Contestatie la executare.cazul prevazut de art.461 aliniat1 litera ,,d,, cod procedura penala. neîndeplinirea conditiilor cerute de lege pentru a se constata prescriptia executarii pedepsei

Decizie 536 din 07.10.2010


CONTESTATIE LA EXECUTARE.CAZUL PREVAZUT DE ART.461 ALINIAT1 LITERA ,,D,, COD PROCEDURA PENALA. NEÎNDEPLINIREA CONDITIILOR CERUTE DE LEGE PENTRU A SE CONSTATA PRESCRIPTIA EXECUTARII PEDEPSEI

DECIZIA PENALA NR.536/R/ din 07 octombrie 2010

Curtea de Apel Oradea

Sectia penala si pentru cauze cu minori

Prin sentinta penala nr.147 din 22 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Bihor, s-a respins sesizarea Biroului Executari Penale din cadrul Tribunalului Bihor având ca obiect prescriptia executarii pedepsei de 7 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.25 din 24.06.1996 a Tribunalului Bihor modificata prin decizia penala nr. 46/A/24.10.1996 a Curtii de Apel Oradea, condamnatului  G. O.  si, în consecinta , s-a constatat ca executarea pedepsei mai sus enuntate nu este prescrisa.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, Tribunalul Bihor a retinut urmatoarele :

Prin sentinta penala nr. 25 din 24 aprilie 1996 pronuntata de catre Tribunalul Bihor în dosarul nr. 1214/1995, s-a dispus condamnarea inculpatului G.O la pedeapsa rezultanta de 7 ani si 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 si 64 Cod penal, precum si interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei pentru comiterea unei infractiuni de violare de domiciliu si doua infractiuni de tâlharie. Aceasta sentinta penala a ramas definitiva la data de 20.11.1996 prin decizia penala nr. 46/A/24.04.1996 pronuntata de catre Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 951/1996 prin care s-a respins apelul declarat de catre inculpatul G.O.

În data de 20.11.1996, Tribunalul Bihor a emis mandatul de executare a pedepsei nr. 35/1996.

Potrivit fisei de cazier, condamnatul G.O nu a mai suferit vreo condamnare dupa cea pronuntata prin sentinta penala nr. 25/1996 a Tribunalului Bihor, nu a fost încarcerat în vederea executarii acestei pedepse si figureaza ca fiind urmarit general conform Ord. S/166298/03.03.1990.

Potrivit verificarilor efectuate de catre Biroul Executari Penale din cadrul Tribunalului Bihor, nu s-a formulat nicio cerere de extradare în ce-l priveste pe acest condamnat.

Tribunalul Bihor a mai respins, prin sentinta penala nr. 328/P/2008 pronuntata în dosarul nr. 3455/111/2008, o contestatie la executare îndreptata împotriva aceleiasi hotarâri cu motivarea ca nu este împlinit termenul reglementat de art. 126 al.1 lit. b cod penal. Astfel  termenul calculat potrivit acestui test de lege este 5 ani plus durata pedepsei ce urmeaza a fi executata, în concret 5 ani plus 7 ani, 6 luni, respectiv 12 ani, 6 luni. Or, urmare acestui calcul si raportat la data ramânerii definitive a hotarârii - 24 octombrie 1996 termenul de prescriptie a executarii pedepsei s-ar împlini de abia la  24  aprilie 2009.

Însa, acest calcul al termenului de prescriptie a executarii pedepsei de 7 ani 6 luni închisoare este considerat ca fiind împlinit la data specificata doar daca nu intervine o cauza de întrerupere a cursului prescriptiei potrivit art. 127 Cod penal. Astfel, cursul termenului prescriptiei prevazute în art. 126 Cod penal se întrerupe prin începerea executarii pedepsei sau prin savârsirea din nou a unei infractiuni.

Or, potrivit comunicarii Ministerului Justitiei si al Aplicarii Legii din Ungaria, condamnatul Gherle Ovidiu a fost arestat în data de 19.12.2008 în baza mandatului european de arestare emis de catre Tribunalul Bihor în data de 28.11.2007. Chiar daca în aceeasi zi, condamnatul G. O a fost pus în libertate întrucât autoritatea judiciara maghiara de executare - Curtea Metropolitana - a refuzat executarea acestui mandat, constatându-se ca potrivit dispozitiilor specifice maghiare s-a împlinit termenul prescriptiei executarii pedepsei, perioada în care acesta a fost încarcerat se constituie ca o începere a executarii pedepsei aplicate prin sentinta penala nr. 25/1996 a Tribunalului Bihor.

Întrucât, potrivit art. 127 alin. 2 Cod penal sustragerea de la executare, dupa începerea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii, adica de la data de 19.12.2008, instanta a retinut ca aceasta contestatie la executare este neîntemeiata si a respins sesizarea Biroului Executari Penale din cadrul Tribunalului Bihor, având ca obiect prescriptia executarii pedepsei de 7 ani si 6 luni închisoare aplicata  prin sentinta penala nr. 25/24.06.1996 a Tribunalului Bihor modificata prin decizia penala nr. 46/A/24.10.1996 a Curtii de Apel Oradea, condamnatului G.O constatând ca executarea pedepsei mai sus enuntate nu este prescrisa.

În baza art. 192 al. 3 Cod de procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas în sarcina statului.

În baza art. 189 Cod de procedura penala onorariul aparatorului din oficiu avocat Bodean Alexandru conform delegatiei nr. 5720/21.12.2009  în suma de  100 lei s-a virat în favoarea Baroului de Avocati Bihor din conturile Ministerului Justitiei.

Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs penal condamnatul G.O, solicitând admiterea recursului, casarea si modificarea hotarârii recurate ca fiind nelegala, în sensul de a se dispune admiterea cererii Biroului Executari Penale din cadrul Tribunalului Bihor privind constatarea prescriptiei pedepsei de 7 ani si 6 luni pronuntata de Curtea de Apel Oradea prin decizia penala nr.46/A/1996. Învedereaza instantei ca, prin sentinta penala nr.25 din 24 iunie 1996 pronuntata de Tribunalul Bihor si modificata prin decizia penala nr.46/A din 24 octombrie 1996 a Curtii de Apel Oradea, inculpatul G.O a fost condamnat la o pedeapsa de 7 ani 6 luni, iar raportat la data ramânerii irevocabile a deciziei Curtii de Apel Oradea, s-a împlinit termenul privind prescriptia executarii pedepsei, calculat conform prevederilor art.126 pct.1 lit.b Cod penal raportat la art.126 pct.3 din acelasi cod, situatie fata de care considera ca hotarârea recurata este nelegala. Totodata, arata ca în mod gresit s-a considerat de catre prima instanta ca atunci când condamnatul a fost arestat la data de 19.12.2008 în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bihor în data de 28.11.2007, acesta a fost de fapt prins si nu arestat, iar perioada în care a fost încarcerat nu constituie o începere a executarii pedepsei, având în vedere ca nici emiterea unui mandat nu întrerupe prescriptia însa s-a considerat ca a fost pus în executare.

 Examinând decizia recurata prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 Cod de procedura penala si art.385/14 Cod de procedura penala, curtea  a constatat ca aceasta este temeinica si legala, iar recursul declarat de condamnat este nefondat, si în consecinta, în baza dispozitiilor art. 385/15 pct.1 lit. b Cod de procedura penala l-a respins ca atare.

 Curtea a apreciat ca în mod corect s-a respins sesizarea Biroului executari penale având ca obiect prescriptia executarii pedepsei de 7 ani 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.25/24.06.1996 a Tribunalului Bihor, modificata prin decizia penala nr.46/A din 24 octombrie 1996 a Curtii de Apel Oradea si s-a constatat ca executarea pedepsei nu este prescrisa.

 Astfel, calculul termenului de prescriptie al executarii pedepsei de 7 ani 6 luni închisoare respectiv de 12 ani 6 luni este considerat ca fiind împlinit la data specificata abia la 24.04.2009, daca nu intervine o cauza de întrerupere a cursului prescriptiei potrivit art.127 Cod penal. Cursul termenului prescriptiei se întrerupe prin începerea executarii pedepsei sau prin savârsirea din nou a unei infractiuni.

 Rezulta potrivit comunicarii Ministerului Justitiei si Aplicarii legii din Ungaria ca G. O a fost arestat la data de 19.12.2008 în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare nr.19 din 28.11.2007 emis de Tribunalul Bihor cu privire la pedeapsa de 7 ani 6 luni la care acesta a fost condamnat. Chiar daca în aceeasi zi inculpatul a fost pus în libertate, ca urmare a respingerii cererii de executare a mandatului european de arestare, apreciindu-se ca, potrivit legii penale maghiare faptele respective sunt prescrise, perioada în care acesta a fost încarcerat se constituie ca o începere a executarii pedepsei aplicate prin sentinta penala nr.25/1996 a Tribunalului Bihor. Un argument în sensul ca durata retinerii reprezinta un act de executare care întrerupe cursul prescriptiei îl reprezinta faptul ca aceasta se deduce din pedeapsa de mai sus. Pe de alta parte, mandatul european de arestare este emis tocmai în vederea executarii pedepsei, astfel ca, retinerea în baza acestuia, constituie implicit o forma de executare a acestuia, care întrerupe prescriptia. Nu în ultimul rând, prescriptia se întrerupe înca din momentul retinerii acestuia, fiind irelevanta solutia instantelor maghiare care ulterior au respins cererea de executare a mandatului european de arestare pentru motivul mai sus indicat.

 Întrucât conform art.127 alin.2 Cod penal, sustragerea de la executare dupa începerea executarii pedepsei face sa curga un nou termen de prescriptie, de la data de 19.12.2008, instanta a retinut corect ca prezenta contestatie la executare nu este întemeiata si a procedat corect, constatând ca executarea pedepsei aratate mai sus nu este prescrisa.

 În consecinta, în baza prevederilor art. 385/15 pct.1 lit.b Cod de procedura penala  curtea a respins ca nefondat recursul penal declarat de condamnatul recurent G.O, împotriva sentintei penale nr.147 din 22 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Bihor.