Recurs. Reabilitare

Recurs. Reabilitare

Decizia nr. 117/R/ din 15 februarie  2011

Curtea de Apel Oradea

Sectia penala si pentru cauze cu minori

Hotarârile judecatoresti pronuntate de instantele straine si recunoscute de cele din România produc efecte similare, în situatia condamnarii la o pedeapsa suspendata conditionat, reabilitarea intervenind de drept, ope legis, fara a fi nevoie de o cerere expresa.

Prin sentinta penala nr. 1214 din 13 decembrie 2010 a Judecatoriei Satu Mare, s-a admis cererea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare si, în consecinta, în baza art. 116 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala  s-au recunoscut efectele hotarârii penale pronuntate la data de 24.04.2003  în dosarul nr. 2030 Js 5810/03-2 Ls, de catre Judecatoria Bad Neuenahr - Ahrweiler din Germania, prin care numitul  R.C.R., a fost  condamnat la  pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

A retinut judecatoria ca, Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare a solicitat instantei recunoasterea hotarârii straine din 24.04.2003 pronuntate de Judecatoria Bad Neuenahr din Germania, prin care intimatul R.C.R a fost condamnat la 9 luni închisoare cu suspendarea executarii pedepsei pana la 23.04.2006, pentru savârsirea infractiunilor de tâlharie si tentativa de frauda.

Prin sentinta penala nr. 567/31.05.2010 pronuntata de Judecatoria Satu-Mare s-a admis cererea formulata  si au fost recunoscute efectele hotarârii penale pronuntate la data de 24.04.2003  în dosarul nr. 2030 Js 5810/03-2 Ls, de catre Judecatoria Bad Neuenahr - Ahrweiler din Germania, prin care numitul  R.C. a fost  condamnat la  pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre , instanta a retinut ca prin hotarârea penala pronuntata în dosarul nr. 2030 Js 5810/03-2 Ls, în sedinta din 24.04.2003 de catre Judecatoria Bad Neuenahr - Ahrweiler din Germania, condamnatului R.C.R. i-a fost aplicata pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Potrivit art. 116 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, recunoasterea pe teritoriul României a unei hotarâri penale straine sau a unui act judiciar strain poate avea loc daca: România si-a asumat o asemenea obligatie printr-un tratat international la care este parte; a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, încheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994; nu a fost pronuntata pentru o infractiune politica sau pentru o infractiune militara care nu este o infractiune de drept comun; respecta ordinea publica a statului român; hotarârea sau actul judiciar poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale române; nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleiasi persoane în România; nu s-a pronuntat o condamnare  pentru  aceleiasi  fapte împotriva aceleiasi persoane într-un alt stat, care a fost recunoscuta în România. Alin. (2)  al acelui  articol prevede ca hotarârile penale straine pot fi recunoscute în România si daca nu este întrunita conditia prevazuta la alin. (1) lit. a), pe baza de reciprocitate.

Fata de aceste prevederi legale, instanta a solicitat Ministerului Justitiei sa procedeze la efectuarea demersurilor legale în sensul solicitarii autoritatilor competente din Germania a sentintei penale de condamnare, iar prin adresa din 31.03.2010 (fila 105 din dosarul 5816/296/2009), Ministerul Justitiei a comunicat instantei documentele înaintate de autoritatile judiciare competente germane. În speta sunt incidente prevederile art. 116 alin. 1 lit. a) din Legea 302/2004, nefiind necesara verificarea îndeplinirii conditiei reciprocitatii între România si Germania.

În ceea ce priveste competenta instantei germane, din raspunsul primit de la Ministerul Justitiei, comunicat prin adresa de la dosar fila 15, rezulta ca instanta germana era competenta în solutionarea cauzei, aceasta fiind pronuntata în conformitate cu dispozitiile dreptului intern al Republicii Federale Germania.

Instanta  a constatat ca sunt îndeplinite si celelalte prevederi ale art. 116 din Legea nr. 302/2004: a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, asa cum rezulta din sentinta pronuntata de instanta din Germania, sedinta fiind publica, acuzatul fiind audiat si asigurându-i-se asistenta juridica de catre un avocat; pedeapsa nu a fost pronuntata pentru o infractiune politica sau pentru o infractiune militara care nu este o infractiune de drept comun, ci pentru infractiunea de tâlharie si doua tentative la înselaciune; respecta ordinea publica a statului român; hotarârea poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale romane în vigoare; nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleiasi persoane în România, asa cum rezulta din cazierul intimatului; nu exista date ca s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleiasi persoane într-un alt stat, care sa fie recunoscuta în România.

Instanta nu a retinut sustinerea intimatului, conform careia hotarârea nu poate fi recunoscuta, fiind reabilitat de drept, întrucât procedura reabilitarii este o procedura distincta, reglementata de Codul de procedura penala român în art. 494-503, urmând ca ulterior recunoasterii sa se stabileasca daca sunt sau nu îndeplinite conditiile pentru reabilitare. Conform adresei de la fila 107, intimatul nu a fost reabilitat în Germania, sentinta din 24.04.2003 a fost dispusa cu suspendare pâna la 23.04.2006, iar pedeapsa a fost gratiata (si nu reabilitata) cu efecte din 3 august 2006.

Prin decizia penala nr. 258/R/2010 pronuntata de Tribunalul Satu-Mare  s-a admis recursul formulat de catre intimatul R.C.R. împotriva sentintei penale nr.  567/31.05.2010 , care a fost casata în întregime si s-a trimis cauza s-a trimis spre rejudecare.

S-a retinut în decizia penala nr. 258/R/2010 pronuntata de Tribunalul Satu-Mare  ca instanta de fond nu a verificat daca hotarârea straina a fost pronuntata de catre instanta competenta din Germania. Împrejurarea ca în cauza hotarârea straina a carei recunoastere s-a solicitat a fost transmisa prin intermediul Ministerului de Justitie din România nu este suficienta pentru a concluziona ca este îndeplinita aceasta conditie, doar prin raportare la faptul ca din raspunsul autoritatilor germane rezulta ca instanta germana era competenta în solutionarea cauzei. Procedând astfel, Ministerul Justitiei a fost doar mijlocitorul transmiterii hotarârii penale straine, desi instanta de fond avea la dispozitie pârghii legale pentru a solicita în mod direct transmiterea acestei hotarâri, situatie în care subzista obligatia de a verifica îndeplinirea conditiilor prevazute de art. 115 alin.1 si 3 din Legea nr. 302/2004.

Verificarea conditiei prevazute de art. 116 alin. 1 lit. e din Legea nr. 302/2004, respectiv daca hotarârea penala straina poate produce efecte în România, potrivit legii penale române, nu presupune a stabili în prealabil care sunt efectele acelei hotarâri în strainatate, respectiv daca intimatul a fost reabilitat de sub efectele acelei hotarâri sau daca pedeapsa a fost gratiata atâta timp cât aceasta conditie suplimentara nu este ceruta de textul de lege. De altfel, potrivit dispozitiile art. 122 alin. 2 din Legea nr. 302/2004, hotarârile penale straine recunoscute si executate în România produc aceleasi efecte ca si hotarârile pronuntate de instantele române.

S-a apreciat ca este nefondata si critica vizând cel de-al doilea motiv de nelegalitate, respectiv nepronuntarea asupra cererii de reabilitare formulata de catre intimat.

Instanta de fond a fost sesizata printr-o cerere formulata de catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare privind recunoasterea unei hotarâri penale straine, iar prin solutia data, instanta a solutionat pe fond aceasta cerere.

Cererea intimatului de a se constata reabilitarea sa, presupune verificarea mai multor conditii si nu doar a celor ce rezulta din hotarârea penala straina a carei recunoastere s-a solicitat, deoarece reabilitarea unei persoane nu se poate dispune doar cu privire la fapte retinute printr-o singura hotarâre, ci se refera la persoana condamnatului.

În rejudecare, instanta a emis o adresa catre Ministerul Justitiei, prin care a solicitat, în baza art. 115 alin. 1 si 3 din Legea nr. 302/2004, verificarea competentei autoritatii judiciare care a pronuntat hotarârea penala a carei recunoastere se cere.

Din raspunsul comunicat de catre Ministerul Justitiei, depus la fila 12 din dosar, rezulta ca în masura în care hotarârea straina a fost  obtinuta prin intermediul autoritatilor judiciare din Republica Federala Germania, competenta instantei rezulta din însusi acest fapt, aceasta fiind pronuntata în conformitate cu dispozitiile dreptului intern al Republicii Federale Germania. Constatând ca hotarârea penala a carei recunoastere se solicita a fost înaintata prin intermediul autoritatilor judiciare din Germania, instanta  a apreciat  ca verificata competenta instantei care a pronuntat hotarârea.

Examinând actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin hotarârea penala pronuntata în dosarul nr. 2030 Js 5810/03-2 Ls, în sedinta din 24.04.2003 de catre Judecatoria Bad Neuenahr - Ahrweiler din Germania, intimatul R.C.R., a fost  condamnat la pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

În fapt, s-a retinut ca în data de 06.01.2003, intimatul R.R.C. se afla la Kirchplatz, în Sinzig. La o oarecare distanta se afla martora E.I., care purta un rucsac, pe partea dreapta. Intimatul a urmarit martora si în mod neasteptat pentru martora, el i-a smuls rucsacul de pe umar. Martora a apucat cureaua rucsacului si a opus rezistenta, însa având în vedere constitutia fizica a intimatului, acesta a smuls cu putere rucsacul si a parasit imediat locul faptei. În rucsac se aflau, printre altele un card electronic, diverse carduri de asigurare, un permis de conducere, o legatura de chei , precum si 20 de euro.

La data de 21.01.2003 intimatul  a încercat sa extraga bani cu cardul sustras, dar nu cunostea codul PIN, astfel ca nu a reusit. S-a deplasat apoi la o alta banca pentru a încerca sa sustraga bani , dar nu a reusit.

La data de 29.01.2003 intimatul s-a deplasat la magazinul IHR PLATZ din Sinzig, de unde a sustras un termometru digital si un after shave în valoare totala de 24,98 euro  , însa a fost prins de catre agentul de paza , dupa ce a trecut de casa magazinului.

Intimatul a fost arestat la data de 29.01.2003.

S-a retinut ca, pentru recunoasterea pe teritoriul României a unei hotarâri penale straine sau a unui act judiciar strain trebuiesc îndeplinite conditiile prevazute de art. 116 alin. 1 din Legea  nr. 302/2004 si anume România si-a asumat  o  asemenea obligatie printr-un tratat international la care este parte; a fost respectat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, încheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1994; nu a fost pronuntata pentru o infractiune politica sau pentru o infractiune militara care nu este o infractiune de drept comun; respecta ordinea publica a statului român; hotarârea sau actul judiciar poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale române;  nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleasi persoane în România; nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleasi persoane într-un alt stat, care a fost recunoscuta în România.

Examinând hotarârea instantei straine, instanta a constatat  îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru recunoasterea hotarârii. Astfel, a fost respectat dreptul condamnatului la un proces echitabil, acesta fiind audiat si asistat de un aparator, pedeapsa a fost pronuntata pentru patru infractiuni ce au corespondent în legislatia penala româna - tâlharie, doua tentative de furt si o infractiune de furt, deci nu a fost pronuntata pentru o infractiune politica sau militara, respecta ordinea publica a statului român; hotarârea sau actul judiciar poate produce efecte juridice în România, potrivit legii penale române; nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleasi persoane în România, nu s-a pronuntat o condamnare pentru aceleasi fapte împotriva aceleasi persoane într-un alt stat, care a fost recunoscuta în România.

Prin urmare, instanta a dispus recunoasterea hotarârii penale pronuntate la data de 24.04.2003  în dosarul nr. 2030 Js 5810/03-2 Ls, de catre Judecatoria Bad Neuenahr-Ahrweiler din Germania.

În ceea ce priveste solicitarea intimatului de a se constata ca a intervenit reabilitarea sa de drept, instanta a constatat ca  instanta de control judiciar s-a pronuntat asupra acestui aspect în considerentele deciziei penale nr. 258/17.09.2010

Totodata, s-a retinut ca fiind în rejudecare,  potrivit art. 385/15 Cod procedura penala, instanta de rejudecare  trebuie sa se conformeze hotarârii instantei de  recurs si sa respecte limitele casarii. Or, în cazul de fata, instanta de rejudecare trebuia sa procedeze la verificarea competentei instantei care a pronuntat hotarârea a carei recunoastere se solicita.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal, a declarat recurs intimatului solicitând, în principal, casarea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, pentru care aceasta sa se pronunte si cu privire la reabilitare pe care intimatul recurent a formulat-o prin cererea depusa la dosar în data de 21 mai 2010.

S-a precizat ca, prin cererea formulata, intimatul recurent a cerut ca, în cazul în care instanta de fond nu va constata reabilitarea potrivit legii germane, sa constate ca intimatul este reabilitat potrivit dreptului român.

În subsidiar s-a cerut ca, în urma admiterii recursului, sa se caseze sentinta în sensul respingerii cererii formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare de recunoastere a hotarârii penale straine, aratând ca acest demers judiciar nu s-a soldat decât cu destituirea intimatului din functia pe care o detinerea, de politist de frontiera.

Examinând sentinta atacata prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, potrivit dispozitiilor prevazute de art. 385/6 si art. 385/14 Cod procedura penala, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute de art. 385/9 Cod procedura penala, curtea a constatat  ca recursul declarat de catre inculpat este fondat, dar sub alt aspect decât cele invocate.

Astfel, în mod corect prima instanta a retinut ca obiectul cauzei este o cerere de recunoastere a unei hotarâri penale straine, iar potrivit art. 122 alin. 2 si 6 din Legea nr. 302/2004, hotarârile penale straine recunoscute în România produc aceleasi efecte ca si hotarârile pronuntate de instantele române.

De asemenea, potrivit art. 118 din Legea nr. 302/2004, recunoasterea hotarârilor penale pronuntate de instantele judecatoresti din strainatate se poate face de catre instanta de judecata si la sesizarea procurorului.

Cum în speta sunt îndeplinite toate cerintele art. 116 pentru recunoasterea hotarârii, în mod temeinic si legal a admis instanta de fond cererea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Satu Mare si a recunoscut hotarârea penala straina prin care intimatul R.C.R. a fost condamnat la o pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Cât priveste cererea de reabilitare formulata de catre intimat, curtea  a retinut ca, atâta vreme cât hotarârile penale straine recunoscute în România produc aceleasi efecte ca si hotarârile pronuntate de instantele române si, având în vedere faptul ca intimatul a fost condamnat la o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii, reabilitarea de drept intervine ope legis, prin simpla împlinire a termenului de reabilitare, nefiind necesara vreo cerere din partea celui condamnat ori o hotarâre a autoritatii judecatoresti.

Cu toate acestea, intimatul are posibilitatea sa ceara instantei constatarea reabilitarii de drept, caz în care hotarârea are doar caracter constatativ, fara ca reabilitarea sa fie efectul hotarârii judecatoresti dar, aceasta cerere nu poate fi formulata în acest cadru procesual, respectiv în cadrul unei cereri de recunoastere a unei hotarâri penale straine.

Însa, asa cum s-a aratat mai sus, recursul intimatului R.C.R. este fondat sub un alt aspect.

Astfel, asa cum rezulta din hotarârea pronuntata de Judecatoria Bad Neuenahr-Ahrweiler (filele 92-95 din dosarul Judecatoriei Satu Mare nr. 5816/296/2009), intimatul R.C.R. a fost arestat preventiv în perioada 29 ianuarie 2003 pâna la 24 aprilie 2003, conditii în care, în urma admiterii recursului declarat de catre intimat, s-a casat  sentinta în acest sens,  fiind mentinute restul dispozitiunilor sentintei recurate.

Domenii speta

Spete similare