Demolarea construcţiei a fost efectuată ulterior ofertei de donaţie

Demolarea construcţiei a fost efectuată ulterior ofertei de donaţie, situaţie în care nu se poate susţine că a fost efectuată la cererea proprietarilor terenului, pentru a fi folosit în scop de interes social, deoarece Statul Român a solicitat eliberarea autorizaţiei de demolare, iar în prezenta cauză se poate aprecia că s-a efectuat o expropriere a construcţiilor şi terenului în vederea îndeplinirii unor lucrări de sistematizare în zonă fără a fi primită o justă şi dreaptă despăgubire, preluarea bunului de către stat încadrându-se în dispoziţiile Legii nr. 10/2001, fiind o preluare abuzivă.

 Domeniu despăgubiri

- Art. 2 din Legea nr. 10/2001

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - Secţia a IV-a Civilă,

decizia civilă nr.904 R  din 9 mai 2012)

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul Municipiul Bucureşti prin Primarul General şi a criticat hotărârea tribunalului ca nelegală, deoarece nu se pot acorda măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile Legii nr. 247/2005 pentru construcţie, aceasta fiind demolată la cererea petentului, fiind o locuinţă necorespunzătoare, iar terenul a fost utilizat în scop social.

Recurentul-pârât a arătat că în mod corect a fost emisă dispoziţia nr. 13084/2010 prin care s-a respins notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.

De asemenea, recurentul-pârât a criticat hotărârea primei instanţe care a dispus obligarea sa la restituirea cheltuielilor de judecată, dar în prezenta cauză nu se află în culpă procesuală şi nu datorează cheltuieli de judecată.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul nu este fondat.

Curtea, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că prin cererea de chemare în judecată s-a formulat contestaţie în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale raportat şi la dispoziţiile Legii nr. 247/2005, împotriva dispoziţiei nr. din a Primăriei Municipiului Bucureşti, iar prima instanţă a constatat calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în, compus din construcţie şi teren şi s-a dispus emiterea unei dispoziţii motivate cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că imobilul a fost preluat de la autorii contestatoarei prin oferta de donaţie autentificată sub nr. de Notariatul de Stat Local , în vederea efectuării lucrărilor de sistematizare din zonă şi a fost emisă decizia nr. din  a Consiliului Popular al Municipiul Bucureşti prin care a fost acceptată oferta de donaţie pentru terenul de 190 mp şi a construcţiei existentă pe teren, aflate în str..

Prin dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 10/2001 s-a stabilit ca mod abuziv de preluare de către stat a imobilelor donate în temeiul Decretului nr. 458/1954, neîncheiate în formă autentică, iar în prezenta cauză imobilul proprietatea autorilor intimatei-reclamante a fost donat statului prin ofertă de donaţie autentificată, însă oferta nu a fost acceptată prin încheierea unui act autentic, deci, se încadrează în dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 10/2001, ca fiind un imobil preluat abuziv.

Susţinerile recurentei-pârâte referitoare la cererea de demolare formulată de către autorii contestatoarei, nu sunt fondate, având în vedere că scopul donaţiei terenului şi construcţiei era reprezentat de efectuarea lucrărilor de sistematizare în zonă, situaţie în care actul juridic de donaţie echivalează cu o expropriere.

Demolarea construcţiei a fost efectuată ulterior ofertei de donaţie, situaţie în care nu se poate susţine că a fost efectuată la cererea proprietarilor terenului, pentru a fi folosit în scop de interes social, deoarece Statul Român a solicitat eliberarea autorizaţiei de demolare, iar în prezenta cauză se poate aprecia că s-a efectuat o expropriere a construcţiilor şi terenului în vederea îndeplinirii unor lucrări de sistematizare în zonă fără a fi primită o justă şi dreaptă despăgubire, preluarea bunului de către stat încadrându-se în dispoziţiile Legii nr. 10/2001, fiind o preluare abuzivă.

Curtea constată că a fost stabilită situaţia juridică a terenului în prezent şi s-a constatat că acesta este ocupat în întregime de sediul administrativ al Ministerului Sănătăţii Publice - Autoritatea de Sănătate Publică, situaţie în care nu poate fi restituit în natură, iar intimata-contestatoare are dreptul la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Curtea constată că recursul formulat de către recurentul-pârât Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, este nefondat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, îl va respinge.

Curtea va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimată, ca nedovedită, având în vedere că documentele depuse la dosarul cauzei nu reprezintă acte doveditoare ale cheltuielilor efectuate de către intimata-reclamantă în această fază procesuală.

Domenii speta

Spete similare