Individualizarea pedepsei, ultraj

SENTINŢA PENALĂ NR. …

Şedinţa publică din data de 03 august 2015

Instanţa constituită din:

Preşedinte: …

Grefier: …

S-a luat în pronunţare cauza penală privind pe inculpatul FA, trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ,,Ameninţare”, „Ultraj” şi ,,Tulburarea ordinii şi liniştii publice”, prevăzute şi pedepsite de art. 206 Cod penal, art. 257 al. 1,4 Cod penal şi art. 371 Cod penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 Cod penal.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 28.07.2015 acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când s-a stabilit termen pentru pronunţare pentru data 29.07.2015 ora 15:00, dată la care s-a amânat pronunţarea pentru data de 03.08.2015, ora 15:00.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu la data de …, în dosarul nr. …, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului FA, pentru săvârşirea infracţiunilor de ,,Ameninţare”, „Ultraj” şi ,,Tulburarea ordinii şi liniştii publice”, prevăzute şi pedepsite de art. 206 Cod penal, art. 257 al. 1,4 Cod penal şi art. 371 Cod penal cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 Cod penal.

S-a reţinut în esenţă prin actul de sesizare al instanţei că, Între familiile SC şi FA, există de aproximativ 2 ani relaţii de duşmănie, determinate de concubinajul dintre inculpatul FA şi numita AF, căsătorită şi-n prezent (în acte) cu AM fiul lui SC.

A existat din partea inculpatului FA suspiciunea că, în perioada în care a fost plecat din ţară, numitul AM ar fi încercat s-o capaciteze pe AF să se întoarcă la el.

În acel context în data de …, aproximativ în jurul orelor 13.00, inculpatul FA, care e vecin cu familia SC, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, i-a adresat persoanei vătămate SC injurii şi cuvinte jignitoare, şi a ameninţat-o cu moartea. Persoana vătămată SC poreclită ,,…” a formulat plângere pe care, a adresat-o Poliţiei Oraşului Pâncota, f.3. În declaraţiile prezentate în faţa organelor de poliţie şi la parchet, persoana vătămată SC a arătat că, inculpatul FA, când a văzut-o în curte(s.n. inculpatul se afla pe terasa locuinţei sale) i s-a adresat astfel: ,,… vreau să fac crimă, îţi f… casa mătii, morţii mătii.” Potrivit aceleaşi declaraţii, persoana vătămată i-a relatat cele întâmplate martorului SAF(soţia sa) care, le-a telefonat celor doi fii: AM şi ST. Aceştia se întorceau la Pâncota de la Zărand. AM a sesizat telefonic organele de poliţie.

Martorul SAF a precizat în declaraţiile date-n cursul urmăririi penale că inculpatul FA l-a ameninţat pe soţul său ,,că-l va lega de maşină şi că ne va da foc la casă”.

Pe baza sesizării telefonice, persoana vătămată - agentul de poliţie NA, care era de serviciu s-a deplasat cu autoturismul … pe str. … din oraşul Pâncota, acolo unde locuiesc familiile FA şi SC. Potrivit declaraţiilor date-n prezenta cauză, de către persoana vătămată NA, în momentul în care a ajuns pe str. …, inculpatul FA era pe terasa locuinţei sale, alături de trei persoane, ascultau muzică şi consumau băuturi alcoolice. Persoana vătămată NA (agent de poliţie) continuă declaraţia arătând că, atunci când inculpatul l-a observat, i-a pus în vedere să nu se apropie de locuinţa sa şi, să meargă la cei care l-au chemat; atunci când lucrătorul de poliţie a încercat să vorbească cu inculpatul, în vederea aplanării scandalului, acesta i-a reproşat faptul că, în urmă cu ceva timp, l-a sancţionat, după care s-a lansat într-o serie de jigniri şi insulte (proferate cu voce puternică), atât la adresa lucrătorului de poliţie, cât şi la adresa întregului colectiv al Poliţiei Oraşului Pâncota. Agentul de poliţie NA a precizat între altele şi faptul că, inculpatul FA ,,era foarte agitat”.

Lucrătorul de poliţie NA (persoană vătămată în acest dosar) a intrat apoi în curtea locuinţei fam. SA, recomandându-le membrilor acesteia, să nu răspundă la provocările inculpatului, după care a plecat. Continuând declaraţia dată la parchet, agentul de poliţie NA a arătat că, a plecat de pe str. …, iar apoi l-a informat pe şeful său despre cele întâmplate, primind dispoziţia de a-i convoca pe SC  şi SAFla sediul Poliţiei Oraşului Pâncota, în vederea formulării unei plângeri penale împotriva lui FA.

După discuţia purtată cu superiorul său ag. de poliţie NA, utilizând autoturismul de serviciu … a revenit pe str. …, pentru a-i conduce la sediul poliţiei pe SC şi SAF. Când inculpatul FA l-a văzut pe poliţist, i-a cerut să plece spunându-i că nu are ce căuta acolo şi că, dacă  mai vedea autoturismul îl va distruge.

Ulterior, ag. de poliţie NA a condus-o la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota pe numita SAF (martor în cauză). Dat fiind contextul, persoana vătămată SC a rămas acasă, alături de copiii minori. Între timp, au sosit acasă fiii persoanei vătămate SC: AM şi ST (martori în această cauză). Ei au fost audiaţi de către organele de poliţie, după formularea de către persoana vătămată SC a plângerii împotriva lui FA pentru comiterea infracţiunii de ameninţare.

La scurt timp după ce agentul de poliţie NA şi martorul SAF au ajuns la sediul poliţiei, a venit cu autoturismul personal, numita PI (nora lui SC), speriată şi agitată, afirmând că, inculpatul FA însoţit de făptuitorul CI (zis ,,…”) au intrat în curtea locuinţei lor şi că, inculpatul FA l-a agresat pe SC.

Având în vedere escaladarea scandalului început în jurul orei 13.00, între fam. SC şi FA, ag. de poliţie NA l-a sunat din nou pe şeful său (Cms. şef de poliţie MS) după care, i-a raportat situaţia existentă. Acesta a dispus chemarea de urgenţă din timpul liber a următorilor poliţişti: …

Totodată adjunctul şefului I.P.J. Arad (Cms. şef de poliţie TS) a dispus ca un lucrător din cadrul Biroului Poliţiei Comunale Şiria, cu maşina de serviciu, să se deplaseze la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota şi să se alăture lucrătorilor de-acolo în scopul restabilirii ordinii. Este vorba despre ag. de poliţie BC. Astfel, s-au deplasat pe str. … din oraşul Pâncota, utilizând trei autoturisme de serviciu, agenţii de poliţie … (ultimul de la Biroul Poliţiei Comunale Şiria).

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate SC, după plecarea soţiei sale la poliţie, a venit în faţa porţii de acces în curte, inculpatul FA însoţit de alte persoane şi a ameninţat-o că la noapte îi va omorî toată familia. Persoana vătămată a precizat şi faptul că, atunci când a venit la poartă şi a deschis-o, inculpatul care era în stradă i-a aplicat două palme peste faţă. Persoana vătămată a precizat că inculpatul nu a intrat în curtea sa, întrucât persoanele care erau cu el ,,l-au reţinut”.

Potrivit aceleaşi declaraţii, în curtea persoanei vătămate SC a intrat numitul CI (zis ,,…”) având un topor asupra sa, cu intenţia de a-l lovi pe fiul său AM (martor în cauză). Martorii AM şi ST au reuşit să-l scoată cu ,,forţa” din curte.

Din momentul izbucnirii scandalului şi până la sosirea echipajelor de poliţie din Pâncota şi Şiria, din cauza scandalului provocat de către inculpat, au ieşit la stradă aproximativ 100 de persoane. Numărul mare de persoane care priveau scandalul, este încă un element care indică amploarea acestuia. Acest număr este confirmat chiar şi de către inculpat, în declaraţia dată la parchet în după amiaza-zilei de 11 aprilie a.c.

Cu acel prilej inculpatul FA a recunoscut şi faptul că, în dimineaţa zilei de …, în jurul orei 09.00, a consumat aproximativ 500 ml ţuică. Inculpatul a precizat şi motivul pentru care a început scandalul cu familia SC în urmă cu ceva timp actualul soţ al numitei AF (AM) a afirmat că nevasta îl sună mereu, însă cu număr ascuns. Din declaraţiile persoanelor vătămate …. (ultimii doi agenţi de poliţie) rezultă că, în timp ce era condus către una din maşinile de serviciu în vederea audierii la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota, inculpatul FA i-a ameninţat pe agenţii de poliţie NA şi RL că va băga cuţitul în ei şi-n familiile lor, reproşându-le că i-au sancţionat contravenţional, pe el şi pe concubină. Precizez că, deşi la început inculpatul FA nu a fost de acord să se deplaseze la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota, a fost convins în cele din urmă. Şi-n sediul Poliţiei Oraşului Pâncota inculpatul s-a manifestat violent.

Aceste din urmă împrejurări rezultă din rapoartele întocmite de către ag. de poliţie NA şi RL. Aceştia au mai precizat şi faptul că, solicitându-le unora dintre persoanele prezente la ,,vizionarea scandalului” să depună mărturie, acestea le-au spus că refuză să dea vreo declaraţie de frica lui FA, şi că nu vor să aibă de a face cu familia acestuia.

Inculpatul FA în declaraţia prezentată la parchet în după amiaza zilei de 11.04.2015, nu a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, însă declaraţiile persoanelor vătămate … şi ale martorilor audiaţi în cauză ….. îl contrazic total. Prin urmare inculpatul a săvârşit infracţiunea de ,,Ameninţare” prev. de art. 206 Cod penal, adresându-i direct persoanei vătămate …. ameninţări explicite cu moartea, fapt care a indus în familia sa o stare de temere, dată fiind şi împrejurarea că este vecină cu inculpatul. Precizez că şi în sediul parchetului, înainte de a fi audiat, de faţă cu lucrătorii de poliţie prezenţi ….., inculpatul FA a solicitat în repetate rânduri să fie arestat, arătând că, dacă va fi lăsat liber, va face crimă.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a săvârşit şi infracţiunea de Ultraj prev. de art. 257 al. 1,4 Cod penal împotriva lucrătorilor de poliţie ….. în sensul ameninţării acestora cu acte de violenţă, pe fondul reproşurilor adresate acestora, reproşuri în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Adresând cu voce tare ameninţări şi injurii familiei SC (lovindu-l cu palmele pe acesta din urmă) şi lucrătorilor de poliţie, fapt ce a determinat ieşirea în stradă a aproximativ 100 de persoane din această cauză, inculpatul a comis şi infracţiunea de ,,Tulburare a ordinii şi liniştii publice” prev. de art. 371 Cod penal.

În drept, faptele comise de către inculpatul FA la data de 11.04.2015, aproximativ în jurul orelor 13:00, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de ,,Ameninţare”, ,,Ultraj” şi ,,Tulburarea ordinii şi liniştii publice” aflate în concurs real, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 206 Cod penal, art. 257 al. 1,4 Cod penal şi art. 371 Cod penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 Cod penal.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile persoanei vătămate SC; declaraţiile martorilor; declaraţiile şi rapoartele ag. de poliţie …. (şi ei persoane vătămate în dosar); dispoziţia nr. …. a şefului Poliţiei Oraşului Pâncota de chemare urgentă la serviciu a poliţiştilor menţionaţi în cuprinsul rechizitoriului aflaţi în timpul liber; declaraţiile prezentate de către inculpat  la parchet; procesul verbal de constatare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu, la data de …, sub nr. …

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu nr. … din data de …., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

La termenul de judecată din data de 28.07.2015, inculpatul a arătat că eswte de acord să beneficieze de dispoziţiile art.374 alin.4 şi art.375 alin.1 cod procedură penală, sens în care a arătat că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, a solicitat ca judecată să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi nu a solicitat administrarea de probe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între familiile …şi …., există de aproximativ 2 ani relaţii de duşmănie, determinate de concubinajul dintre inculpatul FA şi numita AF, căsătorită şi-n prezent (în acte) cu AM fiul lui SC.

A existat din partea inculpatului FA suspiciunea că, în perioada în care a fost plecat din ţară, numitul AM ar fi încercat s-o capaciteze pe AF să se întoarcă la el.

În acel context în data de 11.04.2015, aproximativ în jurul orelor 13.00, inculpatul FA, care e vecin cu familia SC, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, i-a adresat persoanei vătămate SC injurii şi cuvinte jignitoare, şi a ameninţat-o cu moartea. Persoana vătămată SC poreclită ,,…” a formulat plângere pe care, a adresat-o Poliţiei Oraşului Pâncota. În declaraţiile prezentate în faţa organelor de poliţie şi la parchet, persoana vătămată SC a arătat că, inculpatul FA, când a văzut-o în curte(s.n. inculpatul se afla pe terasa locuinţei sale) i s-a adresat astfel: ,,Mimi vreau să fac crimă, îţi f… casa mătii, morţii mătii.” Potrivit aceleaşi declaraţii, persoana vătămată i-a relatat cele întâmplate martorului SAF(soţia sa) care, le-a telefonat celor doi fii: …. Aceştia se întorceau la Pâncota de la Zărand. AM a sesizat telefonic organele de poliţie.

Martorul SAF a precizat în declaraţiile date-n cursul urmăririi penale că inculpatul FA l-a ameninţat pe soţul său ,,că-l va lega de maşină şi că ne va da foc la casă”.

Pe baza sesizării telefonice, persoana vătămată - agentul de poliţie NA care era de serviciu s-a deplasat cu autoturismul … pe str. … din oraşul Pâncota, acolo unde locuiesc familiile … şi …. Potrivit declaraţiilor date-n prezenta cauză, de către persoana vătămată …, în momentul în care a ajuns pe str. …, inculpatul  era pe terasa locuinţei sale, alături de trei persoane, ascultau muzică şi consumau băuturi alcoolice. Persoana vătămată … (agent de poliţie) continuă declaraţia arătând că, atunci când inculpatul l-a observat, i-a pus în vedere să nu se apropie de locuinţa sa şi, să meargă la cei care l-au chemat; atunci când lucrătorul de poliţie a încercat să vorbească cu inculpatul, în vederea aplanării scandalului, acesta i-a reproşat faptul că, în urmă cu ceva timp, l-a sancţionat, după care s-a lansat într-o serie de jigniri şi insulte (proferate cu voce puternică), atât la adresa lucrătorului de poliţie, cât şi la adresa întregului colectiv al Poliţiei Oraşului Pâncota. Agentul de poliţie …a precizat între altele şi faptul că, inculpatul FA ,,era foarte agitat”.

Lucrătorul de poliţie … (persoană vătămată în acest dosar) a intrat apoi în curtea locuinţei fam. …, recomandându-le membrilor acesteia, să nu răspundă la provocările inculpatului, după care a plecat. Continuând declaraţia dată la parchet, agentul de poliţie … a arătat că, a plecat de pe str. … pe str. …, iar apoi l-a informat pe şeful său despre cele întâmplate, primind dispoziţia de a-i convoca pe …. la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota, în vederea formulării unei plângeri penale împotriva lui ….

După discuţia purtată cu superiorul său ag. de poliţie …., utilizând autoturismul de serviciu …. a revenit pe str. …., pentru a-i conduce la sediul poliţiei pe …. Când inculpatul FA l-a văzut pe poliţist, i-a cerut să plece spunându-i că nu are ce căuta acolo şi că, dacă  mai vedea autoturismul îl va distruge.

Ulterior, ag. de poliţie …. a condus-o la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota pe numita …. (martor în cauză). Dat fiind contextul, persoana vătămată … a rămas acasă, alături de copiii minori. Între timp, au sosit acasă fiii persoanei vătămate  … şi …. (martori în această cauză). Ei au fost audiaţi de către organele de poliţie, după formularea de către persoana vătămată … a plângerii împotriva lui FA pentru comiterea infracţiunii de ameninţare.

La scurt timp după ce agentul de poliţie … şi martorul … au ajuns la sediul poliţiei, a venit cu autoturismul personal, numita …. (nora lui …), speriată şi agitată, afirmând că, inculpatul FA însoţit de făptuitorul CI (zis ,,…”) au intrat în curtea locuinţei lor şi că, inculpatul FA l-a agresat pe SC.

Având în vedere escaladarea scandalului început în jurul orei 13.00, între fam. SC şi FA, ag. de poliţie … l-a sunat din nou pe şeful său (Cms. şef de poliţie …) după care, i-a raportat situaţia existentă. Acesta a dispus chemarea de urgenţă din timpul liber a următorilor poliţişti: …

Totodată adjunctul şefului I.P.J. Arad (Cms. şef de poliţie …) a dispus ca un lucrător din cadrul Biroului Poliţiei Comunale Şiria, cu maşina de serviciu, să se deplaseze la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota şi să se alăture lucrătorilor de-acolo în scopul restabilirii ordinii. Este vorba despre ag. de poliţie …. Astfel, s-au deplasat pe str. … din oraşul Pâncota, utilizând trei autoturisme de serviciu, agenţii de poliţie … (ultimul de la Biroul Poliţiei Comunale Şiria).

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate SC, după plecarea soţiei sale la poliţie, a venit în faţa porţii de acces în curte, inculpatul FA însoţit de alte persoane şi a ameninţat-o că la noapte îi va omorî toată familia. Persoana vătămată a precizat şi faptul că, atunci când a venit la poartă şi a deschis-o, inculpatul care era în stradă i-a aplicat două palme peste faţă. Persoana vătămată a precizat că inculpatul nu a intrat în curtea sa, întrucât persoanele care erau cu el ,,l-au reţinut”.

Potrivit aceleaşi declaraţii, în curtea persoanei vătămate SC a intrat numitul CI (zis ,,…”) având un topor asupra sa, cu intenţia de a-l lovi pe fiul său AM (martor în cauză). Martorii … şi … au reuşit să-l scoată cu ,,forţa” din curte.

Din momentul izbucnirii scandalului şi până la sosirea echipajelor de poliţie din Pâncota şi Şiria, din cauza scandalului provocat de către inculpat, au ieşit la stradă aproximativ 100 de persoane. Numărul mare de persoane care priveau scandalul, este încă un element care indică amploarea acestuia. Acest număr este confirmat chiar şi de către inculpat, în declaraţia dată la parchet în după amiaza-zilei de 11 aprilie a.c.

Cu acel prilej inculpatul FA a recunoscut şi faptul că, în dimineaţa zilei de 11.04.2015, în jurul orei 09.00, a consumat aproximativ 500 ml ţuică. Inculpatul a precizat şi motivul pentru care a început scandalul cu familia SC: în urmă cu ceva timp actualul soţ al numitei AF (AM) a afirmat că nevasta îl sună mereu, însă cu număr ascuns. Din declaraţiile persoanelor vătămate …(ultimii doi agenţi de poliţie) rezultă că, în timp ce era condus către una din maşinile de serviciu în vederea audierii la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota, inculpatul FA i-a ameninţat pe agenţii de poliţie … că va băga cuţitul în ei şi-n familiile lor, reproşându-le că i-au sancţionat contravenţional, pe el şi pe concubină. Precizez că, deşi la început inculpatul FA nu a fost de acord să se deplaseze la sediul Poliţiei Oraşului Pâncota, a fost convins în cele din urmă. Şi-n sediul Poliţiei Oraşului Pâncota inculpatul s-a manifestat violent.

Aceste din urmă împrejurări rezultă din rapoartele întocmite de către ag. de poliţie … şi ….. Aceştia au mai precizat şi faptul că, solicitându-le unora dintre persoanele prezente la ,,vizionarea scandalului” să depună mărturie, acestea le-au spus că refuză să dea vreo declaraţie de frica lui FA, şi că nu vor să aibă de a face cu familia acestuia.

Inculpatul FA în declaraţia prezentată la parchet în după amiaza zilei de 11.04.2015, nu a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, însă declaraţiile persoanelor vătămate … şi ale martorilor audiaţi în cauză …, … şi .... îl contrazic total.

În drept, faptele comise de către inculpatul FA la data de 11.04.2015, aproximativ în jurul orelor 13:00, în sensul că a adresat direct persoanei vătămate SC ameninţări explicite cu moartea, fapt care a indus în familia sa o stare de temere, dată fiind şi împrejurarea că este vecină cu inculpatul, că a ameninţat lucrătorii de poliţie … şi … cu acte de violenţă pe fondul reproşurilor adresate acestora, reproşuri în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi faptul că, adresând cu voce tare ameninţări şi injurii familiei … (lovindu-l cu palmele pe acesta din urmă) şi lucrătorilor de poliţie, fapt ce a determinat ieşirea în stradă a aproximativ 100 de persoane din această cauză, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de ,,Ameninţare”, ,,Ultraj” şi ,,Tulburarea ordinii şi liniştii publice” aflate în concurs real, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 206 Cod penal, art. 257 al. 1,4 Cod penal şi art. 371 Cod penal, cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 al. 1 Cod penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de ameninţare, instanţa constată că elementul material constă în ameninţarea directă a persoanei vătămate SC cu moartea.

Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni constă în starea de pericol adusă libertăţii psihice a persoanei vătămate.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă din ameninţarea cu moartea a persoanei vătămate şi starea de pericol adusă libertăţii psihice a acesteia.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art.16 alin.3 lit.a cod penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale, a urmărit şi a acceptat posibilitatea producerii lui.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de ultraj, instanţa constată că elementul material constă în ameninţarea cu acte de violenţă a lucrătorilor de poliţie … şi …,  pe fondul reproşurilor adresate acestora, reproşuri în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni constă în starea de pericol ce s-a creeat pentru autoritatea statului român.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei care este de natură să pună în pericol autoritatea stautului ca valoare socială ce se protejează prin art.257 cod penal.

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul a acţionat cu intenţia directă prevăzută de art.16 alin.3 lit.a cod penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, instanţa reţine că elementul material constă în adresarea cu voce tare de ameninţări şi injurii familiei SC (lovindu-l cu palmele pe acesta din urmă) şi lucrătorilor de poliţie, fapt ce a determinat ieşirea în stradă a aproximativ 100 de persoane.

Urmarea imediată constă în tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Legătura de cauzalitatea rezultă din ameninţăriile şi injuriile aduse familiei SC precum şi celor doi poliţişti şi tulburarea ordinii şi liniştii publice determinată de ieşirea în stradă a 100 de persoane.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în forma intenţiei directe prevăzută de art.16 alin.3 lit.a cod penal.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa are în vedere gradul de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, precum şi faptul că inculpatul are o vârstă de 42 de ani, a manifestat o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând comiterea faptelor, aspecte de natură a genera aplicarea unei pedepse cu închisoarea al cărei cuantum va fi orientat spre minimul special prevăzut de lege.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că acesta nu a mai fost condamnat anterior.

Totodată, având în vedere că la termenul din data de 28.07.2015, inculpatul a precizat că este de acord să beneficieze de dispoziţiile art. 374 alin.4 şi 375 alin.1 c. pr.pen., arătând că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe, instanţa urmează a da deplină eficienţă dispoziţiilor potrivit cărora, se va pronunţa condamnarea inculpatului, care, în cazul pedepsei închisorii, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În consecinţă, în baza art. 206 alin. 1 din Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală va condamna la pedeapsa de 3 luni închisoare pe inculpatul FA, pentru săvârşirea infracţiunii de “Ameninţare”.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei închisorii, iar în temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 371 din Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală va condamna la pedeapsa de 6 luni închisoare pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ,,Tulburarea ordinii şi liniştii publice”.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei închisorii, iar în temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 257 alin. 1 şi 4 din Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală va condamna la pedeapsa de 10 luni închisoare pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ,,Ultraj”.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei închisorii, iar în temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b din codul penal, va aplica inculpatului FA pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv,3 luni închisoare; inculpatul urmând să execute în total 1 an şi 1 lună închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. 5 raportat art. 45 alin. 3 lit. a şi art. 65 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei rezultante finale a închisorii.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a din codul penal, raportat la art. 67 alin. 1 din codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În temeiul art. 399 alin. 1 din codul de procedură penală, raportat la art. 362 din codul de procedură penală, va menţine măsura arestării preventive a inculpatului FA (mandat de arestare preventivă nr. … emis de Judecătoria Ineu).

În temeiul art. 72 din codul penal, raportat la art. 404 alin. 4 lit. a din codul de procedură penală, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv, începând cu data de 11.04.2015, la zi.

Va lua act că persoanele vătămate SC, NA şi RL nu s-au constituit părţi civile în prezenta cauză.

În baza art. 272 din codul de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu din cursul urmăririi penale, în cuantum de 400 lei (delegaţie nr. 157/11.04.2015 – av. LI) va fi plătit Baroului Arad din fondurile speciale ale Ministerului Public.

În baza art. 274 alin. 1 din codul de procedură penală, va obliga inculpatul FA la plata a 1.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

1. În baza art.206 alin.1 din Cod penal cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală condamnă la pedeapsa de 3 luni închisoare pe inculpatul FA, pentru săvârşirea infracţiunii de “Ameninţare”.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

2. În baza art. 371 din Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală condamnă la pedeapsa de 6 luni închisoare pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ,,Tulburarea ordinii şi liniştii publice”.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

3. În baza art. 257 alin. 1 şi 4 din Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală condamnă la pedeapsa de 10 luni închisoare pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ,,Ultraj”.

În temeiul art. 65 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 67 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b din codul penal, aplică inculpatului FA pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv,3 luni închisoare; inculpatul urmând să execute în total 1 an şi 1 lună închisoare, cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 45 alin. 5 raportat art. 45 alin. 3 lit. a şi art. 65 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei rezultante finale a închisorii.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a din codul penal, raportat la art. 67 alin. 1 din codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a acesteia.

În temeiul art. 399 alin. 1 din codul de procedură penală, raportat la art. 362 din codul de procedură penală, menţine măsura arestării preventive a inculpatului FA (mandat de arestare preventivă nr. … emis de Judecătoria Ineu).

În temeiul art. 72 din codul penal, raportat la art. 404 alin. 4 lit. a din codul de procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv, începând cu data de 11.04.2015, la zi.

Ia act că persoanele vătămate SC, NA şi RL nu s-au constituit părţi civile în prezenta cauză.

În baza art. 272 din codul de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu din cursul urmăririi penale, în cuantum de 400 lei (delegaţie nr. 157/11.04.2015 – av. LI) va fi plătit Baroului Arad din fondurile speciale ale Ministerului Public.

În baza art. 274 alin. 1 din codul de procedură penală, obligă inculpatul FA la plata a 1.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.08.2015.

Preşedinte,Grefier,

Domenii speta

Spete similare