CIVIL-Dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru teren intravilan

Dosar nr.

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RÎMNICU SĂRAT

CIVIL-PENAL

Sentinţa civilă nr.

Şedinţa publică de la ………

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ………

Grefier: ………….

Pe rol pronunţarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta C.M., în contradictoriu cu pârâţii S.G.A, S.N., R.C., S.I., G.R., Ş.S. şi UAT comuna …...

Dezbaterile cauzei au avut loc in şedinţa publica din data de ……….., când s-au pus concluzii în fond, ce au fost consemnate în încheierea de şedinţa din acea zi, însă, având nevoie de timp în vederea deliberării, s-a amânat pronunţarea pentru azi, când se pronunţă următoarea sentinţă civilă.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm. Sărat la data de …………, sub nr. ………., reclamanta C.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii S.G.A, S.N., R.C., S.I., G.R., Ş.S. şi UAT comuna …...să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune pentru terenul intravilan, situat în ….., în suprafaţă totală de 772 mp. din care 386 mp. curţi construcţii şi 386 mp. categoria de folosinţă vie, teren amplasat pe parcelele ……. din cvartalul ……; să se constate dreptul de proprietate asupra construcţiei  cu destinaţie casă de locuit edificată pe terenul menţionat, fără autorizaţie de construcţie, cu suprafaţa construită de 41 mp.

Reclamanta a arătat că conform obiceiului, atât ea, cât şi fraţii săi au primit de la mama lor o suprafaţă de teren pentru a ridica fiecare câte o casă; astfel, în anul 1990 a primit de la numita S.M., mama sa terenul intravilan situat în ……, în suprafaţă totală de 772 mp., teren pe care împreună cu defunctul său soţ, C.N. a edificat în anul 1961 o casă de locuit fără a avea autorizaţie de construcţie.

Reclamanta a mai menţionat că imobilul casă de locuit are o suprafaţă de 41 mp., un singur nivel, este formată din două camere şi un hol, construcţia este din paiantă şi a fost realizată potrivit posibilităţilor materiale, fiind racordată la reţeaua de furnizare a energiei electrice. Atât casa de locuit, cât şi terenul în suprafaţă de 772 mp. intravilan aferent  acestuia au fost înregistrate fiscal la Sfatul Popular al comunei …… la rolul său, în prezent acestea fiind înregistrate în registrul agricol vol. …., pag. …. al comunei …...

Reclamanta a mai precizat că nu se poate bucura de dreptul de proprietate asupra terenului intravilan şi a casei de locuit, deoarece la momentul intrării în posesia terenului nu a cunoscut că îi trebuie acte de proprietate, iar la momentul edificării construcţiei nu a cunoscut obligaţia de a solicita emiterea autorizaţiei de construcţie, în prezent o astfel de autorizaţie nu se mai poate emite, întrucât casa este finalizată.

De asemenea, reclamanta a mai arătat că a exercitat o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar asupra terenului în suprafaţă de 772 mp., posesie care a început din anul 1960 şi pe care o exercită şi în prezent.În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1841, art. 1889, art. 1890 din Codul civil, respectiv art. 35 C.proc.civ.

În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri şi audierea a 2 martori.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 451,17 lei, aşa cum rezultă din chitanţa seria …., nr. …. din data de … (fila …..).

Pârâţii nu au formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de ….. reclamanta şi-a precizat obiectul cererii, în sensul că obiectul primului capăt de cerere este înzestrare, iar obiectul celui de-al doilea capăt de cerere este accesiune, având în vedere că în anul 1960 reclamanta a primit de la mama sa teren pe care împreună cu defunctul soţ au construit în anul 1961 o casă fără autorizaţie de construire (fila …..).

În temeiul art. 255 alin. 1 raportat la art. 258 alin. 1 C.proc.civ. instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile existente la dosar, respingând proba cu martori ca nefiind utilă cauzei.

Analizând cererea dedusă judecăţii, în raport de probele administrate şi de dispoziţiile legale incidente, instanţa reţine următoarele:

În perioada anterioară procesului de colectivizare existau numeroase situaţii în care părinţii transmiteau copiilor lor cu ocazia căsătoriei suprafeţe de terenuri în scopul construirii unor locuinţe sau pentru exploatare.

Instituţia „înzestrării", cunoscută îndeosebi în mediul rural şi practicată la scară largă inclusiv în perioada anilor 1970-1980 avea semnificaţia unei donaţii pentru părţile participante la această operaţiune.

O astfel de modalitate de încheiere a unei donaţii nu era considerată că îndeplineşte cerinţele legale pentru a fi valabilă, legea civilă stipulând în mod clar necesitatea respectării formei autentice a actului de „înzestrare" pentru a putea constitui o donaţie valabilă.

De regulă, formalitatea pe care părţile o realizau după încheierea unui astfel de act juridic de înzestrare consta în scoaterea de la rolul agricol a suprafeţei de la numele dispunătorului şi înscrierea la rolul beneficiarului acestei donaţii. Printr-o astfel de operaţiune scriptică părţile aduceau astfel şi la cunoştinţa autorităţilor statale această înţelegere, iar autorităţile acceptau şi validau din perspectivă administrativă (nu şi civilă) acest act juridic, operând în registrele agricole modificările necesare şi stabilind impozitul sau altfel de contribuţii în sarcina părţilor în conformitate cu cele ce rezultau din înţelegerea acestora.

Având în vedere adresa Comunei ……nr. …… din care rezultă că reclamanta deţine în calitate de moştenitor a defunctei S.B. suprafaţa de 772 mp. teren intravilan, fără acte de proprietate, înregistrat în registrul agricol vol. …., poziţia ….., fiind îndeplinite cerinţele menţionate mai sus cu privire la înzestrare (scoaterea de la rolul agricol a suprafeţei de teren de la numele dispunătorului şi înscrierea la rolul beneficiarului acestei donaţii), instanţa va admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta C.M., în contradictoriu cu pârâţii S.G.A, S.N., R.C., S.I., G.R., Ş.S. şi UAT comuna …...referitor la capătul de cerere cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 772 mp., situat în ….., constatând că reclamanta C.M. este proprietară asupra imobilului teren intravilan, în suprafaţă de 772 mp., situat în intravilanul comunei ….., imobilul având următoarele vecinătăţi: …….

În ceea ce priveşte capătul de cerere cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcţiei casă de locuit edificată pe terenul mai sus menţionat, în suprafaţă de 772 mp., situat în ….., instanţa reţine că potrivit art. 35 C.proc.civ.: „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

În cazul accesiunii imobiliare artificiale, dacă proprietarul a edificat cu materialele lui, pe propriul teren, o construcţie, Legea nr. 50/1991 şi legislaţia secundară (Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei) prevăd o procedură administrativă pentru recunoaşterea şi înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate. În principal, această procedură este centrată pe obţinerea autorizaţiei de construire. În temeiul ei, dar şi al procesului-verbal de recepţie la finalizarea lucrării, se realizează înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. Refuzul emiterii autorizaţiei de construire sau, dacă este cazul, aşa cum prevede art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991, a certificatului de atestare fiscală pentru construcţiile realizate înainte de 1 august 2001 deschide părţii calea sesizării instanţei de contencios administrativ. În măsura în care, aşa cum rezultă din cele deja expuse, există o cale specială instituită de lege pentru recunoaşterea şi întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate, acţiunea în constatarea dobândirii acestui drept trebuie considerată ca fiind inadmisibilă din perspectiva art. 35 C.proc.civ. Dacă demersul administrativ eşuează, aşa cum se întâmplă în cazul celui care, cu încălcarea flagrantă a normelor de drept public, ridică o construcţie fără autorizaţie de construire, dreptul constructorului de a solicita instanţei constatarea dreptului său de proprietate nu se reactivează. Se impune ca, şi în acest caz, cererea să fie respinsă ca inadmisibilă, nimănui nefiindu-i îngăduit să invoce propria culpă (în cazul nostru, putem vorbi chiar de intenţie în a frauda cadrul normativ ce reglementează regimul edificării construcţiilor) pentru a obţine protecţia legii. De altfel, chiar dacă s-ar depăşi momentul aprecierii cererii ca inadmisibile, prin voinţa legiuitorului construcţiile realizate fără autorizaţie de construire nu pot fi considerate ca fiind terminate; astfel, art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 prevede că „Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate şi nu pot fi întabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică în continuare sancţiunile prevăzute de lege”. În acelaşi sens se pronunţă şi art. 37 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, situaţie în care nu poate fi concepută nici constatarea judiciară a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui edificiu nefinalizat.

În fine, în ceea ce priveşte construcţiile realizate înainte de 1 august 2001 acelaşi art. 37 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 prevede că „Construcţiile realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor se intabulează, în lipsa autorizaţiei de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a documentaţiei cadastrale. În cazul în care construcţiile nu sunt înregistrate la autoritatea administraţiei publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declaraţiei fiscale, inclusiv pentru anul în curs”.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa va respinge, ca inadmisibil capătul de cerere cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcţiei casă de locuit edificată pe terenul mai sus menţionat, în suprafaţă de 772 mp., situat în …...

Hotărârea se va comunica OCPI …. şi organului fiscal competent la data rămânerii definitive.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta C.M., în contradictoriu cu pârâţii S.G.A, S.N., R.C., S.I., G.R., Ş.S. şi UAT comuna …...referitor la capătul de cerere cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 772 mp., situat în …...

Constată că reclamanta C.M. este proprietară asupra imobilului teren intravilan, în suprafaţă de 772 mp., situat în intravilanul comunei ….., imobilul având următoarele vecinătăţi: …….

Respinge, ca inadmisibil capătul de cerere cu privire la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcţiei casă de locuit edificată pe terenul mai sus menţionat, în suprafaţă de 772 mp., situat în …….

Hotărârea se va comunica OCPI ….. şi organului fiscal competent la data rămânerii definitive.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ………..

 Preşedinte Grefier

Red. …….

Tehnored……….

12 ex./………….

Domenii speta

Spete similare