Achiziţie publică. Ofertă inacceptabilă pentru nejustificarea preţului aparent neobişnuit de scăzut.

Decizie 527 din 04.02.2013


Achiziţie publică. Ofertă inacceptabilă pentru nejustificarea preţului aparent neobişnuit de scăzut.

- art. 36 alin. (1) lit. f) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006;

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DECIZIA CIVILĂ NR. 527/04.02.2013)

Prin Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) nr. 4475/C4/5095, 5103, 5135 din data de 06.12.2012 au fost respinse ca nefondate contestaţiile depuse împotriva rezultatului procedurii de SC M. S. G. SRL, SC S. S. I. SRL ŞI SC G. S. S. SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă SNN S.A., în cadrul procedurii de licitaţie deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru de „servicii complete de pază civilă pentru obiective exterioare ale CNE Cernavodă”.

Prin plângerea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. 9664/2/2012 petenta SC M. S. G. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SNN S.A., anularea Deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) nr. 4475/C4/5095, 5103, 5135 din data de 06.12.2012, anularea comunicării rezultatului procedurii de atribuire nr. 2845/02.11.2012, prin care oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă, anularea raportului de evaluare ce a stat la baza rezultatului comunicat şi a tuturor actelor subsecvente raportului de evaluare şi, pe cale de consecinţă, obligarea autorităţii contractante la reanalizarea şi evaluarea ofertelor cu luarea în considerare şi a ofertei sale şi stabilirea ofertei câştigătoare conform criteriului de atribuire stabilit prin documentaţia de atribuire, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, petenta a arătat că Autoritatea Contractantă SNN SA a organizat procedura de atribuire a Acordului Cadru pentru achiziţia de "servicii complete de pază civilă pentru obiectivele exterioare ale CNE Cernavodă", criteriul pentru desemnarea ofertantului câştigător fiind preţul cel mai scăzut.

A menţionat că, în vederea organizării licitaţiei deschise, a depus o ofertă în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire. Ulterior însă, prin adresa nr. 2845 /02.11.2012, i s-a adus la cunoştinţă că această ofertă a fost respinsă ca inacceptabilă, motivul invocat de autoritatea contractantă fiind preţul neobişnuit de scăzut care ar determina imposibilitatea de a asigura serviciile de pază. Petenta a formulat contestaţie împotriva rezultatului procedurii de atribuire, contestaţie care a fost respinsă de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, acesta considerând ca fiind întemeiată decizia Comisiei de Evaluare de a respinge oferta sa , deoarece nu a prezentat explicaţii concludente şi nu a justificat preţul neobişnuit de scăzut al ofertei.

Consideră că Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care a fost respinsă contestaţia este netemeinică şi nelegală, pentru următoarele motive:

1. În mod eronat se reţine de către CNSC faptul că preţul calculat pentru transportul agenţilor de pază nu ar fi fost calculat corect, având în vedere, în principal, domiciliul de reşedinţă al agenţilor şi distanţa la care se află locul de muncă al acestora.

Petenta a arătat că, la determinarea cheltuielilor cu delegarea - detaşarea personalului, s-au avut în vedere prevederile art. 21 alin. 1, alin. 2 lit. e) şi alin. 4 lit. t) pct. 1 din Legea nr. 571/2003 modif. privind Codul fiscal şi a pct. 27 lit. b) din Norme, care precizează faptul ca sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, iar cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme, sunt deductibile numai în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite acestora.

Având în vedere faptul ca prevederile art. 21 alin. 4 lit. t) pct. 1 din Codul fiscal, stabilesc ca fiind integral deductibile, doar cheltuielile aferente vehiculelor utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat, societatea a stabilit puncte de adunare pentru realizarea transportului agenţilor către posturile acestora, cheltuielile prezentate în oferta, fiind stabilite în corelaţie cu legea fiscala.

Acest motiv invocat de autoritatea contractantă pentru respingerea contestaţiei noastre este, în opinia petentei, neserios, întrucât, pe de o parte, în documentaţia de atribuire nu s-a impus respectarea unei distanţe maxime între domiciliul agenţilor de pază şi punctele de lucru iar pe de altă parte, transportul şi prezentarea agenţilor în post reprezintă o problemă de executare a contractului de prestări servicii, pentru care îşi asumă răspunderea. În plus autoritatea contractantă a acceptat lista cu agenţii propuşi, nesolicitând lămuriri sau explicaţii cu privire la distanţa între domiciliul agenţilor şi locul de muncă.

A precizat că distanţa medie calculată este corectă pentru că SC M. S. G. SRL, ca orice prestator, stabileşte trasee şi puncte de adunare pentru realizarea transportului agenţilor în posturile acestora. Deci, agenţii de pază nu se îmbarcă şi debarcă la adresele de domiciliu menţionate în cărţile de identitate ale acestora.

A susţinut că societatea nu are obligaţia legala de a asigura transportul agenţilor de la locuinţa de domiciliu a acestora spre locul de munca.

Cheltuielile cu delegarea nu pot fi asimilate din punct de vedere tehnic şi fiscal cu transportul către locul de muncă. Aceste cheltuieli pot fi luate în considerare doar în baza unui contract colectiv de muncă pe unitate şi doar cu respectarea legii fiscale şi nu solicitate spre a fi justificate de agenţii economici care au ca obiect de activitate servicii de pază, cheltuielile cu transportul salariaţilor la locul de muncă, atâta timp cât există posibilităţi de folosire a transportului în comun de către aceştia.

A învederat faptul că nu avea obligaţia legală de a proceda la angajarea agenţilor de pază în funcţie de domiciliul de reşedinţă, raportându-se la distanta pe care aceştia o au de parcurs până la locul de munca, iar onorarea clauzelor contractuale (atât a celor de munca încheiate intre salariaţi şi societate cât şi intre societate şi autoritatea contractantă), revine părţilor.

A preciază că motivul invocat de autoritatea contractantă, respectiv că "este greu de crezut că un angajat plătit cu salariul minim pe economie va suporta cheltuielile de transport pentru a se deplasa de la domiciliu până la locul de muncă.." este nejustificat, nefiind luate în considerare detalii de ordin tehnic şi organizatoric al societăţii. Având în vedere faptul ca programul de muncă al unui agent este de 12 ore, fiind urmate de 24/48 ore de odihnă, a arătat că aceştia nu sunt obligaţi sa efectueze zilnic deplasări de la locuinţa de domiciliu către locul de muncă, nefiindu-le afectate veniturile.

2. Consideră că este neîntemeiată susţinerea autorităţii contractante referitoare la faptul că suma de 3570 lei (fără TVA)/lună este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul agenţilor de pază.

A precizat că, în realitate, oferta sa se raportează la un număr de 60 curse/lună / post de pază, iar numărul de curse pe lună are la bază următorul calcul: o lună de zile cuprinde 720 ore, iar serviciul în post este de 12 ore. Deci, 720 ore/lună: 12 ore = 60 de curse care se efectuează pe lună pentru transportul agenţilor în post.

Preţul de 0,10 lei ofertat de subscrisa reprezintă tariful /agent/ oră/post. Acest preţ a fost calculat prin raportare la faptul că într-un post funcţionează 4 agenţi, ceea ce înseamnă că 60 de curse : 4 agenţi = 15 curse pe care un agent le efectuează în medie într-o lună de zile .

În consecinţă, 15 curse X 20 km (medie )X 11,90 lei KM = 3570 lei /lună ; 3570 lei /lună : 210 agenţi = 17 lei / agent de pază/lună; 17 lei /agent pază/lună: 170 de ore /lună = 0,10 lei /oră /agent pază .

A arătat însă că distanţa medie de 20 km este justificată de faptul că agenţii se îmbarcă/debarcă de la punctele de adunare prestabilite, aceştia nefiind preluaţi de la adresele lor de domiciliu .

Prin urmare, calculul de 0,10 lei/oră/agent de pază este corect dar, chiar şi dacă s-ar raporta la distanta medie de 50 km/cursa, la care face referire autoritatea contractantă, suma de 3.570 lei/luna, este de natură să asigure parcurgerea acestei distante şi chiar a unei distanţe medii de 121 km/cursă.

În concret, un litru de motorină costă 4,91 lei fără TVA (6,09 lei cu TVA), ceea ce înseamnă că suma de 3570 lei fără TVA/lună reprezintă contravaloarea a 727 litri de motorină/lună (35701ei : 4,91 lei = 727 litri motorină).

Luându-se în calcul un consum mediu de 10 1 /100 km, rezultă că 727 litri de motorină/lună asigură parcurgerea a 7270 km /lună şi, deci, a 242,33 km/zi (7270 km : 30 de zile = 242,33 km/zi), adică a 121 km pe cursă ( 242 km : 2 curse/zi =121 km/cursă). Deci, 121 km /cursă X 60 de curse = 7260 km pe lună.

Pin urmare, calculul de 0,10 lei/oră/agent de pază este corect întrucât 3570 lei / lună :210 agenţi = 17 lei /agent de pază/lună; 17 lei/agent pază/lună: 170 de ore/lună = 0,10 lei/oră/agent pază .

A arătat că, deşi societatea a justificat prin calcule temeinice faptul ca valoarea de 0,10 lei/ora/agent de pază, este corectă, raportându-se şi la distanţa medie de 50 km/cursă, la care face referire autoritatea contractantă, suma de 3.570 lei/lună, fiind de natură să asigure parcurgerea acestei distanţe, respectiv fiind suficientă pentru asigurarea transportului agenţilor de pază, C.N.S.C. nu se pronunţă asupra acestor justificări temeinice ale subscrisei.

3. Referitor la modul de determinare a preţului ofertat pentru cheltuielile cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie, a susţinut că societatea a procedat corect la calculul preţului echipamentului de pază, având ca temei factura FRIMIG nr. 2622/05.10.2012, emisă de către S.C P. G. SRL, formula de calcul raportându-se la nr. de 48 de luni, cele două anotimpuri: vară-iarnă, şi la nr. de agenţi de pază.

Astfel, pornind de la valoarea de 204 lei fără TVA, a valorii echipamentului de pază şi a celor două seturi de echipamente aferente sezoanelor vară/iarnă, a stabilit ca pentru fiecare agent de pază, valoarea acestor cheltuieli se reflectă în ora de tarif perceput, la nivelul a 0,05 lei.

A criticat faptul că C.N.S.C. nu a procedat la analizarea tarifului sub aspectul legalităţii şi temeinicităţii sale ci a procedat la respingerea contestaţiei ca fiind nefondată, deşi nu exista obligativitatea societăţii de a justifica prin documente, modul de determinare a acestor valori. Faptul că furnizorul de bunuri a completat în mod eronat o factură fiscală, revenind apoi asupra erorii, nu are influenta asupra modului de determinare a preţului ofertat pentru cheltuielile cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie.

Autoritatea Contractantă îşi motivează respingerea ofertei prin prisma faptului că preţul de 204 lei, fără TVA (pe care l-am ofertat) nu acoperă valoarea reală a echipamentelor de pază, în opinia petentei această motivare fiind nefondată, în condiţiile în care autoritatea nu a precizat preţurile de pe piaţa de specialitate la care s-a raportat, iar societatea a făcut dovada că preţul unui echipament de pază este de 204 lei fără TVA, preţ pe care l-a ofertat.

Pe cale de consecinţă, nu poate fi reţinută susţinerea autorităţii contractante că preţul ofertat nu acoperă valoarea reală a echipamentelor.

Petzenta a precizat că, până la data la care i-a fost comunicată respingerea ofertei, nu a prezentat Autorităţii Contractante facturi emise de furnizorii de echipamente de pază, întrucât aceasta nu i-a solicitat asemenea înscrisuri pentru a proba preţul de 204 lei. În plus, a arătat că eventualele diferenţe de cost la echipamente înţelege să le suporte din profit.

A precizat că, întrucât a arătat, prin adresa nr. 761/04.10.2012 (comunicată autorităţii contractante ca urmare a solicitării acesteia cu nr. 2569/03.10.2012) şi prin adresa nr. 787/ 18.10.2012 că 0,05 lei / oră X 170 de ore / lună X48 de luni X 210 agenţi de pază = 85 680 lei, reprezentând contravaloarea echipamentului compus din set echipament de vară (204 lei/agent de pază 12 ani ) şi set echipament de iarnă (204 lei /agent de pază 12 ani), susţinerile autorităţii contractante cum că nu a demonstrat şi justificat tariful orar ofertat de 0,05 lei/ oră sunt neîntemeiate.

De asemenea, petenta a susţinut că prin adresa nr.787/ 18.10.2012 a arătat că pe durata contratului de 4 ani urmează a fi folosite 2 rânduri de echipamente: de iarnă şi de vară, preţul fiecărui set de echipament fiind de 204 lei.

Echipamentul de vară se foloseşte în perioada iunie-noiembrie a fiecărui an, deci 6 luni pe an, adică 24 de luni în cei 4 ani de derulare a contractului iar echipamentul de iarnă se foloseşte, de asemenea, 6 luni pe an, între lunile decembrie-mai, adică 24 de luni în 4 ani.

În concluzie, echipamentul de lucru şi de protecţie pentru care a calculat preţul asigură folosinţa acestuia timp de 4 ani, şi nu de 2 ani, aşa cum a înţeles autoritatea contractantă.

Pe cale de consecinţă, consideră că respingerea ofertei de către autoritatea contractantă cu motivaţia că durata de serviciu luată în calcul de subscrisa cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie este de 2 ani , iar contractul urmează a fi încheiat pe o perioadă de 4 ani, este neîntemeiată.

4. Autoritatea contractantă, în procedura de soluţionare a contestaţiei, a invocat motive străine de cele care au făcut obiectul deciziei de respingere a ofertei, susţinând de faptul că oferta privind componenţa şi durata uniformei de serviciu nu respectă cerinţele caietului de sarcini.

Această susţinerea a autorităţii contractante nu poate fi primită deoarece aceasta nu i-a solicitat, în mod expres, lămuriri cu privire la aceste aspecte, însuşindu-şi componenţa echipamentului de pază arătat în adresa nr. 787/ 18.10.2012, prin care a explicat modul de calcul al acestuia. Or, dacă autoritatea contractantă considera semnificativ să dea lămuriri suplimentare cu privire la componenţa echipamentului de pază, avea obligaţia, potrivit art. 202 alin. l din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, ca înainte de a lua decizia de respingere a ofertei noastre, să îi solicite detalii şi precizări în acest sens.

A solicitat să se constate faptul că autoritatea contractantă a considerat însă că oferta sa corespunde caietului de sarcini, motiv pentru care şi-a motivat decizia de respingere a ofertei pe considerente legate de costul echipamentului de pază şi nu pe aspecte legate de componenţa acestuia.

Din acest motiv, această apărare a autorităţii contractante este inadmisibilă, aceasta neputând invoca în procedura de soluţionare a contestaţiei motive străine de cele care au făcut obiectul deciziei de respingere a ofertei.

Petenta a menţionat că a arătat, în mod detaliat, componenţa echipamentului de vară şi a celui de iarnă, care respectă cerinţele impuse de pct. 14 .1.1 din caietul de sarcini.

Astfel, caietul de sarcini prevede că " agenţii de pază vor fi echipaţi cu ţinuta adecvată anotimpului.... Ţinuta va fi compusă din următoarele articole: pantaloni de vară, cămaşă vară, cravată, şapcă (şepcuţă), pentru a fi cu bombeu metalic, căciulă, cămaşă iarnă, centură, pelerină de ploaie, cască de protecţie pentru instalaţii industriale, ochelari de protecţie".

Conform acestor cerinţe din caietul de sarcini, a arătat că echipamentul de vară conţine: şepcuţa, pantaloni, cămaşă, pantofi cu bombeu metalic, centură, pelerină de ploaie, cască de protecţie iar echipamentul de iarnă conţine: căciulă, costum de iarnă, geacă, bocanci cu bombeu metalic.

Pe cale de consecinţă, apreciază că nici această susţinere a autorităţii contractante nu constituie un motiv întemeiat pentru respingerea ofertei sale, care a fost întocmită în acord cu criteriile stabilite prin caietul de sarcini.

Intimata- autoritate contractantă SNN S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii, ca nefondată şi menţinerea deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind depusă la dosar, integral, documentaţia care stă la baza Deciziei CNSC nr. 4475/C4/5095, 5103, 5135 din data de 06.12.2012.

Petenta şi intimata au depus concluzii scrise.

Analizând materialul probator administrat, prevederile legale incidente şi susţinerile părţilor, Curtea reţine următoarele:

Intimata SNN S.A., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura de licitaţie deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru de „servicii complete de pază civilă pentru obiective exterioare ale CNE Cernavodă", prin publicarea în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SEAP a anunţului de participare nr. 135897 din data de 25.05.2012. Data pentru deschiderea ofertelor a fost stabilită iniţial pentru 16.07.2012, fiind modificată ulterior pentru data de 01.08.2012, iar criteriul de atribuire este „preţul cel mai scăzut". Valoarea estimată a acordului-cadru de servicii este de 31.000,000 lei, fără TVA.

Prin adresa nr. 2845/02.11.2012, autoritatea contractantă i-a comunicat petentei S.C. M. S. G. S.R.L. rezultatul procedurii, precizând că oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) lit. f) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006.

Împotriva acestui rezultat, petenta S.C. M. S. G. S.R.L. a formulat contestaţie la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, solicitând următoarele:

- anularea comunicării nr. 2845/02.11.2012, prin care oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă, a raportului de evaluare ce a stat la baza rezultatului comunicat şi a tuturor actelor subsecvente raportului de evaluare;

-obligarea autorităţii contractante la reanalizarea şi evaluarea ofertelor admisibile, cu luarea în considerare şi a ofertei sale, şi stabilirea ofertei câştigătoare conform criteriului de atribuire stabilit prin documentaţia de atribuire ;

-suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea fondului cauzei.

Prin Decizia nr. 852S/C4/5095/14.11.2012, Consiliul a respins ca nefondată cererea de suspendare a procedurii de atribuire, pe care l-a respins ca nefondat.

Prin Decizia nr. 4475/C4/5095, 5103, 5135 din data de 06.12.2012, Consiliul a respins ca nefondată contestaţia depuse împotriva rezultatului procedurii de petenta SC M. S. G. SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă SNN S.A., în cadrul procedurii de licitaţie deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru de „servicii complete de pază civilă pentru obiective exterioare ale CNE Cernavodă”.

Pentru a pronunţa această soluţie, Consiliul a reţinut, în esenţă, următoarele:

Relativ la aspectele reclamate, a constatat că, întrucât preţul ofertei S.C. M. S. G. S.R.L., de 24.087.374 lei, fără TVA, reprezintă 77,70% din valoarea estimată a contractului, comisia de evaluare a constatat că este un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi, invocând prevederile art. 202 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi cele ale art. 36 alin. (2) şi (3) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006, prin adresa nr. 2569/03.10.2012, i-a solicitat ofertantei să transmită justificarea detaliată/fundamentarea economică a modului de formare a preţului ofertat, pe elemente de cost, însoţite de documente justificative.

După analizarea informaţiilor prezentate în răspunsul transmis prin adresa  nr. 761/05.10.2012, comisia de evaluare a ofertelor a apreciat că nu toate justificările primite au fost concludente, motiv pentru care, prin adresa nr.2811/16.10.2012, i-a solicitat S.C. M. S. G. S.R.L să prezinte justificarea preţului ofertat pentru „cheltuieli cu delegarea, detaşarea personalului: 0,1 lei din valoarea tarifului, petenta răspunzând prin adresa nr. 787/18.10.2012

Consiliul a reţinut că varianta de calcul bazată pe regimul de muncă de 12 ore/zi trebuie să respecte dispoziţiile art. 115 alin. (2) din Codul Muncii, care prevăd că „durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore", rezultând că, într-o lună, un agent de pază, poate presta maxim 20 de zile de muncă. Însă, acest regim de muncă de 12 ore/zi nu poate fi aplicat pe parcursul unui întreg an calendaristic, deoarece, prin propunerea sa tehnică, petenta a ofertat doar 2.200 posturi a câte 12 ore/zi. Mai mult, potrivit art. 112. alin. (1) din Codul Muncii, „durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână", iar la art. 137 alin. (1) se prevede că „repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica".

În acest context, a apreciat că în mod eronat, s-au stabilit cele „15 ture", care de fapt ar trebui să reprezinte numărul de transporturi efectuate lunar pentru asigurarea desfăşurării normale a activităţii de către un agent de pază. Mai mult, s-a avut în vedere faptul că petenta nu a explicat de ce, în prima justificare a preţului ofertat, transmisă prin adresa cu nr. 761/05.10.2012, a menţionat „14 ture" pe lună.

De asemenea, prin răspunsul său, petenta nu a justificat nici componenţa tarifului de „11,90 lei/km", pe care îl foloseşte în determinarea valorii de „3.570 lei/lună", reprezentând cheltuielile lunare ocazionate de transportul agenţilor de pază.

Consiliul a mai reţinut că în justificarea cheltuielilor cu transportul agenţilor de pază, petenta a mai folosit şi alte elemente eronate, respectiv:

- în calcule s-au menţionat 210 agenţi, deşi în tabelul întitulat „Organizarea dispozitivelor de pază", anexat la propunerea tehnică, s-au ofertat 216 agenţi de pază;

- costurile au fost raportate la 170 ore/lună, dar, în acelaşi tabel, este specificat un număr de 183 ore/agent/lună.

Referitor la distanţa medie de 20 km, care a fost luată în calcul pentru fundamentarea cheltuielilor analizate, Consiliul a apreciat că nu se poate reţine afirmaţia petentei că „s-au stabilit trasee şi puncte de adunare pentru realizarea transportului agenţilor la posturile lor", deoarece, în răspunsurile sale nu au fost nominalizate aceste trasee şi locaţii pentru îmbarcarea/debarcarea agenţiilor de pază, astfel încât a se putea verifica dacă se justifică folosirea acestui element de calcul.

Mai mult, printre agenţii de pază propuşi de către S.C. M. S. G. S.R.L., se regăsesc persoane cu domiciliile aflate la distanţe destul de mari faţă de locul prestării serviciului de pază - Cernavodă, având domicilii în judeţele: Braşov, Caraş-Severin, Harghita, Sibiu sau Timiş, care nu sunt limitrofe judeţului Constanţa, fiind greu de stabilit puncte de adunare care să fie la o distanţă medie de 20 km, faţă de sediul autorităţii contractante.

În consecinţă, a apreciat că sunt neîntemeiate susţinerile contestatoarei că în stabilirea preţului ofertat pentru transportul agenţilor de pază a luat în considerare efectuarea a 60 curse într-o lună, pe o distanţă medie de 20 km, deoarece, în răspunsurile date s-au menţionat 14 şi 15 „ture", fără a se justifica traseele şi punctele prestabilite de îmbarcare a agenţiilor de pază.

În ceea ce priveşte răspunsul la solicitări de clarificări transmis prin adresa cu nr. 761/05.10.2012, Consiliul a reţinut că, la capitolul 3 - Cheltuieli cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie, petenta a menţionat: „0,05 lei X 170 ore/lună X 48 luni = 408 lei/agent de pază", anexând factura cu „SERIA FRIMIG; Nr. 2622 Data 05.10.2012", emisă de către S.C. R. G. S.R.L., pentru produsul „set echipament pază, compus din: costum SWAT şi geacă vătuită", cu preţul unitar de 210 lei/buc.

De asemenea, după analizarea informaţiilor prezentate în răspunsul petentei, prin adresa nr. 2811/16.10.2012, comisia de evaluare a ofertelor i-a solicitat să prezinte justificarea preţului ofertat pentru „cheltuieli cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie: 0,05 lei din valoarea tarifului.

Prin adresa cu nr. 787/18.10.2012, S.C. M. S. G. S.R.L. a prezentat justificarea cheltuielilor cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie, anexând factura având „SERIA FRIMIG; Nr. 2622 Data 05.10.2012", emisă de S.C. R. G. S.R.L., pentru produsul „set echipament pază iarnă/vară (costum, cămaşă, cravată, geacă vătuită, bocanci cu bombeu met.)", cu preţul unitar de 204 lei/buc.

Referitor la cele două facturi anexate la răspunsurile petentei, Consiliul a considerat că nu este relevantă notificarea nr. 146/06.11.2012, transmisă de S.C. R. G. S.R.L., deoarece, potrivit capitolului XIV Dispoziţii comune - Corectarea documentelor, din Codul fiscal al României, adoptat prin Legea nr. 571/2003, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 159 alin. (1) lit. b).

În acest sens, cele două facturi, care poartă acelaşi număr şi aceeaşi dată, nu sunt corect întocmite şi nu pot fi luate în considerare pentru justificarea cheltuieli cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie.

S-a mai reţinut că nici componenţa echipamentului nu este aceeaşi, pentru că, în răspunsul nr. 787/18.10.2012, petenta a precizat: „ser echipament de vară (şepcuţă, pantaloni, cămaşă, pantofi cu bombeu metalic, centură, pelerină de ploaie, cască de protecţie) ... set echipament de iarnă (căciulă, costum de iarnă, geacă, bocanci cu bombeu metalic)", iar factura se referă la produsul: „set echipament pază iarnă/vară (costum, cămaşă, cravată, geacă vătuită, bocanci cu bombeu met.)".

Mai mult, s-a apreciat că nu se justifică nici preţul de 204 lei pentru un set de vară şi 204 lei pentru un set de iarnă, astfel cum a calculat petenta, deoarece în cuprinsul facturii este specificat un preţ de 204 lei pentru „set echipament iarnă/vară", fără a se preciza dacă se referă la „costum" de iarnă sau de vară, fiind menţionaţi doar „bocanci", nu şi „pantofi".

De asemenea, Consiliul a reţinut că nu este corect stabilită „durata de serviciu" de 2 ani, prin raportare la anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 694/1996 privind condiţiile de uniformei de serviciu, a echipamentului de protecţie, descrierea, durata de folosinţă şi însemnele distinctive pentru personalul din paza proprie a ministerelor, a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice, a regiilor autonome, a societăţilor comerciale şi a altor organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu,

Consiliul a concluzionat în sensul că sunt neîntemeiate susţinerile contestatoarei cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie, întrucât facturile având seria FRIMIG, nr. 2622 din data de 05.10.2012 nu justifică preţul de 204 lei pentru un set echipament de iarnă şi 204 lei pentru un set echipament de vară, iar durata de folosire a echipamentului nu este corect stabilită.

S-a reţinut incidenţa art. 202 din O.U.G. nr. 34/2006 şi a prevederilor Hotărârea de Guvern nr. 925/2006, constatându-se că este întemeiată decizia comisiei de evaluare din cadrul autorităţii contractante de respingere a ofertei depuse de S.C M. S. G. S.R.L., având în vedere faptul că aceasta nu a prezentat explicaţii concludente şi nu a justificat preţul neobişnuit de scăzut al ofertei.

Împotriva acestei decizii, petenta SC M. S. G. SRL a formulat plângere, solicitând anularea deciziei, anularea comunicării rezultatului procedurii de atribuire nr. 2845/02.11.2012, prin care oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă, anularea raportului de evaluare ce a stat la baza rezultatului comunicat şi a tuturor actelor subsecvente raportului de evaluare şi, pe cale de consecinţă, obligarea autorităţii contractante la reanalizarea şi evaluarea ofertelor cu luarea în considerare şi a ofertei sale, precum şi stabilirea ofertei câştigătoare conform criteriului de atribuire stabilit prin documentaţia de atribuire.

În ceea ce priveşte prima critică de nelegalitate, în sensul că, mod eronat, CNSC a reţinut că preţul pentru transportul agenţilor de pază nu ar fi fost calculat corect, având în vedere, în principal, domiciliul de reşedinţă al agenţilor şi distanţa la care se află locul de muncă al acestora, Curtea reţine că este neîntemeiată.

Referitor la invocarea prevederilor art. 21 alin. 1, alin. 2 lit. e) şi alin. 4 lit. t) pct. 1 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal coroborate şi ale pct. 27 lit. b) din Normele de aplicare a Codului Fiscal, dispoziţii care se referă la deductibilitatea cheltuielilor efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, se reţine acestea nu au relevanţă în condiţiile în care, deşi petenta afirmă că a stabilit puncte de adunare pentru realizarea transportului agenţilor, în cuprinsul răspunsurilor la clarificările solicitate aceasta nu a indicat, concret, traseele şi locaţiile pentru îmbarcarea şi debarcarea agenţilor de pază, pentru a se putea verifica dacă folosirea elementului de calcul la care se referă este justificat, or, în aceste condiţii, nu se poate susţine că petenta a stabilit cheltuielile prezentate în ofertă în conformitate cu legislaţia fiscală.

În ceea ce priveşte afirmaţia petentei, în sensul că nu are obligaţia legală de a asigura transportul agenţilor de la locuinţa de domiciliu a acestora spre locul de muncă întrucât există posibilitatea folosirii mijloacelor de transport în comun, Curtea constată că, aşa cum în mod legal şi temeinic a reţinut Consiliul, varianta de calcul bazată pe regimul de muncă de 12 ore pe zi trebuie să respecte prevederile art. 115 alin. 2 din Codul muncii referitoare la durata zilnica a timpului de muncă, art. 112 alin. 1 din Codul muncii referitoare la durata normală a timpului de muncă şi art. 137 a lin. 1 din acelaşi act normativ care reglementează repausul săptămânal. În raport de aceste prevederi legale, în mod corect s-a ajuns la concluzia că petenta a calculat cheltuielile cu delegarea, detaşarea personalului din structura de tarif prezentată în ofertă pe baza unui număr de 15 curse/luna, în condiţiile în care, în realitate, se efectuează 60 de curse/lună.

De asemenea, Curtea constată că distanţa medie de 20 km luată în calcul de petentă, reprezentând distanţa parcursă de personalul prestator tur/retur până la locul de muncă, nu este în concordanţă cu împrejurarea că domiciliile personalului sunt la o distanţă medie de 50 km, pe rute diferite, faţă de locul de prestare a activităţii, acestea nefiind situate în judeţele limitrofe judeţului Constanţa, astfel încât este greu să se stabilească puncte de adunare care să fie la o distanţă medie de 20 km faţă de sediul autorităţii contractante.

A doua critică de nelegalitate se referă la susţinerea autorităţii contractante referitoare la faptul că suma de 3.570 1ei (fără TVA)/lună este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul agenţilor de pază, petenta apreciind că aceasta este neîntemeiată.

În legătură cu acest aspect, Curtea constată, în primul rând că, aşa cum s-a reţinut anterior, în cuprinsul ofertei petenta nu a specificat traseele şi locaţiile pentru îmbarcarea şi debarcarea agenţilor de pază, deşi a afirmat că transportul personalului se face către locul de muncă de la un punct de adunare prestabilit, situat astfel distanţa medie parcursă să fie de 20km/cursă.

Or, în aceste condiţii, dat fiind că suma de 3.570 lei (fără TVA)/lună reprezentând cheltuieli cu transportul este calculată pornind de la această premisă eronată, în mod corect s-a apreciat că este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul agenţilor de pază. 

Totodată, se constată că în anexa la scrisoarea nr. 761/04.10.2012, numărul de curse luat în calcul este 14, ulterior, în scrisoarea nr. 87/18.10.2012 a fost luat în calcul un nr. de 15 curse, fără a se  motiva această modificare.

Din analiza documentaţiei, Curtea reţine, de asemenea că, aşa cum în mod judicios a reţinut şi CNSC cu ocazia soluţionării contestaţiei, există şi alte neconcordanţe în justificarea cheltuielilor cu transportul agenţilor de pază – ex: deşi s-au ofertat 216 agenţi de pază, în calcule s-au menţionat 210 agenţi; în tabel se prevede un număr de 183 ore/agent/lună iar costurile au fost raportate la 170 ore/lună.

Toate aceste elemente conduc la concluzia că în mod temeinic s-a apreciat atât de către autoritatea contractantă, cât şi de către CNSC, faptul că petenta nu a justificat suma de 3.570 lei (fără TVA)/lună pentru acoperirea cheltuielilor cu transportul agenţilor de pază, critica de la punctul 2 din plângerea formulată fiind neîntemeiată.

Este nefondată şi afirmaţia potrivit căreia petenta ar fi justificat faptul că suma de 3.570 lei (fără TVA)/lună este de natură să asigure şi parcurgerea unei distanţe medii de 50 km/cursă, întrucât aşa cum s-a arătat anterior, există argumente care demonstrează că suma este insuficientă şi în situaţia în care se raportează la distanţa medie de 20 km.

În ceea ce priveşte critica referitoare la respingerea de către autoritatea contractantă a ofertei petentei prin prisma faptului că preţul de 204 lei (fără TVA) nu acoperă valoarea reală a echipamentelor de pază, Curtea reţine că este neîntemeiată.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal „corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin loc de factură se efectuează astfel:

b) În cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul şi data documentului corectat".

Faţă de aceste prevederi legale, în mod temeinic a reţinut CNSC faptul că cele două facturi seria FRIMIG nr. 2622/05.10.2012, care poartă acelaşi număr şi aceeaşi dată, nu sunt corect întocmite şi nu pot fi luate în considerare pentru justificarea cheltuieli cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie, nefiind relevantă notificarea emisă de SC R. G. SRL.

De asemenea, se remarcă şi faptul că există diferenţe în ceea ce priveşte componenţa echipamentului, încuprinsul  răspunsului transmis prin adresa nr. 787/18.10.2012, petenta precizând: „set echipament de vară (şepcuţă, pantaloni, cămaşă, pantofi cu bombeu metalic, centură, pelerină de ploaie, cască de protecţie) ... set echipament de iarnă (căciulă, costum de iarnă, geacă, bocanci cu bombeu metalic)", iar în cuprinsul facturii produsul fiind: „set echipament pază iarnă/vară (costum, cămaşă, cravată, geacă vătuită, bocanci cu bombeu met.)".

Referitor la „durata de serviciu", Curtea constată că sunt incidente prevederile Hotărârii de Guvern nr. 694/1996 privind condiţiile de uniformei de serviciu, a echipamentului de protecţie, descrierea, durata de folosinţă şi însemnele distinctive pentru personalul din paza proprie a ministerelor, a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice, a regiilor autonome, a societăţilor comerciale şi a altor organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, care la anexa nr. 2 precizează componentele care alcătuiesc uniforma şi durata de folosinţă a acestora.

Faţă de actul normativ menţionat, Curtea constată că nu este corect stabilită „durata de serviciu" de 2 ani, aceasta fiind în vădită neconcordanţă cu prevederile legale citate.

În concluzie, în acord cu CNSC, Curtea reţine că sunt neîntemeiate susţinerile petentei cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie, întrucât facturile având seria FRIMIG, nr. 2622 din data de 05.10.2012 sunt întocmite cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, nu justifică preţul de 204 lei pentru un set echipament de iarnă şi 204 lei pentru un set echipament de vară, iar durata de folosire a echipamentului nu este corect stabilită.

În ceea ce priveşte critica petentei în sensul că, în procedura de soluţionare a contestaţiei, intimata ar fi invocat motive străine de cele care au făcut obiectul deciziei de respingere a ofertei, Curtea constată că este nefondată.

Astfel, aşa cum rezultă din cuprinsul  punctului de vedere transmis de intimata-autoritate contractantă către CNSC, aceasta nu a nu a făcut referire la faptul că nu au fost respectate cerinţele caietului de sarcini, invocând doar nerespectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 694/1996.

Se reţine că, în situaţia în care oferta depusa de petentă nu ar fi respectat cerinţele caietului de sarcini aceasta ar fi trebuit declarată "neconformă" în temeiul prevederilor art 36, al. (2) lit. a) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006, or intimata-autoritate contractantă a respins-o ca "inacceptabilă", în temeiul art 36 al. (1) lit. f), din acelaşi act normativ, în motivarea deciziei de respingere a ofertei fiind avute în vedere numai aspecte legate strict de justificarea cheltuielilor cu asigurarea echipamentului de lucru şi protecţie pentru personalul ce prestează serviciile de paza şi nu aspecte ce ţin de eventuala nerespectare a caietului de sarcini.

În concluzie, Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 202 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi prin raportare la prevederile art. 36 alin. (1) lit. f) şi art. 361 alin. (4) din  Hotărârea de Guvern nr. 925/2006, în mod legal şi temeinic oferta depusă de petentă a fost respinsă ca inacceptabilă, întrucât aceasta nu a prezentat explicaţii concludente şi nu a justificat preţul neobişnuit de scăzut al ofertei.

Pe cale de consecinţă, Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) nr. 4475/C4/5095, 5103, 5135 din data de 06.12.2012, prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia depusă împotriva rezultatului procedurii de SC M. S. G. SRL este legală şi temeinică, urmând ca prezenta plângere să fie respinsă ca neîntemeiată.