Stabilire masă succesorală Moştenitor rezervatar – Legea nr. 319/1944, art. 659, 669, 676 Cod civil Soţie supravieţuitoare, unică moştenitoare şi legatară universală. Nedemnitatea succesorală – art. 655 Cod civil Revocare testament – art. 920 – 923, 93

STABILIRE  MASĂ  SUCCESORALĂ

Moştenitor rezervatar – Legea nr. 319/1944, art. 659, 669, 676 Cod civil

Soţie supravieţuitoare, unică moştenitoare şi legatară universală.

Nedemnitatea succesorală – art. 655 Cod civil

Revocare testament – art. 920 – 923, 930, 931, 830, 831, 832, 833

Apel nemotivat. Caracterul devolutiv al apelului – art. 292 al. (2), art. 295 Cod procedură civilă

Pentru a i se recunoaşte dreptul la moştenirea soţului decedat, soţiei supravieţuitoare i se cere să nu fie nedemnă, să aibă capacitate succesorală şi la data decesului să fi avut calitate de soţie.

În cazul în care nu există moştenitori legali din cele patru clase cunoscute, soţia supravieţuitoare culege întreaga moştenire a soţului decedat.

Instituţia nedemnităţii, care produce efecte numai în ceea ce priveşte succesiunea legală, este o sancţiune legală care se aplică moştenitorilor în cazurile limitativ prevăzute de art. 655 Cod civil – omorul sau atentatul la viaţa defunctului, acuzaţia capitală calomnioasă la adresa acesteia şi nedenunţarea omorului.

Revocarea legatelor poate fi judiciară în situaţia în care este pronunţată de instanţă după moartea testatorului, aceasta reţinând culpa legatarului faţă de defunct sau memoria acestuia, sau voluntară când testatorul până la deces revocă în întregime sau parţial testamentul anterior, aceasta din urmă putând fi expresă şi tacită.

În cazul în care apelul nu se motivează, instanţa de apel se va pronunţa numai pe baza celor invocate la prima instanţă, verificând aşadar în limitele cererii de apel stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă.

DECIZIA CIVILĂ NR.5390/R/2012 din 04 decembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Oradea,  în dosar nr. 29/266/2010

Prin sentinţa civilă nr.375/15.03.2011 pronunţată în dosar cu numărul de mai sus, J.N.O. a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta V.A. şi continuată de cesionara P. A. V. , împotriva pârâţilor B.I., V.A.T., V.I., V.E., V.V. şi K.E.K. şi, în consecinţă, a constatat că reclamanta V.  A.  este unica moştenitoare legală şi legatar universal a defunctului V.G., decedat la 06.02.2007, cu ultimul domiciliu în V., str. Rozelor, nr.351, jud. S.M. S-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul V.  G. este formată din suma de 3029,33 lei depuşi în contul nr.2532 AO 2012473030223 deschis la B.C.R. Negreşti Oaş şi imobilul situat în loc.V., nr.409, jud. S.M. , înscris în Titlul de proprietate nr.31-132828 din 17.11.1995, căruia în natură îi corespunde casă şi teren în suprafaţă de 3453 mp sub numerele cadastrale 771 şi 772, în valoare de 30.000 euro. S-a dispus notarea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului casă şi teren arătat mai sus în favoarea reclamantei cesionare. A fost obligată pârâta B.I.  să predea reclamantei cesionare bunurile mobile şi imobile lăsate de defunct. Totodată, pârâta B.I.  a fost obligată să plătească reclamantei cesionare cheltuieli de judecată în sumă de 3500 lei. A fost respinsă în principiu şi în fond cererea de intervenţie formulată de intervenientele S.M., A.A. şi  M.D.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a  stabilit  masa succesorală rămasă după defunctul V.

S-a constatat că reclamanta V.A. , în calitate de soţie supravieţuitoare, este unica moştenitoare şi legatară universală în acelaşi timp a defunctului, iar pârâţii sunt străini de moştenire.

Instanţa de fond a înlăturat ca nefondată apărarea petentei pe motiv că certificatul de calitate de moştenitor al reclamantei V.A. ar fi lovit de nulitate considerând că este corect emis de biroul notarial şi acesta confirmă doar calitatea de moştenitor, nefiind necesar să cuprindă bunurile succesorale, iar ceilalţi moştenitori n-au fost împiedicaţi să obţină şi ei asemenea acte.

Totodată, instanţa de fond a obligat pe pârâta B.I.  să predea în posesia reclamantei cesionare toate bunurile moştenirii rămase după defunctul V.  G..

Cererea de intervenţie formulată de intervenientele S.M., A.A. şi M.D pentru suspendarea acţiunii până la soluţionarea cauzei de anulare a titlului de proprietate emis pe seama defunctului V.  G. instanţa de fond a respins-o ca fiind fără obiect.

În baza art.274 Cod procedură civilă pârâta B.I. a fost obligată la cheltuieli de judecată faţă de reclamanta-cesionară P A.V.  în sumă de 3500 lei, constând în onorariu de avocat, din care 2500 lei în primul ciclu procesual şi 1000 lei în rejudecarea cauzei .

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâta B.I.  şi intervenientele S.M., A.A. şi M.D., arătând că motivele de apel vor fi depuse în termenul legal. Apelantele nu au formulat motivele de apel, fiind decăzute din dreptul de a le mai depune, urmând ca apelurile să fie cercetate din perspectiva dispoziţiilor art.295 Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă nr.45/Ap din 21 martie 2012 pronunţată de T. S.M.  s-au respins apelurile civile declarate de apelanta-pârâtă B.I.  şi apelanta-intervenientă S.M. împotriva Sentinţei civile nr.375 din 15.03.2011 pronunţată de J. N. O. , în contradictoriu cu intimaţii V.  A., P A.  V., A. A., M.D, B.V., V.E., V.A.T., V.I., K.E.K., V.V., având ca obiect partaj judiciar-stabilirea masei succesorale.

Au fost obligate apelantele să plătească intimatei P A.  V.  suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa astfel, tribunalul, în baza probelor administrate de instanţa de fond şi reapreciind susţinerile şi concluziile părţilor, constatând că nu sunt invocate motive de ordine publică, a considerat că apelurile sunt nefondate reţinând următoarele:

Prin sentinţa civilă  nr.1227/20.11.2008 dată de J.N.O. în dosarul nr.635/266/2007 a fost soluţionată acţiunea reclamantei cesionare, iar prin decizia civilă nr.247/Ap/12.11.2009 dată de T. S.M. a fost desfiinţată sentinţa civilă nr.1227/20.11.2008 şi trimisă cauza spre rejudecare, în rejudecare cauza a fost înregistrată sub dosar nr.29/266/2010 la instanţa de fond .

Instanţa de fond în baza probelor administrate în cauză a reţinut că masa succesorală rămasă după defunctul V.  G. este formată din suma de 3029,33 lei depuşi la B.C.R. – S.N.O. în contul nr.2532 AO 2012473030223, precum şi imobilul situat în localitatea V., nr.409, jud. S.M. , înscris în Titlul de proprietate nr.31-132828 din 17.11.1995, căruia în natură îi corespunde casă şi teren identificat sub numerele cadastrale 771 în suprafaţă de  692 mp şi nr.772 în suprafaţă de 2.761 mp , în valoare de 30.000 euro.

 Prin testamentul autentificat cu încheierea nr.1342/11.03.1996, defunctul a testat în favoarea soţiei sale V.  A.  întreaga avere mobilă şi imobilă ce se va stabili că îi aparţine la data decesului, astfel instanţa de fond corect a constatat  ceilalţi moştenitori legali ai defunctului sunt înlăturaţi de la moştenire, ei nefiind moştenitori rezervatari, precum şi faptul că certificatul de moştenitor al intimatei reclamante V.  A.  nu este lovit de nulitate pentru că nu cuprinde toţi moştenitorii deoarece actul respectiv conformă doar calitatea de moştenitor fiind un certificat de calitate de moştenitor. În mod legal a constatat că intimata reclamantă a transmis în favoarea intimatei P.A. drepturile litigioase prin contractul autentificat nr.1245/2007 şi a dispus notarea imobilului în favoarea intimatei reclamante, obligând apelanta pârâtă la predarea bunurilor moştenirii.

În mod corect instanţa de fond a respins cererea de intervenţie formulată de interveniente pentru suspendarea acţiunii până la soluţionarea cauzei de anulare a titlului de proprietate emis pe seama defunctului V.G. ca fiind fără obiect, deoarece acţiunea de anulare a titlului de proprietate în dosarul nr.1015/2008 a fost soluţionată şi cererea intervenienţilor a fost respinsă prin decizia nr.734/16.12.2009 a Tribunalului S.M. .

Din dovada de îndeplinire a procedurii de citare faţă de intimata B.V. rezultă că acesta a decedat dar potrivit susţinerii intimatei P. A.  V.  intimata defunctă nu are descendenţi.

Împotriva hotărârilor pronunţate în cauză, pârâta B.I.  şi intervenienta S.M. au formulat recurs, solicitând în principal casarea hotărârii şi trimiterea cauzei în rejudecare, iar în subsidiar modificarea soluţiei dispuse în cauză în sensul respingerii acţiunii reclamantei.

În motivarea cererii lor recurentele apreciază hotărârea instanţei de apel ca fiind netemeinică şi nelegală, raportat la dispoziţiile art.304 Cod procedură civilă. Se arată că instanţele nu au cercetat cauza sub aspectul probaţiunii în sensul stării de fapt evocate şi că reclamanta ar fi chiar nedemnă să-l moştenească pe defunctul V.  G., ea fiind cea care l-a părăsit.

Criticile recurentelor în ceea ce priveşte necercetarea sau neluarea în considerare a probelor şi a stării de fapt invocate, este reală dar premisa de la care se porneşte este una falsă pentru că starea de fapt invocată şi probele administrate nu au relevanţă în cauză.

Atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel nu au făcut nimic altceva decât să constate că reclamanta V.  A.  este soţie supravieţuitoare şi legatară universală a defunctului V.  G., calitate în care, potrivit dispoziţiilor legale exprese, înlătură de la moştenire orice alt moştenitor nerezervatar.

Faţă de această creionare a raportului juridic, este irelevantă întreţinerea pe care B.I.  a prestat-o în favoarea defunctului în ultimii ani de viaţă şi credinţa că ea va fi instituită legatară universală, aceasta fiind direcţia pentru conturarea căreia au fost administrate probele la care recurentele fac referire.

În cauză s-a dovedit că soţii V.  nu au divorţat deşi au fost separaţi mai mulţi ani anterior decesului soţului, nu s-a reuşit nici dovada revocării testamentului autentic, niciuna dintre faptele invocate de pârâta recurentă B.I.  neavând valoarea revocatorie pretinsă.

Nici în ceea ce priveşte nedemnitatea soţiei supravieţuitoare nu au fost îndeplinite condiţiile exprese prevăzute de lege, astfel încât corect nu a fost reţinută această cauză de îndepărtare a reclamantei de moştenirea soţului.

Faţă de toate cele reţinute, instanţa a constatat că recursul este neîntemeiat, l-a respins ca atare, apreciind că se impune a se pune capăt acestui litigiu care a demarat în 29 martie 2007 şi care a trecut prin mai multe cicluri procesuale.

Intimata a invocat atât excepţia nulităţii recursului cât şi pe cea a netimbrării, ambele excepţii fiind însă respinse deoarece una dintre criticile pârâtei viza problema aplicării instituţiei nedemnităţii succesorale care se circumscrie prevederilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, iar în ceea ce priveşte netimbrarea, în condiţiile în care instanţa a respins cererea de amânare,  a dat în debit ambele recurente, taxa judiciară de timbru fiind de 9,5 lei şi respectiv 0,15 lei timbru judiciar. 

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, s-a constatat că reprezentanta intimatei a făcut dovada achitării unui onorariu de 1800 lei, care va fi însă redus de instanţă la 800 lei, sumă la care recurentele au fost obligate în favoarea intimatei pârâte P A.  V. . Pentru a reduce onorariul avocaţial au fost avute în vedere prevederile art.274 al.3 Cod procedură civilă, instanţa apreciind că faţă de criticile invocate de recurente apărările formulate nu au justificat un onorariu de un asemenea cuantum.

Domenii speta

Spete similare