Plângere in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata – art. 2781.

Atât timp cât fata de recurentul petent se efectueaza cercetari fata de aceeasi fapta (dar o alta incadrare juridica) nu se poate da o solutie de scoatere de sub urmarire penala pentru aceeasi fapta, dar cu o alta incadrare juridica.

Prin sentinta penala nr.181 din data de 21 mai 2010, pronuntata de Tribunalul Constanta, în dosarul penal nr.14335/118/2009, s-a hotarât:

„În baza art.2781  alin. 8 lit.a) c.pr.pen;

Respinge ca nefondata plângerea formulata de petentul M.I. împotriva Rezolutiei nr.1420/P/2007 din data de 19.10.2009 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta, mentinuta prin Rezolutia nr.1011/729/II/2/2010 din data de 09.03.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie .

  Mentine Rezolutia nr. 1420/P/2007 din data de 19.10.2009 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta.” Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

În mod întemeiat s-a dispus fata de învinuitul M.I. solutia de scoatere de sub urmarire penala în temeiul art.11 al.1 pct.1 lit.b) comb.cu art.10 al.1 lit.d) c.pr.pen. pentru infractiunea prev.de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu art.41 al.2 c.pen., faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infractiunii si anume latura obiectiva. Învinuitul, desi cunostea la momentul emiterii filelor CEC ca nu are acoperirea necesara în contul societatii SC MD M.I. SRL Constanta pe care o administra, pentru a achita contravaloarea marfii de care beneficiase, nu a adus la cunostinta reprezentantilor furnizorului SC U.H. SA Bucuresti aceasta împrejurare.

Deoarece infractiunea prev.de art. 84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 este o infractiune de pericol si constatând ca prin activitatea întreprinsa de catre învinuit s-a cauzat furnizorului un prejudiciu, prin nerecuperarea pretului marfii livrate,în mod corect s-a retinut de catre procuror ca fapta ar prezenta elementele constitutive ale infractiunii de înselaciune, si s-a dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor prin prisma acestei infractiuni, dispunându-se totodata si începerea urmarii penale fata de faptuitorul M.I.

Totodata, în mod întemeiat s-a dispus fata de învinuitul M.I. si solutia de scoatere de sub urmarire penala în temeiul art.11 al.1 pct.1 lit.b) comb. cu art.10 al.1 lit.a) c.pr.pen. pentru infractiunea prev. de art. 84 al.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu art.41 al.2 c.pen. întrucât fapta nu exista în materialitatea sa. Potrivit întelegerii intervenite între parti, prin contractul comercial încheiat, respectivele file CEC chiar daca au fost numai semnate si stampilate de catre învinuitul M.I., au fost completate ulterior de catre reprezentantii SC U.H. SA Bucuresti, dupa livrarea marfurilor,astfel ca au  îndeplinit conditiile de forma impuse de art.1 din Legea nr.59/1934, pentru a produce efectele  juridice urmarite, respectiv efectuarea platii.

Nu se poate adopta o solutie unitara, precum s-a solicitat în plângerea formulata, întrucât fiecare infractiune pentru care a fost cercetat petentul M.I. are un anumit continut constitutiv distinct si era firesc ca procurorul sa se raporteze la fiecare fapta în parte, fata de materialul probator administrat în cauza, adoptând pentru fiecare o solutie separata.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs petentul M.I.

În dezvoltarea motivelor de recurs petentul a aratat ca exista o singura fapta care poate fi încadrata din punct de vedere juridic atât ca infractiune de emitere de cecuri fara a avea la tras disponibil suficient sau dupa ce a tras cecul si mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare dispune astfel în total sau în parte de disponibilul avut prev.de art.84 al.1 pct.2 din  Legea nr.59/1934 cu aplic.art.41 al.2 c.pen., cât si ca înselaciune prev.de art.215 al.1, 2, 3, 4, 5 c.pen., cu aplic.art.41 al.2 c.pen., cele doua încadrari cu referire speciala la art.215 al.3 c.pen., neputând coexista, având acelasi continut constitutiv si s-a considerat ca în cauza trebuia pronuntata o solutie unitara în care în functie de probele administrate sa se retina savârsirea uneia sau alteia dintre infractiuni.

În recurs nu s-au administrat mijloace de proba.

Examinând sentinta recurata în raport de motivele de recurs si de actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca recursul formulat de catre petent este fondat, pentru urmatoarele:

Prin Rezolutia nr.1420/P/2007 din data de 19.10.2009 a prim-procurorului Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta în temeiul art.249 c.pr.pen.în referire la art.11 alin.1 pct.1 lit.b) c.pr.pen.comb.cu art.10 lit.a) si d) c.pr.pen., art. 38 c.pr.pen.în referire la art.45 c.pr.pen., art.228 alin.1 c.pr.pen. si art.219 c.pr.pen s-a dispus:

1. Scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului M.I. cercetat pentru savârsirea infractiunilor de:

- emitere de cecuri fara a avea la tras disponibil suficient sau dupa ce a tras cecul si mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare dispune astfel, în total sau în parte de disponibilul avut prev. de disp. art. 84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic.art.41 al.2 c.pen.faptei lipsindu-i unul din elementele esentiale respectiv latura obiectiva;

- emitere de cecuri cu data falsa sau caruia îi lipseste unul din elementele esentiale cerute de al.1, 2, 3 si 5 si ale art.1 si art.11 prev. de art. 84 al.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art. 41 alin.2 c.pen., întrucât fapta nu a fost savârsita în materialitatea sa;

2. Disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor penale fata de faptuitorul M.I. sub aspectul savârsirii infractiunii de înselaciune prev.de art.215 al.1, 2, 3, 4, 5 c.pen în cond. art. 41 alin.2 c.pen;

3. Începerea urmaririi penale fata de învinuitul M.I. sub aspectul savârsirii infractiunii de înselaciune prev.de art.215 al.1, 2, 3, 4, 5 c.pen. în cond.art.41 al.2 c.pen;

 4. Cercetarile penale urmeaza sa fie efectuate de I.P.J.Constanta – Serviciul de Investigare a Fraudelor.

 Pentru a emite aceasta rezolutie, prim-procurorul a retinut ca în datele de 24.01.2006 si respectiv de 26.01.2005, B.C.R. - Sucursala Constanta a sesizat organele de politie din cadrul IPJ Constanta cu privire la faptul ca SC MD M.I. SRL Constanta a emis un numar de trei file CEC (seria BH 300 nr.01315822, seria BH 300 nr.01315823 si seria BH 300 nr.01315825) în beneficiul SC U.H. SA fara sa aiba disponibil în contul bancar.

La data de 22.02.2005 SC U.H. SA Bucuresti a formulat o plângere penala împotriva reprezentantilor SC MD M.I. SRL Constanta înregistrata la Parchetul de pe lânga Tribunalul Constanta prin care a solicitat efectuarea de cercetari penale sub aspectul savârsirii infractiunii de înselaciune cu consecinte deosebit de grave prev.de art.215 al.1,2,3,4,5 c.pen.

S-a motivat ca în luna aprilie 2004 învinuitul M.I. în calitate de administrator al SC MD M.I. SRL Constanta a facut demersuri pe lânga reprezentantii SC U.H. SA în scopul stabilirii unor raporturi comerciale constând în livrarea de produse petroliere de catre aceasta ultima societate comerciala.

Pentru a dovedi credibilitatea si solvabilitatea societatii sale, numitul M.I. a facut promisiuni cu privire la efectuarea platii prin utilizarea unor bonuri de compensare si a prezentarii unor file CEC cu titlu de garantie si a pus la dispozitie înscrisuri din care a rezultat ca ar garanta livrarea marfurilor cu un hotel proprietatea sotiei sale.

La data de 31.05.2004 s-a încheiat contractul de furnizare produse petroliere între SC U.H. SA Bucuresti, în calitate de vânzator si SC MD M.I. SRL Constanta în calitate de cumparator, având ca obiect livrarea de motorina EURO în conditiile si la termenele stipulate prin întelegerea partilor. Conform art.3 par. 3.5 se prevedea ca ”Plata se va efectua de comun acord cu fila CEC, integral completata în favoarea vânzatorului în termen de 20 zile calendaristice de la livrare pe baza urmatoarelor documente: factura fiscala,nota de greutate si avizul de expeditie”.

 La acest contract, la data de 17.08.2004 s-a încheiat si un addendum conform careia partile au convenit de comun acord ca în situatiile în care fila CEC nu a fost completata la rubricile data scadenta si suma datorata (în cifre si litere) sa fie de acord ca aceste rubrici sa fie completate de catre vânzator. Numitul M.I., semnând contractul si adenddum-ul, a avut deci reprezentarea ca filele CEC emise în numele si pe seama SC MD M.I. SRL Constanta urmau sa reprezinte instrumente de plata pentru achitarea contravalorii produselor petroliere livrate de catre furnizorul SC U.H. SA Bucuresti.

În aceste conditii, SC U.H. SA Bucuresti a livrat catre SC MD M.I. SRL Constanta marfa în valoare totala de 5,3 miliarde lei pentru care s-a efectuat o plata partiala în suma de 3 miliarde lei.

La data de 18.11.2004 SC MD M.I. SRL Constanta datora furnizorului sau suma de 2.375.000.000 lei si pentru achitarea acesteia  s-a încheiat  un Protocol potrivit caruia SC A.P. SRL urma sa preia acest debit iar în situatia în care acest debit nu ar fi fost achitat pâna la data de 15.01.2005 se reactiva debitul pe care SC MD M.I. SRL Constanta îl avea fata de SC U.H. SA Bucuresti.

Pâna la data de 15.01.2005 debitul catre furnizorul SC U.H. SA Bucuresti nu a fost achitat nici de titularul debitului. SC MD M.I. SRL Constanta si nici de catre SC A.P. SRL.

În perioada urmatoare 17-19.01.2005 furnizorul SC U.H. SA Bucuresti a tras la B.C.R. cele trei file CEC refuzate la plata de catre banca,dupa ce anterior notificase SC MD M.I. SRL Constanta cu privire la actiunea pe care urma sa o demareze.

Din examinarea extraselor de cont ale SC MD M.I. SRL Constanta pentru perioada 2004-2005 procurorul a retinut ca nici la data de 31.05.2004 si nici la data de 17.08.2004 aceasta persoana juridica nu a rulat si nici nu dispunea de fonduri banesti în conturile bancare care sa-i permita achitarea în realitate a debitelor catre furnizor, si nici M.I. nu a facut demersuri prin care sa prezinte furnizorului situatia bancara reala a societatii sale.

Procurorul a mai retinut ca învinuitul M.I. desi stia la momentul emiterii filelor CEC ca nu are acoperirea necesara în contul societatii sale, totusi le-a emis si nu a adus la cunostinta acest aspect reprezentantilor persoanei vatamate. În atare situatie, fapta de emitere a unei file CEC asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, fapt ascuns beneficiarului cec-ului în momentul emiterii acestuia, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cec-ului, s-a considerat ca ar constitui infractiunea de înselaciune prev. de art.215 alin. 4 c.pen. si nu infractiunea prev.de art.84 al.1 pct.2 sau pct.3 din Legea nr.549/1934.

S-a mai apreciat ca din examinarea conturilor bancare ale SC MD M.I. SRL Constanta, a demersurilor efectuate de catre furnizorul SC U.H. SA Bucuresti si a lipsei oricarei reactii din partea beneficiarului produselor petroliere, rezulta existenta indiciilor de savârsire a infractiunii de înselaciune prev.de art.215 al.1, 2, 3, 4, 5 c.pen. cu aplic. art. 41 al.2 c.pen. în sarcina învinuitului M.I., împrejurare fata de care s-a dispus disjungerea cauzei si  începerea urmaririi penale pentru aceasta infractiune.

Prin Rezolutia nr.1011/729/II/2/2010 din data de 09.03.2010 a Procurorului General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie  în temeiul art.278 al.2 c.pr.pen. s-a dispus respingerea ca neîntemeiata a plângerii formulate de catre numitul M.I. împotriva Rezolutiei nr.1420/P/2007 din data de 19.10.2009 dispusa de prim-procurorul  Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta.

S-a apreciat din cuprinsul actelor si lucrarilor efectuate în dosarul nr.1420/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta ca adoptarea solutiei de scoatere de sub urmarire penala a numitului M.I. pentru savârsirea infractiunilor prev.de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 c.pen. faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive respectiv latura obiectiva si pentru infractiunea prev.de art.84 al.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 c.pen. întrucât fapta nu a fost savârsita în materialitatea sa, este temeinica si legala, având în vedere practica constanta a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Totodata, s-a considerat ca solutia de disjungere a cauzei si continuarea cercetarilor penale, fata de faptuitorul M.I. sub aspectul savârsirii infractiunii de înselaciune prev. de art.215 alin.1, 2, 3, 4, 5 c.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 c.pen. precum si începerea urmaririi penale fata de învinuitul M.I. pentru aceeasi infractiune corespunde materialului administrat în cauza.

Examinând actele si lucrarile dosarului, Curtea retine ca în dosarul penal nr. 1420/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta, petentul este cercetat pentru ca în luna aprilie 2004, în calitate de administrator al SC MD M.I. SRL Constanta, a facut demersuri pe lânga reprezentantii SC U.H. SA în scopul stabilirii unor raporturi comerciale constând în livrarea de produse petroliere de catre aceasta ultima societate comerciala.

Pentru a dovedi credibilitatea si solvabilitatea societatii sale, numitul M.I. a facut promisiuni cu privire la efectuarea platii prin utilizarea unor bonuri de compensare si a prezentarii unor file CEC cu titlu de garantie si a pus la dispozitie înscrisuri din care a rezultat ca ar garanta livrarea marfurilor cu un hotel proprietatea sotiei sale.

La data de 31.05.2004 s-a încheiat contractul de furnizare produse petroliere între SC U.H. SA Bucuresti, în calitate de vânzator si SC MD M.I. SRL Constanta în calitate de cumparator, având ca obiect livrarea de motorina EURO în conditiile si la termenele stipulate prin întelegerea partilor. Conform art.3 par.3.5 se prevedea ca ”Plata se va efectua de comun acord cu fila CEC, integral completata în favoarea vânzatorului în termen de 20 zile calendaristice de la livrare pe baza urmatoarelor documente: factura fiscala, nota de greutate si avizul de expeditie”.

 La acest contract, la data de 17.08.2004 s-a încheiat si un addendum conform careia partile au convenit de comun acord ca în situatiile în care fila CEC nu a fost completata la rubricile data scadenta si suma datorata (în cifre si litere) sa fie de acord ca aceste rubrici sa fie completate de catre vânzator.

Prin urmare, Curtea retine ca petentul (învinuit în cauza penala mentionata mai sus) este cercetat pentru o singura fapta, privind demersurile petentului pe lânga reprezentantii SC U.H. SA în scopul stabilirii unor raporturi comerciale constând în livrarea de produse petroliere de catre aceasta ultima societate comerciala, pentru a dovedi credibilitatea si solvabilitatea societatii sale învinuitul M.I. facând promisiuni cu privire la efectuarea platii prin utilizarea unor bonuri de compensare si a prezentarii unor file CEC.

De altfel, Curtea retine ca în rezolutia atacata chiar procurorul a retinut ca învinuitul M.I., desi stia la momentul emiterii filelor CEC ca nu are acoperirea necesara în contul societatii sale, totusi le-a emis  si nu a adus la cunostinta acest aspect reprezentantilor persoanei vatamate,  în atare situatie, fapta de emitere a unei file CEC asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, fapt ascuns beneficiarului cec-ului în momentul emiterii acestuia, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, daca s-a produs o paguba posesorului cec-ului, s-a considerat ca ar constitui  infractiunea de înselaciune prev. de art.215 al.4 c.pen. si nu infractiunea prev.de art.84 al.1 pct.2 sau pct.3 din Legea nr.549/1934.

Prin urmare, chiar procurorul a avut în vedere ca în cauza petentul este cercetat pentru o singura fapta, iar încadrarea juridica corecta se poate reglementa prin institutia schimbarii încadrarii juridice data faptei.

Prin urmare, petentul fiind cercetat în dosarul penal nr. 1420/P/2007 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta iar prin rezolutia atacata s-a dispus începerea urmaririi penale fata de învinuitul M.I. sub aspectul savârsirii infractiunii de înselaciune prev. de art. 215 alin.1, 2, 3, 4, 5 c.pen. în conditiile art.41 al.2 c.pen. (punctul 3 din rezolutia procurorului din data de 19.10.2009), pentru a exista o solutie unitara fata fapta pentru care este cercetat petentul.

Atâta timp cât fata de petent se efectueaza cercetari fata de aceeasi fapta (sub o alta încadrarea juridica), nu se poate da o solutie de scoatere de sub urmarire penala pentru aceeasi fapta (cu o alta încadrare juridica), Curtea apreciind ca în cauza ar fi trebuit sa se dispuna schimbarea încadrarii juridice data faptei.

Fata de considerentele expuse, Curtea constata ca recursul petentului este fondat si în consecinta, în baza art.38515 pct.(2) lit.d) Cod procedura penala se va admite recursul formulat de recurentul – petent M.I. împotriva sentintei penale nr.181 din data de 21 mai 2010, pronuntata de Tribunalul Constanta, în dosarul penal nr.14335/118/2009.

Curtea va casa sentinta penala recurata si, rejudecând:

În baza art.2781 alin.(8) lit.b) Cod procedura penala se va admite plângerea formulata de petentul M.I. împotriva rezolutiei nr.1420/P/2007 din data de 19.10.2009 a Parchetului de pe lânga Tribunalul Constanta, se va desfiinta în parte rezolutia atacata, sub aspectul înlaturarii din rezolutia atacata a solutiei de scoatere de sub urmarire penala dispusa fata de petentul M.I. pentru savârsirea infractiunii prevazuta de art.84 alin.(1) pct.(2) din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.(2) Cod penal (pct. 1 primul alineat din rezolutia atacata) si se vor mentine celelalte dispozitii ale rezolutiei atacate.

Curtea va înlatura din sentinta penala recurata si dispozitiile art.2781 alin.(8) lit.a) Cod procedura penala si art.192 alin.(2) Cod procedura penala.

În baza art.192 alin.(3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat în prima instanta si în faza recursului vor ramâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare