Contestatia în anulare poate fi formulata numai în conditiile expres si limitativ prevazute de art.317, 318 Cod de procedura civila

Decizie 5 din 09.01.2012


Contestatia în anulare poate fi formulata numai în conditiile expres si limitativ prevazute de art.317, 318 Cod de procedura civila

Domeniu - contestatie în anulare

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE - DOSAR NR.4238/2/2011 - DECIZIA CIVILA NR.5/09.01.2012)

Prin cererea înregistrata la 06.05.2011, sub nr.4238/2/2011, pe rolul Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie, contestatoarea P.O. a formulat contestatie în anulare împotriva deciziei civile nr.458/19.04.2011, pronuntata de aceasta instanta, în dosarul civil nr.15199/301/2007, în contradictoriu cu intimatul M.B. prin P.G..

Prin motivele contestatiei depuse la data de 23.09.2011, contestatoarea a sustinut ca la data la care a primit de la Arhivele Nationale actul de vânzare-cumparare prin care tatal sau dobândise dreptul de proprietate asupra imobilului din str.V. nr.21, respectiv în iulie 2007, Legea nr.10/2001, care i-ar fi facilitat redobândirea posesiei ca atribut al dreptului sau de proprietate, pe cale administrativa, era deja închisa si nu mai putea recurge la aceasta. Singura cale legala pentru redobândirea posesiei, era oferita de normele juridice de drept comun continute în art.480 - 481 Cod civil, situatie în care instantele anterioare ar fi trebuit sa-i solutioneze pe fond cererea de revendicare.

În continuare, contestatoarea a sustinut ca prin motivele de recurs a tratat pe larg si cu referire la aplicabilitatea mai multor norme juridice în domeniu faptul ca tatal sau nu a pierdut niciodata dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu. Deoarece instanta nu a judecat însa cauza pe fond, nu a pus în discutia partilor problema dreptului de proprietate asupra imobilului, desi aceasta ar fi fost obligatorie pentru dezlegarea completa a pricinii.

În continuare, a aratat ca tatalui sau i-a fost samavolnic luata posesia si implicit folosinta asupra imobilului, nu si dreptul de proprietate, dar instanta, prin solutia pronuntata, a facut o confuzie inacceptabila între dreptul de proprietate si unul din atributele acestuia, respectiv posesia.

Mai mult de atât, arata în continuare contestatoarea, neintrând în fond, instanta de recurs nu observa ca dreptul de proprietate nu poate fi luat din patrimoniul titularului acestuia, decât pe cale legala, ceea ce în cazul autorului sau nu s-a întâmplat.

Cu privire la situatia juridica actuala a imobilului, contestatoarea a aratat ca municipalitatea a abandonat imobilul si posesia asupra acestuia de la 01.01.2008, aspect învederat si în fata instantei de recurs, dar asupra careia aceasta nu s-a pronuntat, deoarece nu a cercetat fondul cauzei.

Pentru ca nu a intrat în fond, instanta de recurs, în opinia contestatoarei, si-a concentrat eforturile în a interpreta, chiar si acolo unde nu era posibil sau necesar, legislatia invocata de aceasta în recurs, astfel încât sa ajunga în final la respingerea actiunii.

Cu privire la decizia nr.33/2008 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, contestatoarea a sustinut ca a fost aplicata nelegal, retinerea instantei de recurs, în sensul ca doar o hotarâre judecatoreasca de recunoastere a dreptului de proprietate al fostului proprietar ar putea constitui bun si s-ar putea bucura de protectia art.1 din Protocolul nr.1 aditional la C.E.D.O., constituie doar o încercare de a completa aceasta norma juridica, ceea ce evident, este imposibil.

În drept, contestatoarea a invocat dispozitiile art.317 alin.2 Cod de procedura civila.

La termenul de judecata din data de 09.01.2012, instanta a pus în discutia partilor inadmisibilitatea contestatiei în anulare, în raport de motivele de contestatie invocate de contestatoare si de dispozitiile art.317 alin.2 Cod Procedura Civila, indicate expres de aceasta ca temei juridic al contestatiei.

Analizând cu prioritatea impusa de lege aceasta exceptie, Curtea va retine ca este întemeiata pentru urmatoarele considerente:

Prin actiunea înregistrata la data de 07.12.2009 pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, sub nr.15199/301/2007, precizata la data de 04.03.2008, reclamanta contestatoare P.O. a chemat în judecata pe pârâtii SC T. SA si M.B. prin P.G., solicitând instantei pronuntarea unei sentinte prin care sa fie obligati pârâtii sa-i lase în deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat în str.V. nr.21, sector 3, compus din teren în suprafata de 340 mp si constructia ridicata pe acesta.

Prin sentinta civila nr.8132/26.06.2009 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a respins actiunea reclamantei fata de SC T. SA  pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestei pârâte, a admis actiunea fata de celalalt pârât si a obligat M.B. prin P.G.  sa lase reclamantei în deplina proprietate si linistita posesie imobilul revendicat prin actiune.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel pârâtul M.B. prin P.G., iar prin decizia civila nr.633A/17.05.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila  s-a admis apelul, s-a schimbat în parte sentinta instantei de fond,  în sensul respingerii actiunii si fata de M.B. prin P.G., ca inadmisibila.

Si împotriva deciziei instantei de apel a declarat recurs reclamanta, iar prin decizia civila nr.458/19.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a III-a Civila si pentru Cauze cu Minori si de Familie recursul a fost respins ca nefondat.

Împotriva deciziei instantei de recurs, reclamanta contestatoare a formulat prezenta contestatie în anulare, invocând dispozitiile art.317 alin.2 Cod Procedura Civila si sustinând, în esenta, ca instanta de recurs nu a analizat criticile sale care vizau dreptul de proprietate al autorului sau asupra imobilului revendicat, deoarece nu a analizat pe fond cauza.

Art.317 Cod Procedura Civila reglementeaza doua motive generale de contestatie în anulare care pot fi invocate de parti în aceasta cale extraordinara de atac, de retractare, respectiv: cazul în care procedura de chemare a partii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinita potrivit cu cerintele legii si cazul în care hotarârea a fost data de judecatori cu încalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.

Conform art.317 alin.1 Cod Procedura Civila hotarârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare pentru motivele mentionate mai sus, numai daca nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului.

Prin exceptie de la aceasta regula, potrivit art.317 alin.2 (invocat de contestatoare ca temei juridic al contestatiei) contestatia poate fi primita pentru aceste motive si în cazul în care au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat în fond.

Si într-un caz si în celalalt, textul are, însa,  în vedere, posibilitatea partii interesate de a invoca în cadrul contestatiei în anulare cele doua motive aratate anterior, iar art.317 alin.2 nu reglementeaza ca motiv distinct de contestatie în anulare cazul în care recursul nu a fost solutionat pe fond, astfel cum se sustine de contestatoare.

Prin motivele de contestatie în anulare dezvoltate în scris de contestatoare nu s-a invocat nici unul din cele doua motive de contestatie reglementate de art.317 Cod Procedura Civila, ci doar faptul ca instanta de recurs nu ar fi analizat sustinerile sale care vizau fondul raportului juridic dedus judecatii.

O astfel de sustinere nu poate reprezenta motiv de contestatie în anulare, conform art.317 alin.2 Cod Procedura Civila, invocat de contestatoare, si nici conform art.318 Cod Procedura Civila, care reglementeaza ca si motiv special de contestatie în anulare, greseala materiala a instantei de recurs si omisiunea acesteia de a analiza unul sau unele din motivele de casare sau modificare invocate de parte în cererea de recurs.

Greseala materiala prevazuta de art.318 Cod Procedura Civila nu poate viza decât aspecte formale ale judecatii si nu greseli de judecata vizând fondul litigiului dedus judecatii, iar din motivele contestatiei dezvoltate în scris de contestatoare nu rezulta care sunt motivele de casare sau de modificare pe care instanta de recurs ar fi omis sa le analizeze.

În consecinta, retinând ca nici unul din motivele contestatiei invocate de contestatoare nu se încadreaza în dispozitiile art.317 si 318 Cod Procedura Civila, Curtea va respinge contestatia în anulare ca inadmisibila.