Terenuri intravilane care nu au fost restituite persoanelor îndreptăţite până la intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001. Inaplicabilitatea art.8 din Legea 10/2001.

 Chiar dacă, prin cererile formulate în temeiul Legii nr.1/2000 s-a solicitat reconstituirea dreptului pentru terenuri din intravilan, nu sunt incidente dispoziţiile art.8 din Legea nr.10/2001 prin care se  exceptează de la aplicabilitatea legii terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea  nr.18/1991 republicată şi prin Legea nr.1/2000.

 Prin formularea „imobile nerestituite” cuprinsă în art.1 alin.1 din Lg.10/2001, legiuitorul a înţeles să confere domeniului de reglementare al legii şi un caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative reparatorii în materie imobiliară, în sensul că se referă şi la acele terenuri din intravilanul localităţilor, care până la intrarea ei în  vigoare, la 14.02.2001 nu au fost restituire integral celor îndreptăţiţi.

Primarul Comunei Dobroteasa, jud. Olt, prin decizia nr.79 din 26 octombrie 2001 a respins notificările prin care petentele S.A., M.M. şi A.V. au solicitat restituirea în natură a suprafeţei de 0,50 ha. teren situat în comuna Dobroteasa şi a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, la valoarea de 554.900.000 lei.

Împotriva deciziei nr.79 din 26 octombrie 2001 a Primarului Comunei Dobroteasa, Jud. Olt, au formulat contestaţie petentele S.A., M.M. şi A.V. au solicitat anularea acesteia şi restituirea în natură a suprafeţei de 0,50 ha. situată în intravilanul Comunei Dobroteasa, Jud. Olt.

Tribunalul Olt prin sentinţa civilă nr.44 din 05 februarie 2002 a respins contestaţia, cu motivarea că, pentru suprafaţa de 0,50 ha. teren în litigiu succesorilor defunctului P.I. le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile Legii nr.18/1991 a fondului funciar.

Curtea de Apel Craiova, Secţia civilă, prin decizia civilă nr.165 din 27 iunie 2003 a admis apelul declarat de petentele S.A., M.M. şi A.V. împotriva sentinţei civile nr.44 din 05 februarie  2002 a Tribunalului Olt pe care a schimbat-o în sensul că a admis contestaţia, a anulat dispoziţia nr.79/26 octombrie 2001 emisă de Primarul Comunei Dobroteasa, Jud. Olt şi a obligat Primăria Comunei Dobroteasa să restituie în natură suprafaţa de 5927 mp. situată în intravilanul Com. Dobroteasa, Jud. Olt, cu motivarea că terenul în litigiu, preluat în mod abuziv, nu a constituit obiectul Legii nr. 18/1991.

Împotriva deciziei civile nr. 165 din 27 iunie 2003 a Curţii de Apel Craiova – Secţia civilă a declarat recurs pârâta S.A., prin care a solicitat casarea în temeiul art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă, susţinând că instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra declaraţiei autentice de renunţare la judecată a petentei A.V.

Împotriva aceleiaşi decizii a declarat recurs şi Primarul Comunei Dobroteasa, Jud. Olt, a solicitat casarea în temeiul art.304 pct.9 din Codul de procedură civilă şi a susţinut în esenţă că suprafaţa de teren restituită în natură petentelor a constituit obiectul Legii nr.18/91 privind fondul funciar.

Prin decizia nr.1946 din 21.02.2006, pronunţată în dosarul nr.34543/1/2006,(nr.vechi 1205/2004), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a admis ambele recursuri, a casat decizia atacată şi încheierea de îndreptare eroare materială din 19.12.2003 şi a trimis cauza acestei instanţe pentru rejudecarea apelului.

Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a motivat în esenţă că în cauză se impune să se verifice dacă pentru suprafaţa în litigiu de 0,50 ha. succesorii defunctului P.I. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legilor 18/91, Legii nr.169/1997 şi Legii nr.1/2000 – întrucât art.8 din Lg.10/2001 exceptează terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Lg.18/1991 şi Legea 1/2000.

A indicat instanţei de apel să stabilească prin probe concludente care a fost suprafaţa totală de teren ce s-a aflat în proprietatea autorului reclamantei, să dispună completarea raportului de expertiză pentru a se constata dacă suprafaţa solicitată se regăseşte în suprafaţa de teren pentru care s-a reconstituit reclamantei dreptul de proprietate.

Referitor la recursul reclamantei a indicat instanţei de trimitere să se pronunţe asupra declaraţiei depusă la fila 16 din dosarul nr.2644/2000 dată de petenta A.V., referitoare la renunţarea la acţiune.

În rejudecarea apelului, conform indicaţiilor din decizia de casare, s-a dispus completarea raportului de expertiză întocmit în cauză de către expert Cilibiu Constantin dar completarea raportului de către acelaşi expert nu a mai fost posibilă ca urmare a intervenirii decesului acestuia.

Examinând apelul declarat de petente împotriva sentinţei civile nr.44 din 05.02.2002, pronunţată de Tribunalul Olt, prin prisma motivelor de apel, a probelor administrate în cauză şi ţinând cont de îndrumările date de instanţa superioară prin decizia de casare, se constată că apelul este fondat şi se va admite, din considerentele ce urmează :

Prin notificarea nr.,293/N/2001 soluţionată prin dispoziţia nr.79/2001 a Primăriei Comunei Dobroteasa, petentele au solicitat restituirea imobilului ce a constituit casa părintească împreună cu terenul aferent casei şi curţii, şi inventarul aferent situat în intravilanul Comunei Dobroteasa ş– invocând pentru aceste din urmă bunuri art.6 alin.2 din Lg.18/91.

Primăria Comunei Dobroteasa, prin dispoziţia nr.79/2001 a respins cererea de restituire în natură a imobilelor solicitate, motivând că nu mai există şi, întrucât nu este posibilă restituirea în natură a făcut o ofertă de măsuri reparatorii în sumă de 554.901.000 lei.

Motivarea dispoziţiei –în ceea ce priveşte suprafaţa de teren aferentă curţii este eronată – terenul existând, dar referitor la celelalte bunuri motivarea s-a confirmat prin probele administrate, din care rezultă că, nici construcţia casei şi nici utilajele provenite de la autorii petentelor nu mai există fizic.

Sub acest aspect, acţiunea a fost restrânsă doar la restituirea suprafeţei aferentă gospodăriei.

Prin sentinţa civilă nr.1032 din 17.09.1954 a fostul Tribunalul Popular al Raionului Drăgăşani, s-a admis cererea Secţiunii  Financiare a Raionului Drăgăşani şi s-a dispus trecerea în proprietatea statului – în temeiul Decretului 111/1951 ca bunuri abandonate – a mai multor bunuri imobile şi mobile – ce au aparţinut autorului petentelor – P.I.–bunuri enumerate în procesul verbal de inventariere din 12.02.1953.

Între suprafeţele de teren preluate este menţionată suprafaţa de 24,80 ha. şi, separat, curtea casei, de cca.50 ari.

Potrivit art.2 din Lg.10/2001, sunt considerate ca preluate abuziv bunurile trecute în proprietatea statului în temeiul Decr.111/1951.

Cum petentele au făcut dovada în sensul că sunt moştenitoarele fostului proprietar al acestei suprafeţe de teren ( cu certificatul de moştenitor şi actele de stare civilă depuse la dosar) sunt îndreptăţite, în temeiul Lg.10/2001 să obţină restituirea în natură a terenului sau măsuri în echivalent.

Expertiza efectuată în cauză a constatat că suprafaţa solicitată de petente, rezultată din măsurători, este de 5927 mp. şi că pe această suprafaţă se află unele construcţii demontabile (magazii, cântare) – astfel că este posibilă restituirea în natură a terenului către moştenitoarele fostului proprietar.

Apărările pârâtei Primăria Com. Dobroteasa, formulate pe parcursul procesului, potrivit cărora s-ar fi reconstituit petentelor dreptul de proprietate asupra acestei suprafeţe în temeiul legilor fondului funciar, nu se confirmă.

Aceste susţineri sunt în contradicţie chiar cu nota de verificare a notificării (fila 30 din dosarul nr.8766/2000 al Tribunalului Olt),în care se menţionează expres că nu s-a reconstituit drept de proprietate petentelor pentru terenul cerut prin notificare.

Pe de altă parte, prin expertiza efectuată de exp. Stuparu în alte litigii privitoare la reconstituirea dreptului de proprietate moştenitorilor defunctului Păunescu Ion – s-a stabilit că, în procedura reconstituirii s-au emis acte premergătoare privitoare la suprafaţa totală de 24,775 ha. – iar din procesul verbal din 12.02.1953 (fila 7 dosar nr.8766/2001), rezultă că s-a preluat de la autorul Păunescu Ion – 24,80 ha. teren arabil dar şi suprafaţa de cca.5000 mp. aferentă curţii.

Adeverinţa nr.1390 din 02.09.1997 a Consiliului Local Dobroteasa atestă că autorul petentelor deţinea în 1951 o suprafaţă de 26,25 ha. iar petentele au solicitat reconstituirea dreptului pentru întreaga suprafaţă conform Lg.1/2000.

În titlurile de proprietate nr.794717/29 din octombrie 2001 (pentru 8 ha.), nr.13101/30 din 14.03.2000 – pentru 4760 mp., nr.106/2002 pentru 6,3 ha.  în 47747/73 din 28.02.2005 pentru 1 ha. pădure nu s-au înscris suprafeţe de teren  intravilan – iar suprafaţa reconstituită în natură iniţial în baza Lg.18/91, de 5000 mp. reconstituire recunoscută şi în favoarea petentelor prin sentinţa 5718/1992 a Judecătoriei Slatina – nu se identifică cu cea solicitată în temeiul Lg.10/2001.

Chiar dacă petentele au solicitat prin cererile formulate în temeiul Lg.1/2000 şi această suprafaţă, în speţă nu sunt incidente  dispoz. art. 8 din Lg.10/2001, prin care se exceptează de la aplicabilitatea legii terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/91 republicată, şi prin Legea 1/2000, solicitate potrivit prevederilor Lg.18/91 şi ale Legii 169/1997.

Prin formularea „imobile nerestituite” cuprinsă în art.1 alin.1 din Lg.10/2001, legiuitorul a înţeles să confere domeniului de reglementare al legii şi un caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative reparatorii în materie imobiliară, inclusiv din fondul funciar, în sensul că se referă şi la acele terenuri din intravilanul localităţilor, care, până la intrarea ei în vigoare, la 14.02.2001, nu au fost restituite integral celor îndreptăţiţi.

Cum până la intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, reclamantelor nu li s-a restituit terenul aferent curţii casei – sunt îndreptăţite la restituire în temeiul Legii nr.10/2001 – astfel că acţiunea trebuia admisă.

Cum însă reclamanta Ardelean Valerica a renunţat la judecarea acţiunii prin declaraţie notarială (fila 16 din dosar nr.2649/2000) urmează a se luat act de această renunţare.

Faţă de considerentele arătate şi în baza art.296 c.pr.civ. urmează a se admite apelul declarat de reclamantele S.A. şi A.V. împotriva sentinţei civile nr.44 din 05.02.2002 a Tribunalului Olt, a se schimba sentinţa în sensul admiterii acţiunii, anulării dispoziţiei nr.79/2001 a Primarului Com. Dobroteasa şi obligării pârâtei la restituirea suprafeţei de 5927 mp. teren intravilan în Com. Dobroteasa reclamantei S.A. şi a se luat act de renunţarea reclamantei A.V. la judecarea acţiunii.

Domenii speta

Spete similare