Recurs litigii cu profesionişti. lămurire cu privire la înţelesul şi întinderea dispozitivului hotărârii. neîncălcarea principiului puterii lucrului judecat şi nemodificarea întinderii dreptului de superficie şi a dreptului de proprietate stabilite prin d

Decizie 581 din 12.11.2013


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. LĂMURIRE CU PRIVIRE LA ÎNŢELESUL ŞI ÎNTINDEREA DISPOZITIVULUI HOTĂRÂRII. NEÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI PUTERII LUCRULUI JUDECAT ŞI NEMODIFICAREA ÎNTINDERII DREPTULUI DE SUPERFICIE ŞI A DREPTULUI DE PROPRIETATE STABILITE PRIN DISPOZITIVUL HOTĂRÂRII.

-art.2811  Cod procedură civilă.

 

Decizia nr.581/12.11.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin ÎNCHEIEREA dată în Camera de consiliu  din 05 mai 2013, Tribunalul Satu Mare a admis cererea petentei P. M. S. M.  reprezentată prin Primar şi în consecinţă:

A lămurit înţelesul şi întinderea dispozitivului deciziei civile nr. 73/Ap/2005 pronunţată în prezentul dosar de Tribunalul Satu Mare, în sensul că aliniatul 5 al dispozitivului hotărârii priveşte dreptul de superficie al apelantei-reclamante constând în dreptul de proprietate asupra C.  „D. ” format din hotel, restaurant, cramă, magazin de desfacere, centrală termică şi ateliere de întreţinere, determinat conform protocolului de divizare al SC A. SA Satu Mare din 20 aprilie 1995 şi în dreptul de folosinţă asupra terenului pe care sunt amplasate construcţiile proprietatea acesteia.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele :

Litigiul purtat de părţi în dosar priveşte înscrierea în evidenţele de publicitate imobiliară a dreptului de proprietate aparţinând SC D.  SA  Satu Mare.

În concordanţă cu probatoriul cauzei s-a stabilit prin hotărârea pronunţată, - intrată în puterea lucrului judecat, - că reclamanta-apelantă SC D. SA Satu Mare a dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiilor ce compun „C. D. ” aflate în Satu Mare, P. L. şi, că acest drept va fi înscris în evidenţele de publicitate imobiliară odată cu cel de superficie asupra parcelei cu nr. top nou creat 46/1 în suprafaţă de 2829 mp prin dezmembrarea propusă de inginer L. F. prin planul de situaţie al imobilului înscris în CF nr. 1 Satu Mare sub nr. top. 46, act verificat tehnic de fosta O.C.O.T. Satu Mare şi trecut în evidenţa cadastrală sub nr. 46/30.01.1992.

În considerentele hotărârii există statuarea instanţei asupra dobândirii de către apelanta-reclamantă SC D. SA Satu Mare a proprietăţii asupra imobilului căruia în natură i-au corespuns construcţiile identificate sub titulatura „C. D. ”. 

 Din motivaţia deciziei instanţei reiese că acest element al judecăţii a rezultat din dovezile propuse de părţi, fiind reţinută naţionalizarea fostului imobil înscris în CF nr. 1 sub nr. top. 45 şi 46 sub denumirea „ H.  P. ” şi utilizarea lui succesivă de după atribuirea către I. J. E. S. L. Satu Mare, iar ulterior către fostul O. J. T. Satu Mare.

Faţă de cuprinsul actelor ce au fost avute în vedere  de către instanţă, s-a constatat că în patrimoniul reclamantei s-a aflat în mod evident doar partea de imobil corespunzătoare înregistrărilor din patrimoniu cu titlu de mijloc fix „C. H. R. D. ” Satu Mare, element reţinut de instanţa care a soluţionat cauza, conform „protocolului de divizare”.

Aşa fiind, în circumstanţele care rezultă din cuprinsul cererii de lămurire de faţă şi totodată din actele autorităţilor locale privind imobilul evocate în cuprinsul sentinţelor nr. 212/2004 şi respectiv nr. 3737/2012 date de Tribunalul Satu Mare şi referite de către partea intimată prin întâmpinare, instanţa a apreciat că este necesară lămurirea dispozitivului în sensul cerut.

Astfel, în ceea ce priveşte imobilul aflat în patrimoniul apelantei-reclamante SC D. SA  Satu Mare şi faţă de care prin legile de privatizare s-a dobândit dreptul de proprietate este evident că instanţa a avut în vedere doar imobilul aflat în exploatarea persoanei juridice aşa cum era descris în listele de inventar şi în protocolul din 20 aprilie 1995. Din acest din urmă document pe care apelanta-reclamantă l-a utilizat pentru a susţine acţiunea reiese compunerea pe care o are bunul imobil înscris în cartea funciară în proprietate, respectiv „C. D. format din hotel, restaurant, cramă, magazin de desfacere, centrală termică şi ateliere întreţinere” (fila 2 din protocol). Această poziţie a fost susţinută de apelanta-reclamantă în cursul procesului şi a fost adoptată de instanţă prin decizia pronunţată, iar partea care a beneficiat de înscrierea dreptului său de proprietate în urma rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti a continuat până în prezent să stăpânească bunul imobil în aceeaşi formă şi compunere ca şi la data începutului procesului de privatizare.

În raport cu această stare de fapt, tribunalul a considerat că poziţia exprimată de apelanta SC D. SA Satu Mare de opunere asupra lămuririi înţelesului dispozitivului hotărârii este lipsită de temei. Este de la sine înţeles că în urma înscrierii dreptului de proprietate conform hotărârii pronunţate în acest proces şi a modificărilor din cărţile funciară (în acord cu dezmembrarea încuviinţată), -  M. Satu Mare are interesul şi responsabilitatea de a gestiona bunurile ce se găsesc în patrimoniul său ori în legătură cu care autorităţile locale trebuie să îşi exercite prerogativele prevăzute de lege. În acelaşi timp, oraşul este dator să reglementeze situaţia de stare a tuturor bunurilor aflate în domeniul său, - iar în situaţia în care necesitatea o reclamă,-  să creeze administrativ sau judiciar o stare pentru cele fizic existente, însă fără statut juridic stabilit, în conformitate cu legislaţia existentă şi cu observarea şi protejarea drepturilor aparţinând altor persoane fizice ori juridice.

Din această perspectivă tribunalul a considerat că M. Satu Mare prin organele administraţiei publice locale are calitate şi interes în lămurirea cu exactitate a înţelesului hotărârii date pentru recunoaşterea dreptului de proprietate aparţinând apelantei-reclamante, tocmai pentru a adopta conduita legală corespunzătoare reglementării situaţiei juridice a altor bunuri.

Instanţa a considerat totodată întemeiată cererea petentului de a lămuri întinderea dreptului de superficie al apelantei-reclamante SC D.  SA Satu Mare pentru aceleaşi raţiuni anterior arătate. Împrejurarea că apelanta-reclamantă a avut în patrimoniu o unitate de cazare şi alimentaţie publică foarte riguros delimitată de imobilele învecinate a făcut extrem de facilă propunerea de dezmembrare a imobilului din vechile coli funciare, autorul propunerii de creare a noi numere topografice menţionând atât construcţiile, care s-au întrebuinţat pentru activitatea societăţii comerciale, cât şi cele afectate funcţionării F. S.  „D. L.” Satu Mare pe aceeaşi parcelă cadastrală şi separând doar căile publice de acces.

Chiar dacă imobilele pentru care s-a recunoscut judiciar dreptul de superficie al reclamantei nu acoperă în întregime suprafaţa nr. top. nou creat 46/1 din CF nr. 1 Satu Mare, în mod uzual înscrierea în evidenţele de publicitate imobiliară se realizează cu privire la întreaga parcelă. Acest fapt nu exclude împrejurarea ca pe acelaşi nr. top. să poată fi amplasată o altă construcţie cu un deţinător diferit decât apelanta-reclamantă SC D. SA Satu Mare, astfel cum în mod practic rezultă din dovezile cauzei.

Din anexa la procesul verbal de divizare a SC A. SA Satu Mare (antecesoarea în drepturi a apelantei-reclamante, – filele 10-11 din dosar nr. 3935/1994 al Judecătoriei Satu Mare, ataşat prezentei cauze), rezultă că pe o porţiune a nr. top. nou creat 46/1 în suprafaţă totală de 2.829 mp se găseşte şi imobilul în care funcţionează F. S. din Satu Mare, având în compunere sala de concert, spaţii administrative cu regim P+1 şi hol de acces.

Împrejurarea că acest imobil a fost menţinut în acelaşi număr topografic nou creat prin dezmembrarea ocazionată de înscrierea dreptului de superficie al apelantei-reclamante, nu poate fi interpretat că oferă acesteia din urmă un drept opozabil altei persoane.

Din nou tribunalul a constatat că opinia exprimată de apelanta-reclamantă în privinţa justificării cererii de lămurire a înţelesului dispozitivului pentru dreptul de superficie recunoscut în seama sa este nejustificată. Apelanta-reclamantă a solicitat prin acţiune recunoaşterea dreptului său de superficie, respectiv a dreptului de proprietate asupra construcţiilor naţionalizate de Statul Român şi ulterior transmise antecesorilor săi (O. J T. Satu Mare şi SC A.  SA Satu Mare) şi a dreptului de folosinţă asupra terenului pe care acestea sunt amplasate.

Prin decizia pronunţată de instanţa de apel această cerere a apelantei-reclamante a fost încuviinţată şi nicidecum nu s-a acordat către SC D. SA Satu Mare un drept de folosinţă pentru terenul pe care se află amplasat imobilul în care funcţionează F. S.  „D. L. ” din Satu Mare.

De altfel acesta este şi conţinutul doctrinar teoretic al dreptului de superficie care se mărgineşte la folosinţa terenului care acoperă necesarul amplasării construcţiilor pe care le deţine în proprietate. Instanţa constată că din elementele doveditoare ale cauzei nici nu a rezultat că vreodată de la naţionalizarea din 1950 a clădirii, antecesorii în drepturi ai reclamantei ori aceasta din urmă să fi avut folosinţa imobilului în care şi-a desfăşurat activitatea F.  S. din Satu Mare şi, - cu atât mai puţin -, folosinţa asupra terenului aferent.

Nu în ultimul rând, tribunalul a considerat că ori de câtre ori asupra unui dezmembrământ al evidenţelor de publicitate imobiliară există mai multe construcţii care nu aparţin aceluiaşi proprietar, dreptul de superficie al fiecăruia nu poate fi înţeles decât ca fiind strict aferent construcţiei proprii, neconcurent cu existenţa şi situarea restului construcţiilor.

În temeiul acestor considerente şi în baza art. 281 indice 1 Cod procedură civilă instanţa a admis cererea petentului.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs SC D. SA Satu Mare, solicitând admiterea recursului declarat, în temeiul art. 312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 Cod Procedură Civilă, în sensul modificării încheierii pronunţată de Tribunalul Satu Mare şi respingerea cererii pentru lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 73/Ap/2005 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosarul de mai sus, solicitat de către P.  M.  Satu Mare, cu  obligarea intimatei P. M Satu Mare prin Primar la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorar de avocat în fond şi în recurs.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin încheierea din data de 14.05.2013 dată de Tribunalul Satu Mare s-a admis cererea petentei P. M. Satu Mare reprezentată prin Primar şi în consecinţă:

A lămurit înţelesul şi întinderea dispozitivului Deciziei civile nr. 73/Ap/2005 pronunţată în dosar de Tribunalul Satu Mare, în sensul că alineatul 5 al dispozitivului hotărârii priveşte dreptul de superficie al apelantei-reclamante constând în dreptul de proprietate asupra C.  „D. " format din hotel, restaurant, cramă, magazin de desfacere, centrală termică şi ateliere de întreţinere determinat conform protocolului de divizare al SC A. SA Satu Mare din 20.04.1995 şi în dreptul de folosinţă asupra terenului pe care sunt amplasate construcţiile proprietatea acesteia.

În motivarea încheierii de lămurire a dispozitivului Deciziei civile nr. 73/Ap/2005 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, s-a reţinut în esenţă, că din anexa la procesul verbal de divizare al SC A. SA Satu Mare, depus la filele 10-11 din dosar nr. 3935/1994 al Judecătoriei Satu Mare, ataşat dosarului de faţă, rezultă că pe porţiunea nr. top nou creat 46/1 în suprafaţă totală de 2829 mp. se găseşte şi imobilul în care funcţionează F. S. din Satu Mare, având în compunere sala de concert, spaţii administrative cu regim P+l şi hol de acces.

Tribunalul Satu Mare a reţinut împrejurarea că acest imobil a fost menţinut la acelaşi număr top nou creat prin dezmembrarea ocazionată de înscrierea dreptului de superficie al recurentei, nu poate fi interpretat că oferă acestuia din urmă un drept opozabil altei persoane.

S-a mai constatat că prin Decizia pronunţată de instanţa de apel, nu s-a acordat către SC D. SA Satu Mare un drept de folosinţă pentru terenul pe care se află amplasat imobilul în care funcţionează F. S.  „D. L. " din Satu Mare.

Instanţa a reţinut că din elementele doveditoare ale cauzei nu a rezultat că de la naţionalizarea de la 1950 a clădirii, antecesorii în drepturi ai reclamantei ar fi avut în folosinţă imobilul în care şi-a desfăşurat activitatea F. S. Satu Mare, cu atât mai puţin folosinţa asupra terenului aferent.

În concluzie, Tribunalul Satu Mare a reţinut că în situaţia în care, asupra unui dezmembrămât al evidenţelor de publicitate imobiliară, există mai multe construcţii care nu aparţin aceluiaşi proprietar, dreptul de superficie al fiecăruia nu poate fi înţeles decât ca fiind strict aferent construcţiei proprii, neconcurent cu existenţa şi situarea restului construcţiilor.

Încheierea pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în Camera de consiliu din 14.05.2013 pentru lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 73/Ap/2005 a Tribunalului Satu Mare în sensul arătat mai sus, este nelegală şi netemeinică, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii şi este lipsită de temei legal.

Încheierea a fost pronunţată în temeiul art. 281 ind.1 Cod Procedură Civilă însă această dispoziţie legală invocată nu are aplicabilitate în cauză, în sensul încheierii pronunţate pentru următoarele considerente:

Cererea a fost formulată de C. L.  M. Satu Mare, în temeiul art. 281 (1) 2) Cod Procedură Civilă.

Potrivit dispoziţiilor legale de mai sus, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii, ori acesta cuprinde dispoziţii potrivnice, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice.

Din cele două situaţii reglementate, intimata a invocat necesitatea lămuririi dispozitivului Deciziei nr. 73/Ap/2005 al Tribunalului Satu Mare, cu privire la înţelesul şi întinderea acesteia, pentru cele două considerente arătate în cererea formulată, respectiv a dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a dreptului de folosinţă asupra terenului.

Dispozitivul Deciziei nr. 73/Ap/2005-18.02.2005, este clar, nu se impune lămurirea, întinderea sau aplicarea acestuia, motivele invocate de intimată nu se încadrează în nici una din situaţiile prevăzute de art. 281 ind. 1 Cod Procedură Civilă deoarece pentru punerea în executare a hotărârii nu se impune nici o lămurire, această hotărâre a fost pusă în executare încă din 2005, în baza Deciziei pronunţate dreptul de proprietate asupra construcţiei C. H. R. D., a fost înscris în proprietatea recurentei, iar asupra terenului sub nr. top. 46/1 rezultat din dezmembrarea terenului nr. top.46 în baza unei expertize efectuate de ing. topograf L.  F. , se înscrie în CF 57061 Satu Mare, nr. top nou 46/1 în suprafaţă de 2829 mp. dreptul de superficie în favoarea recurentei. In acest sens, este depus extrasul de carte funciară la dosar.

Din starea de fapt arătată de recurentă în faţa Tribunalului Satu Mare rezultă că la baza înscrierilor în cartea funciară, au stat două hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat cu privire la întinderea dreptului de proprietate al recurentei asupra construcţiilor precum şi asupra dreptului de superficie stabilit asupra nr. top nou 46/1 teren în suprafaţă de 2829 mp.

Cu privire la conţinutul dreptului de superficie consideră că încheierea pronunţată de Tribunalul Satu Mare este nelegală deoarece încalcă principiul puterii lucrului judecat aşa cum este definit de art. 1201 Cod  civil, vechi, modificând întinderea dreptului de superficie stabilit prin cele două hotărâri judecătoreşti asupra terenului cu nr. top 46/1 în suprafaţă de 2829 mp. teren.

Recurenta enunţă în continuare concluziile care rezultă din hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauză.

În cursul anului 1996, la Judecătoria Satu Mare au fost depuse două acţiuni de către SC A. SA Satu Mare, ulterior continuate de SC D.  SA Satu Mare, pentru dezmembrarea terenului înscris în Cf 1 Satu Mare, sub nr. top. 46, constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin superficie asupra parcelei cu nr. top. nou creat 46/1, constând în dreptul de proprietate asupra construcţiilor C. D. şi a dreptului de folosinţă asupra terenului  pe care este edificată aceasta.

Acţiunea înregistrată sub Dosar nr. 9334/R/1996 al Judecătoriei Satu Mare a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 2083/1997, apelată de către SC D. SA Satu Mare.

Sub Dosar nr. 5324/1996 al Judecătoriei Satu Mare, prin Sentinţa civilă nr. 4910/1996, s-a admis acţiunea reclamantei SC D. SA Satu Mare în contradictoriu cu Statul Român reprezentat prin C. L. Satu Mare, s-a dezmembrat terenul înscris în Cf T Satu Mare, în parcele noi 46/1, în suprafaţă de 2829 m.p., 46/2, în suprafaţă de 1000 m.p. şi 46/3, în suprafaţă de 203 m.p., conform schiţei întocmită de ing. L.  F.

Prin această hotărâre s-a constatat că pe parcela nr. top. 46/1 se află amplasat C. D. - Hotel şi Restaurant, dispunându-se întabularea dreptului de proprietate asupra construcţiilor în favoarea recurentei, şi a dreptului de folosinţă asupra parcelei noi 46/1 în suprafaţă de 2829 mp. prin recunoaşterea unui drept de superficie a recurentei asupra acestui teren.

Cele două dosare au fost conexate în apel de Tribunalul Satu Mare sub Dosar nr. 875/1999, iar prin Decizia civilă nr. 73/18.02.2005, în soluţionarea celor două dosare s-a respins apelul înaintat de P.  Satu Mare împotriva Sentinţei civile nr. 4910/1996, pronunţată de Judecătoria Satu Mare în Dosar nr. 5324/1996 şi a menţinut în vigoare această sentinţă.

Prin aceeaşi decizie s-a admis apelul în Dosar nr. 2597/1997 împotriva Sentinţei civile nr. 2083/1997 pronunţată în Dosar nr. 9334/R/1996 al Judecătoriei Satu Mare, care a fost modificată în totalitate, în sensul că s-a dispus dezmembrarea imobilului înscris în Cf 1 Satu Mare, sub nr. top. 46 sub cele trei nr. topografice în baza aceleiaşi expertize efectuate de ing. topograf L. F.  şi s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de superficie asupra parcelei cu nr. top. nou creat 46/1, constând în dreptul de proprietate asupra construcţiilor C.  D.  şi dreptul de folosinţă asupra terenului pe care sunt edificate acestea.

S-a dispus înscrierea în Cf în favoarea reclamantei SC D. SA Satu Mare a dreptului de superficie în sensul de mai sus.

Această decizie, a rămas definitivă şi irevocabilă, prin respingerea recursului declarat de C. L. Satu Mare şi P. M. Satu Mare de către Curtea de Apel Oradea, Decizia civilă nr. 622/R/2005.

Recurenta consideră că dispozitivul Deciziei civile nr. 73/2005 a Tribunalului Satu Mare este clar, nu lasă loc de interpretare cu privire la cuprinsul conţinutului dispozitivului, această hotărâre a fost pusă în executare prin înscrierea în cartea funciară, prin delimitarea şi descrierea imobilelor construcţii asupra cărora s-a dobândit dreptul de proprietate, şi dreptul de superficie de către reclamantă asupra parcelei cu nr. top. nou creat 46/1, în baza unei schiţe de dezmembrare în care parcela nouă 46/1 are o suprafaţă de 2829 m.p.

Menţionează faptul că schiţa de dezmembrare care a fost depusă la dosar, întocmită de ing. L. F., privind dezmembrarea terenului aferent construcţiilor C. H.  - Restaurant Dacia, nu a fost contestată pe parcursul judecării celor două cauze conexate pentru întabularea dreptului de superficie de către P. M.  Satu Mare sau C.  L.  Satu Mare.

Pe tot parcursul acestor procese care au durat câţiva ani din 1996-2005 autorităţile publice locale participante în cauză C.  L.  Satu Mare şi P. Satu Mare nu au contestat schiţa de dezmembrare iar pe de altă parte nu au formulat apărări şi nu au invocat existenţa unei alte construcţii amplasate pe terenul asupra căruia s-a constituit dreptul de superficie  în favoarea recurentei.

În realitate pe nr. top. 46 în forma iniţială înscris în CF 57061 Satu Mare a existat o singură clădire construită ca atare sub denumirea de „ H. P.  " din care după preluare în favoarea statului în 1950 s-au format două corpuri de clădire cu destinaţii separate respectiv C.  H.  D. Satu Mare precum şi F. S.  „D. L. " Satu Mare.

În încheierea pronunţată instanţa tratează ca fiind cele două construcţii cu amplasament diferit, când în realitate aşa cum a arătat F. S. „D.  L. ,, din Satu Mare, este situată la parterul imobilului, cu intrare separată, dar deasupra spaţiului folosit de Filarmonică sunt situate camerele de hotel care aparţin C.  R.  H. D.

Fără o delimitare exactă care nu s-a făcut din culpa exclusivă a intimatei în cele două procese purtate anterior, modalitatea în care a fost lămurit dispozitivul Sentinţei nr. 73/Ap/2005 a Tribunalul Satu Mare nu are nici o finalitate deoarece nu dispune nimic cu privire la înscrierile în cartea funciară care se menţin integral, aşa cum au fost înscrise drepturile de proprietate şi de superficie în favoarea recurentei din 2005.

Prin Decizia civilă nr. 73/Ap/2005 Tribunalul Satu Mare a admis apelul declarat de ea în cauză şi a respins apelul declarat de C. L. M.  Satu Mare împotriva Sentinţei civile nr. 4910/1996 pronunţată de Judecătoria Satu Mare care are conţinut identic cu modificarea Sentinţei civile 2313/1996 a Judecătoriei Satu Mare  cu privire la conţinutul dreptului de proprietate şi a dreptului de superficie.

Prin încheierea pronunţată de Tribunalul Satu Mare nu se face nici o referire la lămurirea dispozitivului Sentinţei civile nr. 4910/1996 a Judecătoriei Satu Mare care a fost confirmată integral cu conţinut identic prin Decizia 73/Ap/2005 a Tribunalului Satu Mare.

Aceasta se explică prin faptul că la data pronunţării Sentinţei civile nr. 4910/1996, dispoziţiile art. 281'.(1) 2) Cod Procedură Civilă, nu era în vigoare în forma actuală, această procedură prevăzută prin dispoziţiile legale sus menţionate au fost introduse în codul de procedură prin OUG 138/2000, iar ulterior modificată prin art. I pct. 38 din Legea 219/2005.

Din cele arătate mai sus, rezultă că aplicarea acestei proceduri privind lămurirea dispozitivului Sentinţei civile nr. 4910/1996 nu este posibilă deoarece aceste dispoziţii legale nu retroactivează cu privire la hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a acestei modificări.

De altfel consideră că toate neînţelegerile cu privire la întinderea dreptului de proprietate şi a dreptului de superficie disputat în cauză, poate fi reglementat de către părţile în cauză, printr-o altă procedură şi nicidecum prin această lămurire a dispozitivului Deciziei care prin modul cum fost dată nu poate produce nici un efect juridic cu privire la înscrierile în carte funciară.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 şi 312 al. 3 Cod Procedură Civilă.

Prin întâmpinările  formulate în cauză de P. M. Satu Mare şi C. L. Satu Mare, s-a solicitat respingerea recursului promovat de S.C. D.  SA şi menţinerea încheierii din şedinţa camerei de consiliu din 14 mai 2013 ca temeinică şi legală,

În cuprinsul întâmpinărilor se arată că în mod corect a admis instanţa de fond cererea de lămurire a înţelesului şi întinderii dispozitivului Deciziei civile nr. 73/Ap/2005, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, în temeiul prevederilor art. 2811 Cod procedură civilă.

Deoarece - aşa cum corect a reţinut instanţa de fond - în cauza dos. nr. 875/1999, în care s-a pronunţat în final decizia a cărei lămurire a fost cerută, s-a făcut dovada cu înscrisuri a dreptului de proprietate al S.C. D.  S.A. asupra C. D. , aspect care nu a fost contestat în cadrul cererii de lămurire a dispozitivului, această constatare trebuia lămurită, explicitată. Asta pentru că în dispozitivul deciziei apărea doar denumirea de C. , fără a fi enumerate părţile componente. Clarificarea acestui aspect nu are cum prejudicia un proprietar de bună-credinţă, aşa cum se pretinde a fi S.C. D. S.A. De asemenea, nu are cum prejudicia pe nimeni lămurirea aspectului suprafeţei de teren afectate de dreptul de superficie, câtă vreme, conform prevederilor legale, folosinţa asupra terenului se poate constitui doar asupra terenului aferent construcţiei, or în cazul de faţă, dintr-una dintre formulările cuprinse în dispozitivul deciziei nu reieşea exact că acesta nu depăşeşte suprafaţa construcţiei proprietatea S.C. D., pe când în alta era corect evidenţiat ca fiind aferent construcţiilor Complexului.

Tribunalul Satu Mare a reţinut că, Municipiul are interesul şi responsabilitatea de a gestiona bunurile din patrimoniul său, fără ca prin aceasta să afecteze drepturile legal constituite în favoarea terţilor. Dat fiind că nu s-a încercat să se aducă atingere dreptului de proprietate al S.C. D. S.A. asupra construcţiilor din C. D., şi nici întinderii dreptului de superficie, atât cât i se cuvine, conform prevederilor legale, interpretărilor doctrinare, în funcţie de construcţia pe care o au în proprietate, consideră demersul lor ca justificat şi neproducător de prejudicii.

În niciun caz încheierea de lămurire a dispozitivului nu încalcă principiul puterii lucrului judecat, în condiţiile în care recurentei nu i s-a constatat, prin decizia civilă nr. 73/2005, un drept de proprietate care să exceadă Complexului hotel-restaurant, şi nici vreun drept de folosinţă asupra terenului care depăşeşte terenul aferent acestuia. După cum rezultă din aliniatul 5 al dispozitivului, reclamantei de atunci, recurentei de azi, i s-a constatat un drept de folosinţă asupra terenului pe care sunt edificate construcţiile C. D. Acestui drept nu i-a fost adusă atingere prin lămurirea dispozitivului. Nu este nici nelegal, nici netemeinic, a lămuri faptul că acest teren nu ocupă tot nr. top 46/1, în suprafaţă de 2829 m.p.

În aceste condiţii, recursul pare a fi lipsit de interes, deoarece lasă impresia că recurenta le contestă dreptul de a clarifica situaţia unui bun din domeniul public, fără să indice clar dacă are vreo pretenţie asupra acestuia şi pe ce şi-o întemeiază.

A arătat că în dosarul nr. 232/83/2012 al Tribunalului Satu Mare, finalizat la Curtea de Apel Oradea, prin respingerea contestaţiei în anulare introduse de S.C. D., în calitate de intervenientă, având ca obiect anularea HCL nr. 261/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a imobilului în care îşi desfăşoară activitatea F. „D. L.",  s-a consfinţit legalitatea acestui act administrativ, prin care municipalitatea a făcut un demers în direcţia înscrierii acestui imobil în cartea funciară.

Referitor la aserţiunile făcute de intimată cu privire la sentinţa civilă nr. 4910/1996 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. 5324/1996 ai Judecătoriei Satu Mare, pe care le reia aşa cum au fost invocate şl la fondul cauzei, reiterează următoarele:

Sub dosar nr. 5324/1996 al Judecătoriei Satu Mare S.C. D. S.A. a formulat acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român prin C. L. M. Satu Mare, dezmembrarea nr. top 46 în trei nr. top noi şi înscrierea în CF. nr. 1 pe nr. top nou 46/1 a dreptului de proprietate al S.C. D. S.A. Prin sentinţa civilă nr. 4910/1996, s-a admis acţiunea reclamantei şi s-a constatat că pe parcela cu nr. top nou 46/1 se află amplasat C. D. - hotel şi restaurant - dispunând întabularea dreptului de proprietate asupra lui în favoarea-reclamantei - S.C. D. SA cu titlul-juridic cumpărare. împotriva sentinţei s-a declarat apel, înregistrat sub dosar nr. 2313/1396 al Tribunalului Satu Mare. La acest dosar s-a conexat dos. nr. 2587/1997 al Tribunalului Satu Mare, având ca obiect apelul declarat de S.C. D. SA împotriva sentinţei pronunţate în dos nr. 9334/R/1996 al Judecătoriei Satu Mare, sentinţă favorabilă C. L., Judecând ambele apeluri, Tribunalul Satu Mare a pronunţat decizia civilă nr. 677/Ap/1998, prin care a respins apelul C. L. şi a admis apelul S.C. D. SA, în consecinţă a admis în parte acţiunea S.C. D. , dispunând dezmembrarea terenului şi constatând că a dobândit dreptul de superficie asupra parcelei cu nr. top nou 46/1 constând în dreptul de proprietate asupra construcţiilor şi în dreptul de folosinţă asupra terenului, dispunând înscrierea în C.F. a acestor drepturi, împotriva acesteia s-a declarat recurs. Curtea de Apel Oradea, pronunţându-se în dosar de recurs nr. 2922/1998, a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Satu Mare, unde s-a înregistrat sub dosar nr. 875/R/1999.

Acest dosar, după ce a fost suspendat o perioadă, s-a soluţionat prin decizia civilă nr. 73/Ap/2005.

Nu se impunea a face nicio referire la sentinţa civilă nr. 4910/1996, deoarece aceasta nu a fost menţinută prin Decizia civilă nr. 73/2005. a cărei lămurire a solicitat-o, aceasta neavând în partea dispozitivă nici o referire la această sentinţă, deoarece Tribunalul Satu Mare a analizat cauza pe fond şi a pronunţat o hotărâre pe fond.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 115 şi 312 Cod Procedură Civilă.

Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs  invocate cât şi din oficiu, conform art. 304 raportat la art. 304 ind. 1 şi 306 Cod Procedură Civilă, s-a constatat că aceasta este temeinică şi legală.

Critica recurentei în sensul că încheierea recurată încalcă principiul puterii lucrului judecat, modificând întinderea dreptului de superficie stabilit prin cele două hotărâri judecătoreşti asupra terenului cu nr. top 46/1 în suprafaţă de 2829 mp teren este neîntemeiată.

Atât din dispozitivul încheierii cât şi din considerentele acesteia rezultă că instanţa de apel a explicat dispozitivul Deciziei nr. 73/Ap/2005 a Tribunalului Satu Mare cu privire la întinderea dreptului de superficie stabilit în favoarea recurentei în sensul că pe o porţiune a nr. top nou 46/1 în suprafaţă totală de 2829 mp se găseşte imobilul în care funcţionează F. S. din Satu Mare, având în compunere sala de concert, spaţii administrative cu regim P+1 şi hol de acces, fapt ce rezultă din anexa la Procesul verbal de divizare a SC A. SA Satu Mare, antecesoarea în drepturi a recurentei (filele 10-11 din dosarul nr. 3935/1994 al Judecătoriei Satu Mare).

Împrejurarea că acest imobil a fost menţinut în acelaşi nr. top nou creat prin dezmembrarea ocazionată de înscrierea dreptului de superficie al recurentei, nu poate fi interpretată în sensul că oferă recurentei un drept opozabil altei persoane, cu atât mai mult cu cât autorul propunerii de creare a noilor numere topografice a menţionat atât construcţiile, care s-au întrebuinţat pentru activitatea societăţii comerciale, cât şi cele afectate funcţionării F. S.  „ D. L. ” Satu Mare pe aceeaşi parcelă cadastrală şi separând doar căile publice de acces.

De asemenea, în mod corect s-a reţinut în considerentele încheierii recurate faptul că, chiar dacă imobilele pentru care s-a recunoscut judiciar dreptul de superficie al reclamantei nu acoperă în întregime suprafaţa nr. top nou creat 46/1 din CF nr.1 Satu Mare, în mod uzual înscrierea în evidenţele de publicitate imobiliară se realizează cu privire la întreaga parcelă, dar aceasta nu exclude ca pe acelaşi nr. topografic să fie amplasată şi o altă construcţie cu un alt deţinător, astfel cum este cazul în speţă.

Referitor la întinderea dreptului de proprietate asupra construcţiilor, câtă vreme în dispozitivul deciziei nr. 73/Ap/2005 alin. 5 s-a folosit expresia „ dreptul de proprietate asupra construcţiilor C. D. ”, Curtea apreciază că în mod corect a explicat instanţa de apel, în considerentele încheierii, componenţa acestui imobil aşa cum rezultă din listele de inventar şi din Protocolul din 20.04.1995, respectiv hotel, restaurant, cramă, magazin de desfacere, centrală termică şi ateliere de întreţinere (fila 2 din protocol) componenţă în care a utilizat complexul până în prezent, ca şi la data începerii procesului de privatizare.

În consecinţă, Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 281 ind. 1 Cod Procedură Civilă pentru lămurirea înţelesului şi întinderii dispozitivului cu atât mai mult cu cât bunurile care fac obiectul cauzei se dispută între părţi de ani de zile, legea neprevăzând un termen înăuntrul căruia să poată fi formulată o astfel de cerere.

În ce priveşte nelămurirea dispozitivului Sentinţei nr. 4910/1996, Curtea a apreciat critica neîntemeiată, câtă vreme instanţa nu a fost investită cu o astfel de cerere, obiectul cererii formându-l al.5 al dispozitivului Deciziei nr. 73/Ap/2005 a Tribunalului Satu Mare.

Referitor la lipsa de interes a intimaţilor în promovarea unei astfel de cereri şi această critică este neîntemeiată, acestea justificând interes în calitatea lor de autorităţi publice locale în clarificarea situaţiei juridice a unor bunuri aparţinând domeniului public sau privat al municipiului Satu Mare.

Faţă de toate aceste considerente, în baza art. 312 raportat la art. 316 Cod Procedură Civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul.

Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate de intimaţi.