Procedură civilă. Calitate procesuală pasivă.

Decizie 609 din 07.05.2009


La data de  29.06. 2007  reclamantul L.C. a chemat în judecată Compania de Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată să efectueze podul peste rigola cu parapet pentru a avea acces de la terenul proprietatea sa la calea publică (respectiv DE).

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este proprietar al terenului intravilan în suprafaţă de 7360 m.p. situat în comuna Brădeşti, T 61, P 6, care a avut acces la calea publică. Odată cu reabilitarea drumului s-au realizat lucrări de construcţie şi amenajare, printre care şi un canal de colectare şi scurgere a apelor pluviale, canal situat între şosea şi terenul proprietatea sa. Edificarea acestui podeţ face parte din lucrările de construcţie a DE, conform art. 2 pct. 3 din Legea 198/2004.

În apărare, pârâta a formulat întâmpinare prin care a  solicitat respingerea acţiunii. A arătat că înainte de începerea lucrărilor de reabilitare exista rigola de pământ, neexistând la acea dată podeţ de acces la proprietate, fiind vorba de un teren agricol. Conform legii, există obligaţia de a asigura acces la proprietate doar dacă înainte de începerea lucrărilor a existat o cale de acces, caz în care în urma acestor lucrări ar fi trebuit menţinută cale de acces sau dacă prin lucrările de reabilitare au intervenit obstacole care nu existau înainte, ceea ce nu este cazul. Reclamantul nu a fost afectat prin aceste lucrări de reabilitare şi drept urmare executantul lucrării nu avea obligaţia să efectueze acest podeţ mai ales că înainte de începerea lucrărilor acesta nu exista.

Prin sentinţa civilă nr. 6572/25 aprilie 2008, pronunţată de Judecătoria  Craiova, a fost  respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei. A fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul.

Instanţa  a reţinut, în esenţă, că pârâta este instituţia care administrează drumul european a cărui amenajare se solicită şi, în această calitate (de administrator), efectuează lucrări de amenajare, situaţie în care este cert că are calitate procesuală pasivă. Pe fond, instanţa  a reţinut  că în urma modernizării drumului DN6 (vecinul de sud al terenului reclamantului) s-a construit un şanţ din dale de beton, iar reclamantul nu are ieşire pe latura de sud la calea publică DN 6; din declaraţia martorului audiat s-a reţinut, însă, că înainte de începerea lucrărilor de amenajare a drumului, reclamantul avea cale de acces la proprietate dar martorul nu a menţionat că acolo exista vreun podeţ.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul arătând că pentru reabilitarea DE au fost realizate lucrări de construcţie şi amenajare, printre care şi un canal de colectare şi scurgere a apelor pluviale (rigolă), canal situat între şosea şi terenul proprietatea apelantului ,,astfel că pârâta avea obligaţia efectuării unui podeţ conform art. 2 pct. 3 din Legea nr. 148/2004.

Prin decizia nr. 576 din 14 noiembrie 2008 Tribunalul Dolj a admis apelul  declarat de reclamantul. A schimbat sentinţa civilă în sensul că a admis acţiunea formulată de reclamant. Pârâta fost obligată să efectueze lucrarea de podeţ care să permită accesul la calea publică pentru imobilul proprietatea reclamantului situat  în comuna Brădeşti,  tarlaua 61, parcela  6. S-a luat  act  că nu se solicită cheltuieli de  judecată.

S-a reţinut că, potrivit art. 2 din Legea nr. 198/2004, pârâta  are obligaţia de a asigura acces proprietarilor la drumul public, prin construirea de podeţe, nu numai în situaţia  în care anterior începerii lucrărilor a existat o cale de acces, dar şi în cazul în care, urmare a lucrărilor de reabilitare efectuate, au intervenit  obstacole.

În speţă, în urma modernizării drumului D N 6  (acest drum  fiind vecinul de sud al terenului reclamantului) s-a construit un şanţ din dale de  beton cu l = 4  m şi adâncimea  = 1 m pe întregul front de 18,02 m al proprietăţii reclamantului. Reclamantul nu are ieşire pe latura de sud la calea publică din cauza şanţului construit  cu ocazia reabilitării drumului.

În imediata  apropriere a  terenului în litigiu şi peste drumul D N  6 pârâta  a construit podeţe  cu lăţimea  cuprinsă  între  4  m – 5 m, pentru accesul din D N 6 la proprietăţi. Înainte de modernizarea DN6 reclamantul putea intra în curte, însă după înălţarea şoselei nu mai poate intra, din cauza rigolei efectuate de pârâtă.

În termenul legal reglementat de art. 301 Cod pr. civilă a declarat recurs în cauză Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România SA solicitând să fie respinsă acţiunea ca neîntemeiată.

În motivarea recursului recurenta a susţinut că este doar administrator al drumului, nu constructor. Astfel fiind, obligaţia de construire a unui podeţ nu va putea fi executată de recurentă întrucât aceasta nu are calitatea de constructor. Cu ocazia lucrărilor de reabilitare constructorul a edificat podeţe acolo unde acestea au existat. Pe de altă, parte fiind vorba de un teren agricol, nu se poate intra direct în autostradă pentru a nu periclita desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă. Intrarea sau accesul la drumurile naţionale europene se face doar printr-o autorizare şi implică obţinerea mai multor avize.

Recursul este nefondat.

Calitatea procesuală, activă respectiv pasivă, constituie una din condiţiile cerute pentru a fi parte în procesul civil. Ea presupune, de regulă, existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecăţii (calitatea procesuală activă) şi, în acelaşi mod, între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitatea procesuală pasivă). Excepţia privitoare la lipsa calităţii procesuale, activă sau pasivă, constituie o excepţie de fond, dirimantă şi absolută, ce poate fi ridicată în orice stare a pricinii şi nu numai de partea interesată ci şi de către instanţă din oficiu.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România SA are calitate procesuală pasivă în litigiul în care se solicită obligarea acesteia la edificarea unui podeţ cu motivarea că prin reabilitarea drumului aflat în administrarea acestei pârâte a fost blocat accesul la imobilul proprietatea reclamantei. Nu poate fi reţinută lipsa calităţii procesuale pasive a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România SA, pentru considerentul că aceasta nu are calitatea de constructor.

Potrivit art. 4 alin. 1 lit. a din OUG nr. 84/2003, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România SA are ca principal obiect de activitate (printre altele): proiectarea, construirea, modernizarea, reabilitarea, administrarea … autostrăzilor şi drumurilor naţionale în scopul desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă a circulaţiei. Nu prezintă relevanţă dacă obiectul de activitate menţionat este îndeplinit prin mijloace proprii sau dacă, pentru îndeplinirea acestui obiect, se procedează la atribuirea de contracte de achiziţie publică către diverşi agenţi economici. Executarea oricărei lucrări de modernizare, reabilitare a unui drum naţional, în baza unui contract de achiziţie publică, are loc sub supravegherea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România SA, în calitate de administrator al drumului. Astfel fiind, aceasta este singura responsabilă, în situaţia în care, urmare a lucrărilor executate, s-a produs un prejudiciu unui terţ.

Pe de a altă parte, este de precizat că, potrivit art. I pct. 12 din Lista anexă la Legea nr. 213/1998, drumurile naţionale fac parte din domeniul public al statului. În art. 12 alin. 4 din aceeaşi lege s-a statuat că în litigiile referitoare la dreptul de administrare parte în proces este titularul acestui drept, în nume propriu.

Cât priveşte starea de fapt, care nu poate fi cenzurată în calea de atac a apelului, Tribunalul a reţinut că intimatul reclamant a avut acces la DN 6 anterior modernizării drumului (chiar dacă nu avea construit un podeţ), acces care i-a fost blocat prin construirea şanţului dalat cu lăţimea de 4 m şi adâncimea de 1 m, cu ocazia reabilitării drumului.

Întrucât terenul în litigiu este situat în intravilanul localităţii şi faţă de faptul că intimatul reclamant a avut acces la DN 6 anterior reabilitării drumului, Curtea apreciază că este firesc ca prin lucrările efectuate acestuia să nu-i fie blocată ieşirea la calea publică câtă vreme nu s-a făcut dovada că, între timp, i-ar fi fost interzis intimatului reclamant dreptul de a ieşi de pe teren direct la calea publică în litigiu.

Dispoziţiile legale invocate în recurs (art.6 pct. 5 şi art. 74 alin. 1 din OUG nr. 195/2002) nu sunt aplicabile în speţă. Acestea reglementează circulaţia pe autostrăzi; DN6 nu are regim de autostradă (cum aceasta este definită prin art. 6 pct.5 din OUG nr. 195/2002).

În temeiul art. 312 Cod pr. civilă,

1