Aplicabilitatea dispoziţiilor art. art. 48 alin.2 teza i cod pr.civ. şi efectele acestor dispoziţii legale asupra unei căi de atac tardive sau inadmisibile

Conform dispoziţiilor art. 48 alin.2 teza I cod pr.civ. privind coparticiparea procesuală, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor sau pârâţilor, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură, folosesc şi celorlalţi.

 Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Calafat, reclamanta F. A. a chemat în judecată pe pârâtul I. C. M., solicitând instanţei ca prin sentinţa cec se va pronunţa să se constate că acesta este tatăl minorei F. M. L..

În fapt, motivând acţiunea, reclamanta a arătat că a întreţinut relaţii de concubinaj cu pârâtul, din luna august 2003 până la sfârşitul lunii iunie 2004, când acesta a plecat în  Italia, iar din relaţia respectivă a rezultat minora F. M. L..

Prin încheierea de şedinţă din 5.04.2005 luându-se act că pârâtul a decedat în Italia, s-a dispus introducerea în cauză a părinţilor acestuia, respectiv a pârâţilor I. C. şi I. S. S..

Prin încheierea din 17 mai 2005 s-a dispus introducerea în cauză a intervenienţilor I. S. O., I. M. R. şi M. D.

Prin sentinţa civilă nr. 797/20.09.2005 Judecătoria Calafat a admis acţiunea, a constatat că I. C. M. , în prezent decedat, este tatăl minorei M. L.

A încuviinţat ca minora să poarte numele tatălui,  şi a dispus ca Oficiul de Stare Civilă al Primăriei Mun. Băileşti să facă cuvenitele menţiuni în actele de stare civilă.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta  a întreţinut relaţii de concubinaj cu numitul I. C. M. din luna august şi până la sfârşitul lunii iunie 2004, perioadă în care au locuit împreună în casa acestuia din localitatea Moţăţei.

Împotriva sentinţei civile 474/2005 au declarat apel pârâţii I. S. S. şi I. C. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că nu s-a făcut dovada că în perioada concepţiei minorei cei doi ar fi avut relaţii intime. S-a mai arătat că nejustificat instanţa de fond a respins proba cu expertiza medico-legală cu înscrisuri şi suplimentarea probei testimoniale cu un martor.

Tribunalul Dolj prin decizia civilă nr. 66 din 24 aprilie 2007 a respins apelul formulat de pârâţi, reţinând că toţi martorii audiaţi la fond şi în apel au declarat că reclamanta şi numitul I. C. M. au avut o relaţie de concubinaj şi că minora  s-a născut la aproximativ 7 luni de la data plecării acestuia în Italia, interval ce se încadrează în perioada legală de concepţie prevăzută de art. 61 codul fam.

Mai mult, nici unul dintre martorii audiaţi în cauză nu a avut cunoştinţă şi nu a declarat că în perioada concepţiei mama minorei să fi întreţinut relaţii intime cu alţi bărbaţi.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii I. C., I. S. S. şi M. D.,  criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat că în mod eronat în cauză s-a reţinut că reclamanta a întreţinut relaţii intime numai cu I. C. M. şi că deşi a fost încuviinţată efectuarea unei expertize medico-legale, în mod eronat s-a revenit asupra acestei probe.

La termenul din 11.09.2007 instanţa din oficiu a pus în discuţie excepţia tardivităţii recursului declarat de către pârâţii I. C. şi I. S. S.

Într-adevăr, din verificarea dovezilor de comunicare a deciziei civile nr. 66 /2007 a Tribunalului Dolj, rezultă că apelanţilor pârâţi li s-a comunicat această decizie civilă la 4 iunie 2007 (filele 52 şi 53 din dosar, aceştia semnând personal dovezile de comunicare a deciziei), iar recursul a fost declarat la 27 iunie 2006, cu depăşirea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii prev. de art. 301 cod pr.civ.

Se constată însă că recursul  pârâtei M. D. este declarat în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prev. de art. 301 cod pr.civ., decizia civilă recurată fiindu-i comunicată acesteia la 11iunie 2007.

În această situaţie, întrucât recursul pârâtei M. D. este declarat în termen, această situaţie profită şi pârâţilor I. C. şi I. S. S., conform dispoziţiilor art. 48 alin.2 teza I cod pr.civ. privind coparticiparea procesuală, în conformitate cu care, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor sau pârâţilor, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură, folosesc şi celorlalţi.

Cei trei pârâţi au aceleaşi interese, fiind citaţi în cauză în calitate de pârâţi moştenitori ai numitului I. C. M., (chiar dacă la instanţa de fond sau apel au fost citaţi ca pârâţi şi respectiv intervenienţi),fiind astfel pe deplin incidente dispoziţiile art. 48 alin.2 cod pr.civ.

Având aceleaşi interese în cauză, dispoziţiile art. 48 alin.2 se aplică şi în privinţa pârâtei M. D., căreia, deşi nu a declarat apel în cauză, îi profită apelul declarat de pârâţii I. C. şi I. S. S., indiferent de soluţia pronunţată în acest apel, astfel încât în cauză nu se pune problema eventualei inadmisibilităţi a recursului declarat de pârâta M. D.

Pe fondul cauzei, constatând  incidenţa dispoziţiilor art. 48 alin.2 cod pr.civ. cu consecinţa înlăturării excepţiei tardivităţii recursului declarat de pârâţii I. C. şi I. S. S., Curtea constată aplicabilitatea dispoziţiilor art. 312 alin.5 cod pr.civ. privind soluţionarea cauzei de către instanţa de apel, fără a se intra în cercetarea fondului cauzei.

Domenii speta

Spete similare