Omisiunea instanţei de a întreba inculpatul dacă solicită aplicarea art.3201 Cod procedură penală.

Decizie 1095/R din 29.05.2012


 Judecata. Omisiunea instanţei de a întreba inculpatul dacă solicită aplicarea art.3201 Cod procedură penală. Hotărâre judecătorească. Motivare lapidară. Consecinţe.

Omisiunea instanţei de a întreba inculpatul dacă solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii reglementate de art.3201 Cod procedură penală atrage nulitatea relativă a hotărârii, care poate fi luată în considerare doar dacă este invocată de către cel căruia i s-a produs o vătămare în drepturile sale personale, sub condiţia dovedirii vătămării.

Modul lapidar în care a fost motivată sentinţa nu atrage în mod necesar casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, având în vedere efectul devolutiv integral al recursului, conform art.385 alin.(3) Cod procedură penală, instanţa de control judiciar fiind în măsură să verifice şi să facă propria analiză a situaţiei de fapt şi a motivării soluţiei, cu posibilitatea de a completa motivările insuficiente sau de a înlocui motivările greşite, atunci când este cazul.

-Art.3201 Cod procedură penală.

(Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală

Decizia penală nr.1095/R din 29.05.2012)

Deliberând asupra recursurilor penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr.57 din data de 08.02.2012 pronunţată de Judecătoria Călăraşi, în dosarul nr.6588/202/2012, s-a dispus, în baza art. 11 alin 2 raportat la art 10 alin 1 lit d C.p.p. achitarea inculpatului  B.R. – A., pentru fapta prevăzută de art. 42 alin 2 din Legea 161/2003.

În baza art. 11 alin 2 raportat la art. 10 alin 1 lit d C.p.p. s-a dispus achitarea inculpatului B.R. – A. pentru fapta prevăzută  de art. 44 alin 1 din Legea 161/2003.

S-a respins cererea formulată de inculpat privind schimbarea încadrării juridice pentru fapta de a accesa fără drept un sistem informatic săvârşită în scopul obţinerii de date informatice, prevăzută de art.42 alin. 2 din Legea 161/2003, în fapta de accesare a unui sistem informatic prevăzută de art. 42 alin. 1 din Legea 161/2003.

S-a luat act că partea vătămată D.G.- M. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

S-a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justitie- D.I.C.O.T – Biroul Teritorial Călăraşi  nr. 37/D/P/2011, a fost trimis în judecată inculpatul B.R. A., pentru săvârşirea infracţiunilor  prev. de art.42 alin. 2 din Legea 161/2003 şi art. 44 alin 1 din Legea 161/2003 cu aplicare art. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că, în data de 12.04.2011, cu intenţie, fără a fi autorizat în temeiul legii sau al unui contract, a accesat fără drept un  sistem  informatic deţinut de partea vătămată D.G. – M., modalitate în care a obţinut toate datele informatice conţinute de acesta, împrejurare în care a şters  în totalitate aceste date, acţiune ilicită  pe care, de asemenea, a desfăşurat-o fără drept.

Astfel, la data de 13.04.  2011, D. G.-M., deţinătoare a portalului  de ştiri www.realincalarasi.ro , a formulat plângere penală  ce a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Călăraşi în care a reclamant că,  în data de 12.04. 2011, după orele 14,00, verificând portalul de ştiri pe care-l deţinea a constatat că, toate parolele  de acces  la site i-au fost schimbate, inclusiv adresele de e-mail prin care acestea puteau fi resetate, cu scopul  de a nu mai putea recupera baza de date, iar în locul site-ului au fost postate  fişiere cu caracter pornografic. Pe cale de consecinţă, partea vătămată arată în plângere că a luat legătura cu reprezentanţii  SC Romarg SRL , societate ce i-a asigurat găzduirea site-ului, iar aceştia i-au confirmat că portalul a fost şters, în prealabil autorii procedând la schimbarea parolelor de acces. Tot în plângere, partea vătămată a mai învederat că se afla în relaţii conflictuale  cu numiţii Z. G. şi B. M., acesta din urmă fiind redactor sef al publicaţiei “Linia Fierbinte”, persoane pe care le suspectează că au mai desfiinţat două sondaje de opinie afişate pe site-ul publicaţiei “ Arena “, fapte ilicite pe care cei doi şi le-ar fi asumat. Ataşat plângerii penale a depus relaţii oferite de către  societatea  ce i-a asigurat hostingul, respectiv o listă cu IP-urile pe ore, ale abonaţilor care au accesat site-ul în perioada de referinţă.

Procedând la efectuarea de cercetări s-a stabilit că, în cursul lunii august 2009, D.G.-M. a încheiat cu SC Romarg SRL Brasov, un contract de prestări – service, având ca obiect, furnizarea de servicii de găzduire “web” pe servere virtuale.

Serviciile furnizate  părţii vătămate, conform contractului , reprezentau o gamă de funcţii şi facilităţii proprii pachetului de găzduire Web contractat, printre acestea fiind incluse: găzduirea site-ului sau a site-urilor web contractate; asistenţă tehnică on-line şi / sau telefonică în cazuri excepţionale pentru utilizarea serviciilor de găzduire a site-urilor web; înregistrarea de nume  de domeniu  în zona .ro şi internaţionale.

Pentru  pachetul de servicii contractate, D. G.- M., a efectuat lunar o plată, în contul Romarg în sumă de 46,68 ron.

La data de 14.08.2009, SC Romarg SRL Braşov, în calitate de registrator( persoană fizică sau juridică care înregistrează un domeniu .ro) a înregistrat  domeniul “realincalarasi.ro” în baza de date  a R.O.T.L.D. ( registrul R.O.T.L.D.) care, în fapt, este o bază de date administrată de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică ce oferă oricărei persoane posibilitatea de a deţine un nume de domeniu.ro după efectuarea unei plăţi.

Din relaţiile oferite de I.N.C.D.I. sub numărul 1169/4.05.2011, deţinătoarea domeniului “realincalarasi.ro” este D.G.- M., conform datelor furnizate la înregistrarea acestui nume de domeniu, activitate intermediată de partenerul Romarg.

De altfel, clauzele din contract stabileau obligaţia Romarg  de “înregistrare de nume de domeniu în zona.ro”, deţinătorul domeniului în fapt, părţii vătămate revenindu-i sarcina de a utiliza legal domeniul, fiind singura autorizată pentru menţinerea la zi a datelor de contact şi a nameserverelor.

În continuare, pentru ca domeniul să fie operaţional, respectiv  să permită realizarea aplicaţiilor de genul pagina web, partea vătămată a primit accesul  pe baza unui user şi a unei parole la secţiunea de administrare  domenii on-line unde a declarat serverele DNS ce găzduiesc domeniul. După ataşarea  nameserverelor utilizate de către SC Romarg SRL, respectiv ns1wdp-găzduire.ro – 193.226.140.153; ns2.wdp-găzduire.ro -69.64.58.169; ns3.wdp-găzduire.ro -89.42.216.3 şi ns 4.wdp-găzduire .ro-212.146.105.222, domeniul a devenit funcţional prin rularea diferitelor aplicaţii sau exploatarea de fişiere pe serverele ataşate.

Ulterior, partea vătămată D. G.-M., în calitate de achizitor a încheiat cu SC Resi SRL Câmpina în calitate de executant, contractul de prestării servicii nr. 45/28.08.2009, având ca obiect realizarea de către societatea indicată a site-ului de ştiri local”realincalarasi.ro”, numele de domeniu si găzduirea fiind oferite de beneficiar ( art. 2. alin 1 din contractul de consultanţă nr. 45 /28.08.2009). Alineatul 2 prevedea că site-ul (interfaţa client cât si interfaţa de administrare ) va fi executat în termen de şase zile lucrătoare de la data îndeplinirii de către achizitor a tuturor obligaţiilor  asumate  ce presupuneau inclusiv plata preţului de 1507,74 ron.

Probatoriile administrare au mai stabilit că până la data de 03.03.2010, de mentenanţa site-ului www.realincalarasi.ro s-a ocupat SC Resi SRL Câmpina, societatea fiind împuternicită de achizitor(partea vătămată) să adauge, să înlocuiască texte sau imagini furnizate de aceasta în cadrul portalului de ştiri, să realizeze bannere publicitare pentru a fi adăugate în secţiunea de publicitate a site-ului, să modifice pagini html noi şi să ofere consultanţă pentru dezvoltarea acestui site, toate  acţiunile enumerate mai sus, urmând a avea loc  la cererea achizitorului. Prin anexa 1 la  Contractul 52/24.112009 , s-a prevăzut că părţile au decis pe cale amiabilă încetarea efectelor contractului de prestări-servicii, mentenanţă, începând cu 03.03.2010. Concret, portalul de ştiri”realincalarasi” a fost activ de la înfiinţare, - septembrie 2009-, în  paginile  acestuia fiind postate informaţii din  actualitatea locală precum şi publicitate on-line.

În luna septembrie 2010, deţinătoarea site-ului  a apelat  la serviciile inculpatului B. R.A., fiul învinuitului B. M., care-i era coleg la redacţia ziarului “ Pământul “, pentru realizarea unor elemente de web-desing asupra portalului, sens în care i-a comunicat inculpatului  datele de acces la contul FTP (userul şi parola), cu ajutorul cărora se puteau derula acţiuni privind construcţia, grafica si structura site-ului.

La acel moment, septembrie 2010, relaţiile dintre părţi erau de colegialitate, de susţinere si sprijin reciproc, aspect ce rezultă din declaraţia testimonială aflată la dosar.

Pe parcurs însă, între  partea vătămată  D. G.- M. şi numitul B.M., reporter si editor al gazetei “Linia Fierbinte “ au apărut o serie de disensiuni generate de suspiciunile inculpatului că aceasta “ nu şi-ar desfăşura activitatea  jurnalistică cu bună-credinţă şi că ar culege informaţii despre colegii de breaslă, pe care l-ar furniza, posibil, unor servicii de informaţii precum S.I.P.I din cadrul M.A.I.”

Pe acest fond, în luna ianuarie 2011, partea vătămată a renunţat la serviciile pe care inculpatul B. R.A.i  le-a prestat în urma înţelegerilor verbale de acordare a mentenanţei site-ului, permiţându-i însă până în luna martie 2011, cu acordul său prealabil, să publice pe site, diferite montaje video.

În după-amiaza zilei de 12.04.2011 partea vătămată a arătat că a fost  informată telefonic de mai mulţi colegi din presa scrisă, că pe site-ul său sunt postate  mai multe materiale  cu caracter pornografic, aspect pe care l-a verificat personal, împrejurare în care a constatat că, materialele postate în prealabil au fost şterse, în locul acestora aflându-se fişiere cu caracter pornografic.

În continuare, partea vătămată a salvat pe un CD modificările aduse site-ului şi a transmis  de urgenţă un mail societăţii Romarg SRL, care i-a comunicat că  modificările  nu au fost realizate prin transfer FTP, cel mai probabil fiind produse din panoul de control.

Din depoziţia părţii vătămate  a mai rezultat că, în aceeaşi zi , la orele 19,00, site-ul era aproape inexistent, fiind şterse toate fişierele , situaţie în care  a realizat o nouă comunicare  cu reprezentanţii Romarg, aceştia transmiţându-i că site-ul a fost şters  prin intermediul transferului FTP, punându-i în acest sens la dispoziţie log-urile acţiunilor derulate, inclusiv IP-ul utilizat pentru conexiunea FTP în cauză.

Contradicţia existentă între cele două mesaje s-a justificat prin aceea că ulterior primei verificări, reprezentanţii Romarg au  investigat suplimentar şi au stabilit că modificările  au fost realizate conform ultimelor relaţii.

Totodată, la indicaţiile reprezentanţilor Romarg care i-au comunicat că nameserverele domeniului  au fost şterse prin intermediul interfeţei Autorităţii Naţionale, a accesat un link al acestuia, constând ca userul, parola FTP şi adresa sa personală de e-mail, nu i-au fost recunoscute, fiind declarate invalide.

În continuarea declaraţiei, a mai arătat că, “suspiciunile sale se îndreaptă asupra lui Badea Alexandru, având în vedere că acesta cunoştea toate datele sale de acces la site-ul –realincalarasi.ro .-“, dar şi starea conflictuală pe care o avea cu tatăl său, B. M., care a ameninţat-o  cu “ violenţe fizice, spargerea calculatorului şi ştergerea site-ului”.

În continuarea cercetărilor s-a înaintat o adresă către  SC Romarg SRL Brasov solicitându-se să se comunice în baza datelor de anchetă oferite, respectiv  a faptului  că în 12.04.2011, intervalul 19.10-19.20, a fost accesat fără drept contul FTP al site-ului web www.realincalarasi.ro, fiind modificate şi şterse mai multe date informatice conţinute de acesta, următoarele :

- descrierea acţiunilor prezentate;

- datele de identificare ale utilizatorului care a efectuat operaţiunile menţionate.

Cu adresa 19/2.05.2011, Romarg a transmis log-urile aferente modificărilor FTP şi a comunicat că introducerea conţinutului pornografic a  fost realizat prin intermediul interfeţei de administrare a site-ului, însă pe server nu sunt regăsite log-uri aferente acestor operaţiuni. Log-urile FTP corespunzătoare ştergerii complete a site-ului, menţionează IP-ul 62.231.125.143.

În continuare s-au solicitat relaţii SC RCS & RDS cu privire la datele de identificare  ale clientului (inclusiv adresa MAC), care în 12.04.2011, orele 19,10-19,20, a utilizat IP-ul 62.231.125.143 pentru serviciile de internet furnizate de această unitate sau orice alte date care pot conduce la identificarea sau localizarea acestuia.

Din relaţiile comunicate de SC RCS& RDS SA, a rezultat că, adresa IP nr. 62.231.125.143 a fost utilizată în 12.04.2011, în intervalul  orar 19,10-10,20 de către numitul B. M., abonat al subscrisei pentru locaţia C., str. S., Bl ., sc.., et.., ap.., seria MAC aferentă .00:ID:60:E2:87:3A.

Înscrisurile aflate la dosar, demonstrează astfel fără echivoc că, la 12.04.2011, IP-ul 62.231.125.143 utilizat de abonatul B. M. a accesat serverul 40 şi clientul FTP al site-ului”realincălărasi.ro” unde a efectuat mai multe modificări asupra datelor informatice conţinute in contul FTP din interfaţa de administrare a site-ului. Conectarea la acest cont, a fost posibilă  prin utilizarea user-ului şi a parolei transmise ( în condiţiile arătate ), de partea vătămată.

Astfel, în intervalul orar 19.11.42-19-17.13, aşa cum au atestat log-urile acţiunilor derulate de IP-ul  62.231.125.143  pe serverul 40, acesta a  şters, succesiv, date informatice conţinute în următoarele directoare :

1)home/rreali25/mail/office –a-realincalarasi. Ro

2)home/rreali 25/mail/office-a-realincalarasi.ro/send

3)home/rreali 25/mail/ofiice-a-realincalarasi. Ro/trash

4)home/rreali 25/mail/office- a-realincalarasi.ro/public-htm

Tipul , locaţia şi numărul fişierelor şterse din directoare  indică faptul că site-ul “realincalarasi.ro” a fost afectat în întregime întrucât directorul”public-html” conţine fişiere accesibile din exterior de către orice utilizator de internet.

S-a mai stabilit  judiciar că toate acţiunile descrise mai sus au fost derulate de la un sistem informatic conectat la internet prin providerul RCS &RDS care a alocat clientului IP-ul dynamic identificat  în log-urile pe server sub numărul 62.231.125.143 , utilizat de abonatul Badea Marin.

În baza acestor date  de anchetă s-a  efectuat  o percheziţie informatică stabilindu-se astfel că  adresa MAC furnizată de provider aparţine sistemului  care conţine hard-disk-ul marca Seagate seria 90ZA8LAW capacitate 80 GB, sistem ce a fost ridicat de către organele de poliţie delegate în acest sens.

În cauză s-a procedat la audierea învinuitului B. M. care a confirmat că între el şi deţinătoarea site-ului “realincalarasi.ro” există o stare conflictuală, negând însă că este cel ce a pătruns fără drept în sistemul informatic al acesteia. A arătat că posedă  în locuinţa  sa trei sisteme informatice ( 2 PC-uri şi un laptop) care sunt utilizate alături de el, de fiu si de soţie. În acest context, învinuitul a declarat că  “ cel  care a pătruns în sistemul informatic al patentei  şi care a modificat datele  probabil că este fiul meu, B. R. A., între  el şi partea vătămată existând  deseori astfel de şicane , de tachinări. Cu siguranţă , intenţia fiului meu  nu a fost de a-i face rău, întrucât dacă  dorea să facă  asta s-ar fi ascuns şi ar fi şters site-ul prin intermediul unor cunoştinţe care locuiesc în alte ţări”.

Fiind audiat, în prezenta apărătorului ales Ş. D., inculpatul B.R. A. a arătat  că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care este cercetat. A declarat că, o cunoaşte pe partea vătămată care este ziaristă şi deţinătoare a portalului de ştiri on-line “realincalarasi.ro”  precizând că până la un moment date între el şi aceasta au existat relaţii de colaborare profesională. Concret, D.-G. M.a apelat la sprijinul său întrucât ştia că posedă cunoştinţe avansate  în domeniul informaticii şi i-a solicitat verbal să-i asigure mentenanţă site-ului, operaţiunile pe care urma să le efectueze fiind cele pe care acesta i le solicita de asemenea verbal. În acest sens , a declarat inculpatul , i-au fost transmise de partea vătămată prin e-mail, parolele de acces ale site-ului “realincalarasi.ro” şi conturile de utilizator cu ajutorul cărora putea accesa panoul de administrare on-line R.O.T.L.D. putându-se astfel loga la panoul de control propriu  pentru domeniul “realincalarasi.ro” dar si datele de FTP pentru administrarea hostului. Cu autorizarea verbală a părţii vătămate, într-o  singură zi, în luna noiembrie 2010, i-a construit un nou site WEB, i-a şters vechile fişiere şi a păstrat copii ale bazei de date, în fapt a asigurat mentenanţa site-ului.

În data de 12.04.2011, inculpatul a declarat că, de pe un sistem informatic aflat în locuinţa tatălui său, s-a logat în panoul de control al unui ressealer, a căutat de acolo domeniul “realincalarasi.ro”, a făcut o copie a acestui site, a şters toate fişierele şi a suprascris un alt folder care era găzduit pe acelaşi site, schimbând astfel tema de aspect, toate acţiunile derulate fiind făcute la cererea părţii vătămate. A negat că ar fi introdus fişiere cu caracter pornografic din sistemul său IT şi a arătat că acestea au apărut cu siguranţă dintr-o eroare de sistem.

În continuarea declaraţiei, inculpatul a mai precizat: ,,nu am pătruns fără drept în 12.04.2011  în sistemul informatic al părţii vătămate însă m-am logat în acea zi  şi am efectuat modificările pe site-ul “realincalarasi” din proprie iniţiativă deoarece, din punctual meu de vedere  consider că aveam acest drept, fiind parteneri. Nu exista un înscris între noi care să stipuleze parteneriatul nostru “.

Declaraţiile inculpatului conţin contradicţii  evidente şi sunt nesincere cu privire la aspectele esenţiale asupra cărora a fost întrebat, motiv pentru care nu pot servi la aflarea adevărului judiciar, fiind infirmate de întreg materialul probator administrat.

Astfel, inculpatul  după ce a relatat cu lux de amănunte modalitatea în care a şters în totalitate datele informatice cuprinse pe site a arătat că, a desfăşurat aceste operaţiuni întrucât  aşa i-a solicitat partea vătămată (aspect neverosimil ţinând cont că aceasta nu ar fi avut nici o justificare în a-şi distruge propriul site) după care, fără a reveni asupra acestei teze a declarat că, a pătruns în sistemul informatic al părţii vătămate efectuând modificări pe site-ul “realincalarasi”, din proprie iniţiativă deoarece, a considerat că are acest drept, fiind partener cu deţinătoarea site-ului.

Or, în declaraţia tip, acelaşi inculpat a arătat că ori de câte ori efectua activităţi de mentenanţă ( modifica, insera sau ştergea fişiere), avea acordul prealabil al părţii vătămate.

Partea vătămată însăşi, în declaraţiile date  pe parcursul  urmăririi penale a arătat că toate operaţiunile pe care inculpatul Badea Radu Alexandru le desfăşura pe site-ul său “realincalarasi” erau autorizate în prealabil de ea, fiind efectuate la cererea şi cu acordul său expres.

Fiind audiaţi, martorii C. E.-O., M.L., G. D.-M. şi Z. G., au confirmat ştergerea site-ului şi faptul  că acesta nu mai putea fi accesat precum şi existenta fişierelor cu caracter pornografic, starea conflictuală existentă între părţi, iar în  circumstanţiere parte din aceştia au precizat că site-ul distrus cuprindea informaţii on-line de calitate, credibile.

Judecătoria, examinând actele şi lucrările dosarului în raport de probele administrate, a reţinut următoarea situaţie de fapt :

Începând cu luna septembrie 2010, partea vătămată  D.G. a apelat la serviciile inculpatului B. R. A., fiul numitului B. M.,  care-i era coleg la redacţia Ziarului Pământul, în vederea administrării de către acesta  a site-ului deţinut de către partea vătămată, respectiv www.realincalarasi.ro, pentru realizarea  unor  elemente de  web-desing  asupra portalului, sens în care i-a comunicat inculpatului  datele de acces la contul FTP( userul şi parola) cu ajutorul cărora se puteau  derula acţiuni privind construcţia, grafica şi structura site-ului.

Din depoziţiile contradictorii ale părţii vătămate coroborate cu  depoziţiile martorilor  a rezultat cu certitudine  că, colaborarea  încheiată în formă verbală  între partea vătămată şi inculpat  a durat  până în dimineaţa zilei de 12.04.2011,  când în urma unei convorbiri telefonice, s-a trecut  la realizarea  unor modificări, după ce în data de 8-04.2011 partea vătămată i-a solicitat inculpatului  să realizeze modificări asupra site-ului.

Întrucât  în data de 12.04. 2011,  după ora 14,00, a  sesizat că i-au fost schimbate toate parolele, în locul site-ului apărând postate  filme porno, partea vătămată a luat legătura  cu reprezentantul firmei  Romarg SRL  care i-a confirmat  ştersături şi modificări, după ce au schimbat parolele de acces la server.

Prima instanţă a considerat că partea vătămată şi-a prefabricat probe şi că a dat declaraţii contradictorii în procesul penal, iar inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând  că  a făcut schimbări si modificări la site-ului părţii vătămate  cu acordul acesteia, negând însă  că ar fi postat filme porno, neexistând nici o dovadă în acest sens.

Faţă de această situaţie, instanţa a apreciat că inculpatul, deşi a accesat baza de date a site-ului după cum a recunoscut,  acest lucru nu l-a făcut  cu intenţia propriu-zisă de a accesa fără drept un site informatic, având acordul părţi vătămate.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Călăraşi şi partea vătămată D. G. M..

Parchetul a invocat, în esenţă, următoarele motive de nelegalitate şi netemeinicie:

-hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia de achitare, ceea ce atrage desfiinţarea sentinţei în totalitate şl rejudecarea cauzei de către instanţa a cărei hotărâre este casată;

-omisiunea primei instanţe de a se pronunţa  cu privire la  restituirea către inculpat a sistemului informatic (hard-disk marcaWestern Digital seria MWM9RA 79655, capacitate 80 GB) folosit de către acesta la săvârşirea infracţiunilor, în raport de soluţia de achitare;

-instanţa a încălcat dispoziţiile imperative cuprinse în art. 3201 Cpp, neaducându-i la cunoştinţă inculpatului despre aceste prevederi şi judecând conform procedurii obişnuite în condiţiile în care nu putea şti poziţia procesuală, de recunoaştere sau dimpotrivă, de nerecunoaştere pe care acesta urma să o adopte în cursul cercetării judecătoreşti;

-hotărârea de achitare este neîntemeiată şi a fost dată de către instanţă cu ignorarea totală a materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, care a confirmat situaţia în fapt reţinută în actul de sesizare.

Partea vătămată nu a indicat motivele pentru care a formulat calea de atac.

Curtea, examinând în prealabil motivele de recurs circumscrise  cazurilor prevăzute în art. 3859 alin. (1) pct. 9 şi 172 din Codul de procedură penală, invocate de  parchet, apreciază că, modul lapidar în care a fost motivată soluţia nu poate atrage în mod necesar casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare, având în vedere efectul devolutiv integral al prezentei căi de atac, conform art. 3856 alin. 3 din Codul de procedură penală, instanţa de control judiciar fiind în măsură să verifice şi să facă propria analiză a situaţiei de fapt şi motivare a soluţiei, cu posibilitatea de a completa motivările insuficiente sau de a înlocui motivările greşite, atunci când este cazul.

Cu privire la omisiunea instanţei de a întreba inculpatul dacă solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii reglementate de art. 3201 din Codul de procedură penală, fiind vorba de o nulitate relativă, aceasta poate fi luată în considerare doar dacă este invocată de către cel căruia  i s-a  produs o vătămare  în drepturile sale procesuale, cu obligaţia dovedirii existenţei vătămării produse; or, în speţă, nu poate exista o astfel de vătămare câtă vreme inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor astfel cum au fost expuse în actul de sesizare.

Referitor la cazul prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 din Codul de procedură penală ,  Curtea apreciază însă că acesta este fondat, sentinţa primei instanţe fiind întemeiată pe o greşită apreciere a probelor, în privinţa faptei încadrată în textul prevăzut de art. 44  alin.1 din Legea nr.161/2003.

Aşadar, reevaluând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată, Curtea constată următoarele: 

Este incontestabil că, pe fondul unor relaţii de colegialitate, în perioada septembrie 2010 – 12.04.2012, partea vătămată a apelat la serviciile inculpatului B. A. pentru realizarea unor operaţiuni privind construcţia, grafica şi structura site-ului www.realincalarasi.ro, comunicându-i acestuia datele de acces la contul FTP( userul şi parola).

Deşi în rechizitoriu se reţine că D.G. M.a renunţat la serviciile inculpatului în luna ianuarie 2011, conform declaraţiei acesteia din data de 30.08.2011( fila 163 d.u.p.), colaborarea sa cu B.A. privind mentenanţa site-ului s-a încheiat în luna aprilie 2011, parte vătămată menţionând că, în data de 12.04.2011( când se reţine că ar fi fost comisă infracţiunea prev. de art. 42 alin 2 din Legea 161/2003 - accesul, fără drept, la un sistem informatic, în scopul obţinerii de date informatice), l-a contactat pe inculpat, întrebându-l cum poate bloca un I.P. din secţiunea de comentarii a site-ului, acesta răspunzându-i că este o operaţiune dificilă şi oricum nu are internet acasă. Partea vătămată a mai precizat că nu i-a solicitat inculpatului să efectueze nicio altă operaţiune pe site; în acest context, se poate deduce că, pentru activitatea legată de funcţionarea site-ului în privinţa căreia cei doi au discutat în ziua de 12.04.2011, inculpatul a avut acordul părţii vătămate de a accesa sistemul informatic respectiv.

Prin urmare, soluţia de achitare pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin 2 din Legea 161/2003, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit. d din Codul de procedură penală este corectă, nefiind îndeplinită cerinţa referitoare la lipsa consimţământului părţii vătămate.

În mod greşit instanţa fondului a apreciat  însă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 44  alin.1 din Legea nr.161/2003, circumstanţele concrete în care s-au desfăşurat acţiunile inculpatului în ziua de 12.04.2011, astfel cum au fost mai sus expuse, conducând indubitabil la concluzia că acesta a şters, fără drept, datele informatice conţinute pe site-ul www.realincalarasi.ro.

Inculpatul a invocat în sprijinul nevinovăţiei sale faptul că a şters datele respective, deoarece a constatat o vulnerabilitate a sistemului informatic ce nu putea fi remediată decât în această modalitate, susţineri care nu au, în opinia Curţii, forţa credibilităţii rezonabile, în condiţiile în care inculpatul nu a avut acceptul părţii vătămate pentru această operaţiune. Faptul că inculpatul, prin această activitate, a intenţionat să perturbe funcţionarea site-ului decurge mai ales din împrejurarea că, deşi a salvat baza de date, nu a restituit –o  imediat părţii vătămate, ci mult mai târziu, la data de 17.01.2012, ceea ce a determinat-o pe  D. G. M.să renunţe la pretenţiile civile( fila 65 d.i.).

Deşi fapta inculpatului B.R. s-ar putea încadra formal în textul prevăzut de art. 44  alin.1 din Legea nr.161/2003,  Curtea apreciază că, în raport de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului, această faptă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, aplicarea unei sancţiuni administrative fiind suficientă pentru atenţionarea şi responsabilizarea inculpatului, în scopul evitării săvârşirii unor noi fapte similare.

Faţă de considerentele ce preced,  în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală,  Curtea va admite recursurile declarate de parchet şi de partea vătămată D.G. M.,  va casa în parte sentinţa recurată şi rejudecând:

În temeiul art.11 pct.2 lit. a din Codul de procedură penală, raportat la art.10 lit. b1 din Codul de procedură penală, va achita pe inculpatul B.R.A. pentru infracţiunea prev. de art. 44 alin. 1 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 18 al. ultim Cod penal raportat la art.91 lit. c Cod penal, va aplica inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii, în cuantum de 1000 lei.

În raport de soluţia de achitare dispusă pentru ambele infracţiuni, se impune restituirea către inculpat a hard-disk-ului marca Seagate, seria 90ZA8LAW.

Conform art.192 alin.l pct.l lit. d din Codul de procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 193 alin.6 din Codul de procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei către partea vătămată D. G. M., reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de aceasta, constând în onorariu de avocat( fila 64 d.i.).

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Cheltuielile judiciare, în recurs, avansate de stat, vor rămâne în sarcina acestuia, conform art.192 alin.3 din Codul de procedură penală.