Exercitarea dreptului părintelui de a avea legaturi personale cu minorul fata de care s-a luat masura speciala de protectie a plasamentului. Limitari.

Potrivit  disp. art.  2  alin. 3 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului,  principiul interesului superior al copilului,  prevaleaza în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

 Prin urmare,  si exercitarea dreptului de a avea relatii personale si contacte directe cu parintii, in cazul copiilor  fata de care s-a luat masura plasamentului la un asistent maternal, se analizeaza avand in vedere cu prioritate interesul superior al copilului, potrivit art. 16 alin. 1 si  2 din acelasi act normativ.

1. Prin sentinţa civilă nr. 9407/9 iunie 2008, pronunţată de Judecătoria Craiova, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta DGASPC Dolj, în contradictoriu cu pârâţii BS şi DV.

S-a dispus limitarea exercitării drepturilor părinteşti privind legatura personala cu minorii,  de către pârâţi, în privinţa minorilor  aflati in plasament la asistent maternal: BC, născută in anul 2001, BM, născut in anul 2004 şi BC, născută in anul 1999, pe o perioadă de 1 an, de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a apreciat că cererea formulată de reclamantă este întemeiată, cele menţionate în cerere privind modalitatea în care s-au desfăşurat întâlnirile dintre părinţi şi copii fiind confirmate de rapoartele întocmite cu acea ocazie, în cuprinsul cărora este menţionată şi opinia copiilor care au solicitat să nu se mai întâlnească cu părinţii.

Din raportul de vizită la domiciliul familiei naturale şi din raportul privind situaţia copiilor, a reieşit că pârâţii nu le oferă minorilor condiţii optime de trai, locuinţa acestora nefiind igienizată corespunzător şi având un mobilier sărăcăcios.

În ce priveşte contextul socio-familial oferit de asistenţii maternali profesionişti, din referatul întocmit de reclamantă a reieşit că aceştia manifestă un interes deosebit pentru creşterea, îngrijirea şi educarea minorilor, oferindu-le condiţii propice unei dezvoltări armonioase, copiii adaptându-se mediului familial oferit de aceştia, integrându-se foarte bine în colectivitatea şcolară şi având performanţe deosebite la şcoală şi grădiniţă.

Cum prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada că relaţiile dintre părinţi şi copii sunt în contradicţie cu interesul superior al minorilor, fiind de natură să pericliteze dezvoltarea lor armonioasă din punct de vedere fizic, moral,  spiritual şi chiar social, minorii refuzând practic să mai ţină legătura cu părinţii, urmare a comportamentului lor recalcitrant şi imoral, instanţa a apreciat că există motive temeinice pentru limitarea exercitării drepturilor părinteşti de către pârâţi pe o perioadă de un an, de la rămânerea definitivă a hotărârii, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 16 alin. 2 din Legea 272/2004 pentru luarea măsurii solicitate.

Împotriva sentinţei civile a declarat apel pârâtul BS, susţinând că, în mod greşit s-a admis acţiunea, ca  doreşte să ia copii acasă, însă nu i s-a dat voie.

Intimata DGASPC  Dolj a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului  ca nefondat. A  arătat că, cei trei copii  s-au aflat în grija tatlui,  ca mama DV are un handicap cu grad accentuat,  oligofrenie gr. II, QI 40,  hemipareză spastică dreaptă cu tulburări majore de statică şi mers. Prin cererea  depusa la Directie, recurentul a  solicitat luarea unor măsuri de protecţie faţă de minori a lipsurilor materiale şi vârstei înaintate.

Minorii au fost daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, ţinând însă legătura cu părinţii, care, pe parcursul  întâlnirilor au avut un comportament necorespunzător tatăl aducându-le alimente expirate,  consumând alcool în prezenţa lor şi fiind recalcitrant, minorii afirmând că nu doresc să se  întoarcă la părinţi deoarece sunt bătuţi de aceştia. Minora DL a solicitat prin cerere inregistrata, să nu se mai întâlnească cu mama sa, deoarece o trimite la cerşit.

2. Prin decizia civilă 252/9 dec. 2008 Tribunalul Dolj a respins apelul ca nefondat.

Pentru a se pronunţa astfel,  s-au avut în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 31 şi 32 din Legea 272/2004, ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor, iar exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului, prin asigurarea bunăstării materiale, spirituale a acestuia, prin îngrijirea lui şi prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale. Copilul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială.

În cauză, cei patru minori nu au beneficiat în familia naturală de aceste drepturi, în condiţiile în care, potrivit raportului de vizită  la domiciliul familiei naturale, s-a constatat că nu există condiţii de locuit. Astfel, deşi casa are trei camere, două nu au geamuri, iar cea de-a treia este neigienică, slab iluminată.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere vârsta  înaintată a tatălui – 71 ani,  ce l-a împiedicat să se ocupe corespunzător de creşterea minorilor, dovadă fiind chiar fotografia depusă de acesta în apel, ce arată starea deplorabilă în care se aflau aceştia anterior luării măsurilor de protecţie specială, precum şi cererea prin care solicită luarea unor măsuri de protecţie faţă de minori, deoarece nu se poate ocupa de  creşterea şi îngrijirea lor,  mama copiilor fiind internată în spital.

Mai mult, în referatul medical întocmit, s-a specificat faptul că, la data depistării, cei trei minori aveau  leziuni de scabie pe  tot corpul, pielea era foarte murdară şi aveau pediculoză capilară. Referitor la mamă, Deaconu Vasilica, s-a reţinut că aceasta nu este aptă să îngrijească copii, aspect ce rezultă din faptul că suferă de o boală psihică, rezultatul fiind că minorii petreceau foarte mult pe stradă, împreună cu aceasta, murdari, dezbrăcaţi, mama chiar născând pe stradă ultimul minor, ocazie cu care au fost şi depistaţi de persoane din cadrul DGASPC  Dolj.

De asemenea, potrivit rapoartelor întocmite  de intimată cu ocazia vizitelor efectuate minorilor, părinţii au avut un comportament necorespunzător faţă de minori, în sensul că le-au adus alimente vechi, tatăl consumând alcool în prezenţa lor, vorbindu-le urât, astfel încât copii au avut o atitudine defensivă în prezenţa lor.

3. Împotriva acestei hotarari judecatoresti au declarat recurs apelantul parat BS si intimata parata DV.

Criticile sunt in esenta urmatoarele: in mod gresit s-a respins apelul declarat de parat si s-a pastrat sentinta primei instante, nefiind respectat principiul superior al copilului. Se arata ca este in interesul celor trei minori sa se intoarca acasa in mediul familial, unde au mai multe garantii in ceea ce priveste cresterea, dezvoltarea, ingrijirea corespunzatoare  si sanatatea.

Recursul nu a fost motivat in drept, dar dezvoltarea  motivelor a permis incadrarea acestora in cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila. Pledand pentru reintegrare in familie, practic cei doi recurenti, critica solutia cu privire la restrangerea dreptului de vizitare, pe care o considera nelegala si dispusa  impotriva interesului minorilor.

- Recursul declarat de intimata parata s-a respins ca inadmisibil, pentru urmatoarele considerente:

Prin sentinta civila nr. 9407/9 iunie 2008, pronunţată de Judecătoria Craiova, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta DGASPC Dolj, în contradictoriu cu pârâţii BS si DV si s-a dispus limitarea exercitării drepturilor părinteşti.

Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat apel numai paratul BS, iar nu si parata DV.

Or, promovarea recursului, omisso medio,  fara declararea caii de atac a apelului, in conditiile in care in apel s-a pastrat aceeiasi solutie data in prima instanta, legat de care recurenta de astazi  isi exprima nemultumirea si avea interes sa o atace, este inadmisibila. 

- Recursul  declarat de apelantul parat s-a respins ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Fata de cei trei minori, instanta a luat anterior proocesului de fata,  masura speciala de protectie a plasamentului la asistent maternal profesionist, potrivit legii speciale privind promovarea si protectia drepturilor copilului Legea 272/2004, fiind incredintati unei institutii de ocrotire – in sensul art. 42 alin. 2 din Codul familiei.

Intr-o asemenea situatie, ca si parintele divortat caruia nu i s-a incredintat  copiii spre crestere si educare, parintii celor trei minori, in speta – paratii, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acestia , precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala.

Pe de alta parte si copiii care au fost separati de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia,  printr-o măsură dispusă în condiţiile legii,  au dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului, in conformitate cu disp. art. 16 alin. 1  si 2 din Legea 272/2004.

Asadar, cererea promovata de DGASPC Dolj prin care s-a solicitat restrangerea pe o perioada limitata a  exercitarii drepturilor parintesti de vizitare, in mod corect a fost analizata din ambele perspective, respectiv atat a parintilor cat si a copiiilor implicati in cauza.

In orice caz, potrivit disp. art.  2  alin. 3 din Legea 272/2004, principiul interesului superior al copilului,  prevaleaza în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

 Prin urmare,  si exercitarea dreptului de a avea relatii personale si contacte directe cu parintii, in cazul copiilor  fata de care s-a luat masura plasamentului la un asistent maternal, se analizeaza avand in vedere cu prioritate interesul superior al copilului, potrivit art. 16 alin. 2 din acelasi act normativ.

In fata instantei de recurs nu s-au depus inscrisuri noi in sensul art. 305 Cod procedura civila, pentru a se reconfigura si a se stabili alte coordonate ale starii de fapt descrisa in actiune si probata in cursul procesului,  cu consecinte  corespunzatoare asupra raporturilor juridice  deduse judecatii.

Fata  de starea de fapt judicios evaluata si  definitiv retinuta in fata instantelor de fond, care a permis concluzia ca in prezent  există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copiilor, in  sensul disp. art. 16 alin. 2 din acelasi act normativ - Curtea apreciaza  ca  in scopul protejarii interesului superior al celor trei minori, este justificata si adecvata, legitima si proportionala, limitarea, respectiv  ingerinta dispusa  asupra  drepturilor parintesti ale paratilor de a avea legaturi pesonale cu minorii, prin restrangerea exercitarii acestora pe o perioada de 1 an.

Prin urmare, in baza art. 312 alin. 1 teza II Cod procedura civila, nesubzistand  cazul de recurs de modificare  prevzut in art. 304 pct. 9 Cod procedura civila si nici motive de ordine publica ce se pun si din oficiu in dezbaterea partilor in sensul art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, ambele recursuri s-au  respins, fiind mentinuta decizia atacata ca  legala.

1

Domenii speta

Spete similare