiei cu privire la repartizarea procentuala a drepturilor banesti rezultate din exploatarea inventiei , concretizata în înscrisul intitulat "întelegere între autori" nu poate fi extinsa si la acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate de litigiul demarat pentru valorificarea acestora.

 Pentru considerentele care preced, apelul declarat de pârâta si cererea de aderare la apel se vor respinge ca nefondate.

5