Legala sesizare a instanţei. Enunţarea infracţiunii în rechizitoriu. Indicarea în dispozitivul acesteia, a unei alte încadrări juridice a faptei.

Legala sesizare a instanţei. Enunţarea infracţiunii în

rechizitoriu. Indicarea în dispozitivul  acesteia, a unei alte

încadrări juridice a faptei.

Art. 317 Cod procedură penală

Din perspectiva art.317 Cod procedură penală, încadrarea

juridică a faptelor făcută în rechizitoriu nu este relevantă.

Enunţarea faptei penale în partea expozitivă a rechizitoriului

( art.184 alin.2 şi 4); chiar dacă în dispozitivul său se indică

infracţiunea prevăzută de art.184 alin.1 şi 3  Cod penal, este

suficientă pentru legala investire a instanţei.

(Decizia penală nr. 449/R/02.07.2009)

Prin sentinţa penală nr.80/25.05/2007, pronunţată de

Judecătoria Brezoi, printre alte dispoziţii, a fost respinsă cererea

formulată de inculpat, privind restituirea cauzei la procuror.

În baza art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea

încadrării juridice a faptei, din infracţiunea prev. de art.184 alin.1 şi 3

Cod penal, în infracţiunea prev. de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal, text de

lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţa a reţinut

că inculpatul, este vinovat de producerea accidentului rutier soldat cu

vătămarea corporală a părţii vătămate care a suferit leziuni traumatice

care au necesitat  55 zile de îngrijiri medicale şi au pus acesteia viaţa în

pericol.

Prin decizia penală nr.42/A/04.03.2009 Tribunalul Vâlcea a

respins, ca nefondat,  apelul inculpatului.

În argumentarea deciziei, în esenţă, s-a reţinut că în faza de

urmărire penală inculpatul a fost asistat de apărător ales, iar după

schimbarea încadrării juridice i-a fost din nou prezentat materialul de

urmărire penală neîncălcându-se normele procedurale.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul,

criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând printre altele:

Nelegala sesizare a instanţei, întrucât încadrarea juridică

iniţială a faptelor a fost pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.178

alin.1 şi 2 Cod penal, iar ulterior încadrarea juridică a vizat şi infracţiunea

prevăzută de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal, sens în care s-au demarat

cercetările penale, pentru ca în final dispozitivul rechizitoriului să

privească infracţiunile prevăzute de art.178 alin.1 şi 2 şi art.184 alin.1 şi 3

din Codul penal.

Conform art.317 din Codul de pr.penală, judecata se

mărgineşte la fapta şi persoana arătate în actul de sesizare a instanţei, iar

în caz de întindere a procesului penal şi la fapta şi persoana la care se

referă extinderea. Cum în speţă, instanţa nu a procedat în conformitate

cu art.317 din Codul de pr.penală şi în cursul cercetărilor penale, nu s-a

dispus o eventuală schimbare de încadrare juridică şi nu s-a prezentat

materialul de urmărire penală  inculpatului, făcându-se pur şi simplu

referire în dispozitivul rechizitoriului la o faptă nouă, se impune

restituirea cauzei la procuror pentru a se aprecia şi cu  privire la această

infracţiune şi pentru a da posibilitate inculpatului să-şi facă eventualele

apărări.

Prin decizia penală nr.449/R/02.07.2009 a Curţii de Apel

Piteşti, recursul inculpatului a fost respins  ca nefondat.

S-a susţinut, în analizarea temeiniciei motivului de recurs,

referitor la nelegala  sesizare a instanţei, că tribunalul a făcut o corectă

interpretare a dispoziţiilor art.317 Cod pr.penală, referitoare la obiectul

judecăţii şi că soluţia pronunţată este legală, dat fiind că s-a procedat la

condamnarea inculpatului pentru infracţiunile prevăzute şi pedepsite de

art.178 alin.1 Cod penal şi art.184 alin.2 şi 4 Cod penal, după ce în

prealabil s-a pus în discuţie schimbarea de încadrare juridică a faptelor.

În dispozitivul rechizitoriului s-a menţionat trimiterea în

judecată a inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art.184 alin.1 şi 3

Cod penal şi art.178 alin.1 şi 2 din Codul penal. Procesul penal este

guvernat de principiul potrivit căruia instanţa nu se sesizează din oficiu,

aceasta procedând la judecată numai în măsura în care  a fost sesizată

potrivit legii,  principiu care rezultă şi din dispoziţiile art.317 Cod

pr.penală, în care se arată că judecata se mărgineşte la fapta şi persoana

arătate în actul de sesizare a instanţei.

Din art.317 Cod pr.penală, rezultă că sesizarea instanţei se

face în limita faptelor şi persoanelor arătate în actul de trimitere în

judecată, prin urmare, încadrarea juridică a faptelor nu este relevantă sub

acest aspect.

Dar, în accepţiunea acestui text de lege, prin fapta arătată în

actul de sesizare, nu se poate înţelege doar simpla referire la o anumită

faptă menţionată în succesiunea activităţilor inculpatului, ci la descrierea

faptei într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, suficient

de a învesti instanţa, o atare condiţie fiind  îndeplinită chiar dacă în

dispoziţia de trimitere în judecată se precizează o altă încadrare juridică

decât cea descrisă amănunţit în partea descriptivă a rechizitoriului şi în

considerentele sale.

In consecinţă, enunţarea faptei penale în rechizitoriu (art.184

alin.2 şi 4 Cod penal), chiar dacă în dispozitivul său se indică infracţiunea

prevăzută de art.184 alin.1 şi 3 Cod penal, este suficientă pentru legala

învestire a instanţei, care mai departe a remediat deficienţa creată prin 

schimbare de încadrare a faptei prevăzută de art.184 alin.1 şi 3 Cod

penal, în art.184 alin.2 şi 4 Cod penal.

In speţă, sunt realizate cerinţele art.317 Cod pr.penală, câtă

vreme se observă că fapta (prev. de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal) este

prezentată cu toate elementele ce au relevanţă penală, sub aspectul

conţinutului unei infracţiuni, fapt ce înlătură orice îndoială cu privire la

obiectul judecăţii şi nu l-a împiedicat pe inculpat a se apăra, acestuia

prezentându-i-se materialul de urmărire penală cu încadrarea juridică

corectă.

Ulterior, prezentarea materialului de urmărire penală s-a

făcut, din nou, în prezenţa inculpatului şi al apărătorului ales al acestuia,

iar eventuala nulitate relativă ce decurgea din trecerea doar a unei

infracţiuni din două în procesul verbal, trebuia invocată chiar la

momentul efectuării actului, deoarece ulterior această nulitate nu mai

poate fi sancţionată.

Faţă de cele expuse, judecarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii

prevăzută de art.184 alin.2 şi 4 Cod penal, a avut loc în condiţiile sesizării

legale a instanţei, câtă vreme fapta a fost determinată (descrisă) în

cuprinsul actului de sesizare a instanţei prin toate elementele constitutive

care să poată conduce la încadrarea juridică corespunzătoare.

Domenii speta

Spete similare