Testament olograf. Condiţii de valabilitate. Lipsa menţiunii privind datarea actului. Consecinţe.

Potrivit art. 859 Cod civil, omisiunea datarii personal de catre testator a testamentului olograf se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic unilateral pentru cauza de moarte.

Dovada datei se poate completa sau rectifica în functie de elemente intrinseci sau extrinseci ale actului, însa numai în masura în care acestea deriva din elementele intrinseci si contribuie la consolidarea indicatiilor ce decurg din continutul înscrisului de ultima vointa. Se pot administra probe pentru lamurirea unei date incomplete sau involuntar eronate aplicata de testator pe testament, dar nu si în ipoteza inexistentei acestui element esential pentru validitatea actului.

Reclamanta C.S. a chemat în judecata pe pârâtii C.D. si G.L. pentru ca prin  hotarârea ce se va pronunta sa se constate deschisa succesiunea defunctului C.G., decedat la data de 11.12.2007; sa se constate calitatea de mostenitor testamentar a reclamantei asupra bunurilor cuprinse în testamentul olograf, scris, semnat si datat de mâna autorului la data de 02.11.2007; iesirea din indiviziune asupra bunurilor transmise prin mostenire legala ramase în mostenirea defunctului.

Pârâtul C.D. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a  testamentului olograf invocat de reclamanta deoarece nu exprima vointa defunctului, fiind întocmit în urma presiunilor exercitate de reclamanta , în perioada în care defunctul era foarte grav bolnav si  nu mai avea reprezentarea faptelor.

De asemenea, solicita nulitatea acestui act deoarece nu îndeplineste conditiile de forma cerute de lege si anume nu este datat personal de cel care l-a întocmit, aratând ca lipsa datei trecuta de însusi testator atrage nulitatea testamentului.

In urma analizarii si interpretarii probelor solicitate de parti, Judecatoria Drobeta Turnu Severin a pronuntat  încheierea de admitere în principiu din data de 16.09.2009 prin care, a admis  în parte si în principiu  actiunea si cererea reconventionala.

A constatat deschisa succesiunea defunctul C.G., a constatat compunerea masei succesorale, a constatat ca mostenitorii defunctului sunt reclamanta, în calitate de sotie supravietuitoare si cei doi pârâti, în calitate de descendenti.

S-a respins capatul de cerere privind constatarea calitatii de mostenitor testamentar al reclamantei, s-a constatat nulitatea absoluta a testamentului olograf, intitulat "consimtamânt scris".

Pentru evaluarea si lotizarea bunurilor succesorale s-a dispus efectuarea unor expertize în specialitatea constructii, topo si bunuri mobile.

Judecatoria a pronuntat sentinta civila nr. 1110/03.03.2009, prin care s-au omologat rapoartele de expertiza întocmite în cauza, s-au atribuit bunuri partilor, în proprietate exclusiva.

Pentru a hotarî asupra cererii reconventionale, instanta a retinut ca din declaratiile martorilor audiati a rezultat ca defunctul avea intentia, mai mult sau mai putin influentat, de a întocmi un act sotiei pentru mai multe bunuri din mostenirea sa, acesta fiind lucid pâna în momentul mortii sale, însa nici unul dintre martori nu a afirmat cu certitudine ca a vazut sau a luat parte la încheierea unui astfel de înscris. S-a retinut  totodata faptul ca înscrisul  intitulat  ,,consimtamânt scris" a fost întocmit în tot, scris si semnat de catre testator, fapt recunoscut de catre pârât la interogatoriu luat din oficiu de catre instanta cât si de catre parti. Datarea acestuia nu a fost facuta de mâna testatorului, fapt recunoscut si de catre reclamanta prin concluziile scrise, precum si de catre pârâtul C.D. la interogatoriu, aceasta data a fost pusa de catre pârât ulterior întocmirii înscrisului, motiv fata de care ,în baza art. 859 Cod civil, s-a constatat nulitatea testamentului olograf intitulat " Consimtamânt scris ," al defunctului, pentru lipsa datei pusa de mâna testatorului.

 Atât împotriva încheierii pronuntate la 16.09.2008 cât si împotriva sentintei civile a declarat apel reclamanta, sustinând ca în mod nelegal s-a constatat nulitatea absoluta a testamentului olograf pentru  faptul ca nu a fost datat de testator, întrucât data nu este în mod real un element de esenta testamentului olograf. In conditiile în care însusi pârâtul C.D. a înscris în testament data întocmirii acestuia, nu mai are interes sa invoce lipsa datei scrisa de testator. Mai  mult acesta a recunoscut ca testamentul a fost întocmit în momentul în care defunctul a iesit din spital, moment care s-a dovedit cu biletul de iesire din spital. Prin  urmare data întocmirii testamentului a fost dovedita si nu exista nici o cauza de nulitate a testamentului, defunctul nu a avut nici un moment în care sa-si piarda capacitatea de a dispune;

Prin decizia nr.313/A din 29 octombrie 2009, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a admis apelul  cu privire l alte critici, referitoare la compunerea loturilor partilor. S-au respins criticile privind solutionarea cererii reconventionale, retinându-se ca testamentul este lovit de nulitate absoluta pentru neîndeplinirea uneia dintre cerintele de solemnitate, respectiv datarea acestuia de catre testator.

Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate.

A sustinut ca în mod gresit s-a dispus nulitatea absoluta a testamentului olograf pentru inexistenta datei întocmirii actului juridic, acest element nefiind în mod real de esenta testamentului olograf, practica judiciara si doctrina admitând ca testamentul care nu poarta nicio data poate fi validat prin reconstituire partiala, daca se dovedeste ca în decursul perioadei în care testamentul a putut fi redactat testatorul nu a fost nici un moment în stare de incapacitate si nu a redactat un testament contrar. În cauza, s-a facut dovada faptului ca testatorul nu si-a pierdut vreun moment capacitatea de a dispune, si în plus, intimatul pârât, care contesta testamentul, recunoaste ca a semnat actul în timpul vietii testatorului, dupa ce acesta a iesit din spital.

Critica respectiva a fost considerata nefondata de catre instanta de recurs, pentru urmatoarele considerente.

Curtea a constat ca instantele de fond au apreciat în mod corect, în acord cu dispozitiile ar. 859 Cod civil, ca omisiunea datarii personal de catre testator a testamentului olograf se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic unilateral pentru cauza de moarte.

În speta, manifestarea de vointa a autorului C.G., materializata în cuprinsul înscrisului intitulat " consimtamânt scris, desi îndeplineste conditiile de a fi scrisa si semnata de mâna testatorului, nu este si datata de acesta, iar mentionarea datei la care martorii au aplicat semnaturile la finele actului nu îl valideaza si nu acopera omisiunea aplicarii datei personal de catre testator.

Data testamentului olograf prezinta importanta pentru a se determina daca la momentul întocmirii actului testatorul avea capacitatea  de a dispune, si pentru a se verifica validitatea testamentului, în situatia în care testatorul a lasat mai multe testamente.

Este adevarat ca dovada datei se poate completa sau rectifica în functie de elemente intrinseci ale actului, rezultate din cuprinsul actului de ultima vointa, sau de elemente extrinseci, însa numai în masura în care acestea deriva din elementele intrinseci, si contribuie la consolidarea indicatiilor ce decurg din continutul înscrisului de ultima vointa. Altfel spus, se pot administra probe pentru lamurirea unei date incomplete sau involuntar eronate aplicata de testator pe testament, nu si în ipoteza inexistentei acestui element esential pentru validitatea actului.

Nu rezulta din niciunul dintre elementele intrinseci ale actului ca data aplicata de martori la finele testamentului coincide cu data exteriorizarii manifestarii de vointa din partea defunctului.

În consecinta, testamentul olograf încheiat de catre autor este nul absolut, caz în care împartirea bunurilor ramase la decesul acestuia urmeaza regulile devolutiunii legale.

Sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta pentru lipsa unui element esential al actului juridic, si nu nulitatea relativa, asa cum a sustinut recurenta reclamanta prin motivele de recurs. Prin urmare, cauza de nulitate nu poate fi asanata prin confirmare de catre partea care ar fi avut interes sa invoce ineficacitatea actului, fiind astfel lipsit de relevanta juridica faptul ca unul dintre succesorii care au sustinut nulitatea testamentului a semnat actul în calitate de martor.

1

Domenii speta

Spete similare