Valoarea la care se face repunerea în situaţia anterioară, prin echivalent, în cazul întoarcerii executării

S-au luat în examinare recursurile promovate de recurenţii SC B B C SRL cu sediul la cabinet avocat A E N  în XXX şi SC C E L IFN SA cu sediul în XXX în contradictoriu cu intimata SC YBO A SRL  cu sediul în XXX împotriva sentinţei civile nr. 1252/05.08.2014 pronunţată de Judecătoria Mangalia.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 09.01.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, ce face parte integrantă cu prezenta decizie civilă, iar instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 16.01.2015, apoi pentru data de 23.01.2015, pentru când:

 TRIBUNALUL

Asupra recursului  de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mangalia sub nr. 1098/254/2014 la data de 19.05.2014, contestatoarea S.C. B B C S.R.L a formulat, în contradictoriu cu intimatele S.C. C E L IFN S.A şi S.C. YBO A S.R.L., o cerere de întoarcere a executării silite care a făcut obiectul dosarului de executare nr.741/2011 al B.E.J. B I, în principal, prin restabilirea situaţiei anterioare în natură, în sensul anulării tuturor actelor de executare, inclusiv a actului de adjudecare şi reintrarea imobilului în posesia contestatoarei, ca urmare a desfiinţării titlului executoriu, iar în subsidiar, prin restabilirea situaţiei anterioare prin obligarea intimatei S.C. C E L IFN S.A. la plata preţului de adjudecare a imobilului ce a făcut obiectul executării silite, în cuantum de 272.280 lei, cu aplicarea dobânzii legale şi Aizarea sa cu rata inflaţiei la momentul restituirii acestuia, diferenţa dintre suma încasată prin executarea silită a imobilului, respectiv 272.280 lei şi valoarea de expertiză a acestuia de 548.788 lei, adică a sumei de 273.508 lei, reprezentând prejudiciu cauzat prin executarea silită şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată. 

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a fost executată silit de către S.C. C E L IFN S.A. în calitate de garant/fidejusor al S.C. B I S.R.L., ca urmare a rezilierii unilaterale a contractului de leasing nr.10421/10.09.2008 de către finanţatoarea/furnizoarea S.C. C E L IFN S.A..

Se mai precizează că, imobilul executat silit este reprezentat de ½ din terenul intravilan în suprafaţă de 3.463 m.p. (compus din parcelele: A463/86/1, A463/85/2, A463/87, A463/88 şi A463/89),iar în cursul executării silite, imobilul a fost evaluat de către un expert autorizat, conform publicaţiei de vânzare, la suma de 442.571 lei, la care se adaugă T.V.A., respectiv 548.788 lei. Această valoare a fost acceptată de către creditoare, iar adjudecarea imobilului s-a făcut prin licitaţie publică în luna mai 2012, la preţul total de 275.280 lei.

Contestatoarea învederează că societatea garantată S.C. B I S.R.L. a promovat împotriva creditoarei S.C. C E L IFN S.A. în anul 2011, în aceeaşi perioadă în care aceasta a început executarea silită a contestatoarei, o acţiune ce avea ca obiect anularea rezilierii unilaterale a contractului de către S.C. C E L IFN S.A. şi rezilierea acestuia din culpa intimatei, acţiune ce a fost admisă prin sentinţa civilă nr.8051/06.06.2012 pronunţată în dosarul nr.60453/3/2011 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă, rămasă definitivă şi irevocabilă cu privire la anularea dispoziţiei de reziliere a contractului de leasing financiar nr.10421/10.09.2008 şi rezilierea contractului de leasing financiar nr.10421/10.09.2008 din culpa pârâtei, la data de 29.01.2014, prin decizia nr.260 a Î.C.C.J.

Astfel, întrucât titlul executoriu în baza căruia a avut loc executarea imobilului, situat în XXX, a fost anulat de către instanţă, titlul în baza căruia a fost făcută executarea silită a fost desfiinţat, motiv pentru care contestatoarea a apreciat că restabilirea situaţiei anterioare este obligatorie, impunându-se anularea tuturor actelor de executare dispuse în dosarul de executare, inclusiv anularea actului de adjudecare.

La data de 17.06.2014, intimata S.C. C E L IFN S.A., a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea, ca nefondată, a cererii de întoarcere a executării silite ce a făcut obiectul dosarului de executare nr.741/2011 al B.E.J. B I şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

Intimata a solicitat suspendarea soluţionării cauzei, conform prevederilor art.244 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă din 1865 până la redactarea Deciziei nr.260/29.01.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a fost pronunţată în dosarul nr.60453/3/2011.S-a mai invocat, totodată, excepţia tardivităţii introducerii cererii de anulare a tuturor actelor din dosarul de executare nr.741/2011 al B.E.J. B I, cererea reprezentând, în realitate o contestaţie la executare. În acest sens, s-a apreciat că cererea principală a contestatoarei de anulare a tuturor actelor de executare, inclusiv a actului de adjudecare nr.42/18.05.2012, reprezintă o veritabilă contestaţie la executare, aceasta fiind unica procedură prevăzută de lege pentru a obţine anularea unui act de executare individual. Întrucât dispoziţiile art.401 alin.1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt ferme cu privire la termenele în care se poate introduce o contestaţie la executare, intimata a apreciat că acestea sunt expirate de mult timp.

Cu privire la situaţia de fapt, intimata a arătat că, la data de 30.09.2010, cu notificarea nr.10568, intimata a reziliat unilateral contractul de leasing, conform art.15 din O.G. nr.51/1997. Pentru recuperarea sumelor neachitate de utilizator ori de fidejusorii acestuia, astfel cum aveau obligaţia potrivit contractului de leasing, s-a început executarea silită în baza titlului executoriu constând din contractul de leasing, formulându-se împotriva fidejusoarei S.C. B B C S.R.L. cererea înregistrată sub numărul 741/2011 la B.E.J. B I. Intimata a mai precizat că la momentul rezilierii contractului de leasing, utilizatorul le datora suma de 288.224,56 lei, reprezentând facturi emise şi neachitate, iar pentru întârzierea la plată a facturilor s-au solicitat penalităţi de întârziere, conform prevederilor contrAe, în cuantum de 97.992,6 lei.

Referitor la dosarul nr.60453/3/2011, având ca obiect sesizarea Tribunalului Bucureşti de către debitoare, cu rezilierea contractului de leasing din culpa intimatei, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului, intimata a arătat că, după respingerea apelului, dar mai înainte de soluţionarea recursului, societatea utilizatoare S.C. B I S.R.L. a demarat procedura de executare silită împotriva intimatei, recuperând suma de 125.483 euro, care reprezenta ratele de leasing achitate de utilizator în baza contractului de leasing şi restabilind astfel situaţia anterioară încheierii contractului. Întrucât cu ocazia soluţionării recursului, Î.C.C.J. a pronunţat Decizia nr.260/29.01.2014, prin care s-a înlăturat dispoziţia privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, utilizatoarea S.C. B I S.R.L. şi fidejusoarea S.C. B B C S.R.L. sunt obligate să restituie intimatei suma de 125.483 euro.

În ceea ce priveşte restabilirea situaţiei anterioare executării silite ce a făcut obiectul dosarului nr.741/2011 al B.E.J. B I, prin restituirea sumelor încasate prin executarea silită, s-a apreciat că aceasta ar fi fost admisibilă doar în cazul în care contractul de leasing ar fi fost anulat sau s-ar fi dispus rezoluţiunea acestuia.

Intimata a mai arătat că cererea contestatoarei de acoperire a prejudiciului creat prin executarea silită a bunului imobil situat în com. Limanu, sat Vama Veche, jud. Constanţa, în cuantum de 273.508 lei nu poate fi admisă întrucât nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, neexistând fapta ilicită din partea intimatei, legătura de cauzalitate şi prejudiciul.

La data de 19.06.2014, intimata S.C. YBO A S.R.L.  a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată. Cu privire la imobilul adjudecat de S.C. YBO A S.R.L., proprietatea contestatoarei, s-a arătat că acest fapt s-a produs la data de 18.04.2012, iar actul de adjudecare a fost încheiat la data de 18.05.2012, anterior datei de 06.06.2012 la care a fost pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, sentinţa civilă nr.8051 în dosarul nr.60453/3/2011, sentinţă prin care instanţa a dispus rezilierea contractului de leasing financiar nr.10421/10.09.2008.

Contestatoarea a depus la data de 11.07.2014 răspuns la întâmpinarea intimatei S.C. YBO A S.R.L., prin care a arătat că, în principiu, este de acord cu menţinerea actului de adjudecare a imobilului către S.C. YBO A S.R.L., motivată de buna credinţă a acestora, însă doar în măsura în care se dispune admiterea cererii de întoarcere a preţului de adjudecare şi a daunelor pricinuite de S.C. C E L IFN S.A.

De asemenea, contestatoarea a depus la dosar răspuns la întâmpinarea intimatei S.C. C E L IFN S.A.

Prin sentinţa civilă nr 1252 din 05.08.2014 a Judecătoriei Mangalia s-a admis în parte cererea de întoarcerea executării silite,s-a respins ca neîntemeiat petitul referitor la restabilirea situaţiei anterioare în natură,în sensul anulării actelor de executare,inclusiv a actului de adjudecare şi reintrarea imobilului în posesia reclamantei,ca urmare a desfiinţării titlului executoriu,s-a dispus obligarea pârâtei SC C E L IFN SA la plata către reclamantă a sumei de 272 280 lei reprezentând preţul de adjudecare a imobilului ce a făcut obiectul executării silite,la care se adaugă dobânda legală şi Aizarea cu rata inflaţiei la momentul restituirii acestei sume,s-a respins ca neîntemeiată cererea referitoare la obligarea pârâtei SC C E L IFN SA la plata către reclamantă a sumei de 273508 lei,reprezentând prejudiciu cauzat prin executarea silită şi s-a admis în parte cererea de obligare a pârâtei SC C E L IFN SA la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată şi a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 300 lei reprezentând taxă timbru aferentă întoarcerii executării,la plata sumei de 400 lei cheltuieli de transport şi la plata sumei de 2000 lei onorariu avocat.

Pentru a pronunţa această soluţie,prima instanţă a reţinut că la data de 10.09.2008, S.C. B I S.R.L., în calitate de utilizator şi S.C. C E L IFN S.A., în calitate de finanţator, au încheiat contractul de leasing financiar nr.10421, având ca obiect achiziţionarea şi transmiterea de către finanţator a dreptului de folosinţă şi posesie a bunului imobil situat în YYY.

Totodată, în conformitate cu clauzele contractului de leasing financiar, utilizatorul S.C. B I S.R.L. se obliga să garanteze îndeplinirea obligaţiilor de plată aferente contractului de leasing, prin aducerea în calitate de fidejusor a S.C. B B C S.R.L..

Utilizatorul S.C. B I S.R.L. a achitat redevenţele aferente contractului de leasing până la rata aferentă lunii martie 2010 şi începând cu luna următoare, a încetat plăţile. La data de 30.09.2010, S.C. C E L IFN S.A. a reziliat unilateral contractul de leasing, stabilind că la momentul rezilierii, S.C. B I S.R.L. îi datorează suma de 288.224,56 lei reprezentând facturi emise şi neachitate.

Pentru întârzierea la plata facturilor emise, S.C. C E L IFN S.A. a calculat penalităţi de întârziere în sumă de 97.992,6 lei şi daune interese (compensatorii) în cuantum de 246.676,4 euro reprezentând prejudiciul care i s-a cauzat prin neexecutarea contractului de leasing până la expirarea duratei acestuia.

Întrucât nici S.C. B I S.R.L. şi nici S.C. B B C S.R.L. nu au executat de bunăvoie obligaţiile de plată,

prin cererea înregistrată la B.E.J. B I la data de 04.07.2011, S.C. C E L IFN S.A. a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr.10421/10.09.2008, împotriva contestatoarei S.C. B B C S.R.L., aceasta fiind obligată la plată, în solidar cu utilizatorul S.C. B I S.R.L., conform art.12.4 din contractul de leasing. S-a solicitat executarea silită pentru plata sumei de 386.217,16 lei compusă din suma de 288.224,56 lei reprezentând facturi neachitate şi din suma de 97.992,6 lei reprezentând penalităţi de întârziere, precum şi pentru plata sumei de 246.676,4 euro reprezentând daune interese.

Prin încheierea nr.880 din 12.07.2011 pronunţată în dosarul nr.2427/254/2011, Judecătoria Mangalia a încuviinţat executarea silită a debitoarei-fidejusor S.C. B B C S.R.L., în temeiul titlului executoriu mai sus precizat.

La data de 12.09.2011, executorul judecătoresc a întocmit cinci procese-verbale de situaţie imobiliară referitoare la bunurile imobile deţinute de către debitor, cele ce fac obiectul prezentei cereri de întoarcerea executării.

Prin procesul-verbal de licitaţie imobiliară din 18.04.2012, s-a declarat adjudecatar al imobilului S.C. YBO A S.R.L., care a oferit preţul de 222.000 lei plus T.V.A., adică suma de 272.280 lei, iar la data de 18.05.2012 s-a întocmit actul de adjudecare pentru această societate.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă la data de 12.09.2011 sub nr.60453/3/2011, S.C. B I S.R.L. a chemat în judecată pe S.C. C E L IFN S.A., solicitând instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună anularea rezilierii unilaterale a contractului de leasing financiar nr.10421/10.09.2008 dispuse în mod abuziv şi nelegal de către S.C. C E L IFN S.A. în baza art.15 din O.G. nr.51/1997 şi, pe cale de consecinţă, anularea titlului executoriu constituit din acelaşi contract de leasing financiar nr.10421/10.09.2008, să dispună rezilierea contractului de leasing financiar nr.10421/10.09.2008 ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor legale de către S.C. C E L IFN S.A., cu repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv obligarea S.C. C E L IFN S.A. la restituirea către S.C. B I S.R.L. a sumelor încasate în baza respectivului contract de leasing, în cuantum total de 125.483 euro, echivalent lei 513.417,39, să dispună obligarea S.C. C E L IFN S.A. la plata către S.C. B I S.R.L. a tuturor cheltuielilor ocazionate de încheierea şi derularea contractului de leasing financiar, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr.8051 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă la data de 06.06.2012 în dosarul nr.60453/3/2011, s-a dispus rezilierea contractului de leasing financiar din culpa S.C. C E L IFN S.A., repunerea părţilor în situaţia anterioară şi obligarea S.C. C E L IFN S.A. să restituie către S.C. B I S.R.L. suma de 125.483 euro, în echivalent lei la cursul B.N.R. din ziua plăţii. Prin decizia civilă nr.25/2013 din 24.01.2013 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a V-a civilă, au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de părţi, iar prin decizia nr.260 pronunţată de Î.C.C.J. la data de 29.01.2014 s-a modificat în parte decizia recurată în sensul că s-a înlăturat dispoziţia de repunere a părţilor în situaţia anterioară şi de obligare a S.C. C E L IFN S.A. la restituirea către S.C. B I S.R.L. a sumei de 125.483 euro, în echivalentul lei la cursul B.N.R. la data plăţii, ca inadmisibilă. În consecinţă, Î.C.C.J. a dispus irevocabil rezilierea contractului de leasing financiar din culpa S.C. C E L IFN S.A.

Instanţa a reţinut că titlul executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr.10421/10.09.2008 încheiat între S.C. B I S.R.L. în calitate de utilizator şi S.C. C E L IFN S.A. în calitate de finanţator a fost desfiinţat în mod irevocabil, astfel după cum a hotărât Î.C.C.J. prin decizia nr.260 pronunţată la data de 29.01.2014. Prin urmare, acest titlu executoriu a fost lipsit de efecte juridice, or prin sintagma „se desfiinţează titlul executoriu”, legiuitorul a înţeles orice modalitate legală prin care acesta este lipsit de efecte juridice, precum anularea, casarea, schimbarea, etc.

În consecinţă, în urma desfiinţării titlului executoriu, „cel interesat (în speţă S.C. B B C S.R.L.) are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia”,întrucât i s-a produs un prejudiciu cert prin vânzarea la licitaţie publică a unui imobil care îi aparţinea.

În ceea ce priveşte petitul referitor la restabilirea situaţiei anterioare în natură, în sensul anulării actelor de executare, inclusiv a actului de adjudecare şi reintrarea imobilului în posesia contestatoarei, ca urmare a desfiinţării titlului executoriu, instanţa a respins cererea,având în vedere că nu suntem în cadrul unei contestaţii la executare. Instanţa a avut în vedere că restabilirea situaţiei anterioare în natură, prin restituirea imobilului, nu poate fi admisă, întrucât din înscrisurile administrate rezultă că intimata S.C. YBO A S.R.L. a intrat în posesia imobilului în urma unei proceduri de executare silită, desfăşurate în condiţii legale şi anterior pronunţării primei instanţe în legătură cu desfiinţarea titlului executoriu în baza căruia s-a realizat adjudecarea la licitaţie publică. 

Totodată, instanţa a obligat pârâta S.C. C E L IFN S.A. la plata către reclamantă a sumei de 272.280 lei reprezentând preţul de adjudecare a imobilului ce a făcut obiectul executării silite, la care se adaugă dobânda legală şi Aizarea cu rata inflaţiei la momentul restituirii acestei sume. Obligaţia restituirii preţului de adjudecare a imobilului reiese din dispoziţiile art.4041 alin.2 Cod procedură civilă din 1865 în raport cu care: „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit.” Întrucât restituirea în natură nu mai este posibilă, , intimata S.C. C E L IFN S.A. a fost obligată la restituirea preţului de adjudecare a imobilului. Pe de altă parte, dobânda legală şi Aizarea cu rata inflaţiei a preţului de adjudecare a imobilului, solicitate de către contestatoare, au fost justificate în opinia instanţei, de faptul că titlul executoriu a fost reziliat din culpa S.C. C E L IFN S.A., astfel cum s-a stabilit în mod irevocabil de către Î.C.C.J..

Instanţa a respins ca neîntemeiată cererea referitoare la obligarea intimatei S.C. C E L IFN S.A. la plata către contestatoare a sumei de 273.508 lei, reprezentând prejudiciu cauzat prin executarea silită, provenit din diferenţa dintre suma încasată prin executarea silită a imobilului de 272.280 lei şi valoarea de expertiză a acestuia de 548.788 lei,întrucât a apreciază că nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale în sarcina S.C. C E L IFN S.A.. Faptul că intimata S.C. C E L IFN S.A. a solicitat executarea silită împotriva contestatoarei, în temeiul unui titlu executoriu, perfect valabil, la acel moment, nu poate să se circumscrie într-o faptă ilicită, imputabilă acesteia.

Împotriva acestei soluţii au formulat recurs atât contestatoarea,cât şi intimata SC C E L IFN SA.

Recurenta SC B B C SRL a solicitat admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei recurate,în sensul admiterii cererii de chemare în judecată în integralitate,aşa cum a fost formulată în subsidiar,în sensul acoperirii şi a prejudiciului cauzat,cu cheltuieli de judecată.

A arătat că în mod greşit a apreciat prima instanţă că temeiul acestei cereri este răspunderea civilă delictuală,deşi temeiul pentru acoperirea întregului prejudiciu îl reprezintă răspunderea civilă contrAă,raportat la art 42 din contractul de leasing.A mai arătat că perfecta valabilitate a titlului executoriu la momentul executării de care a făcut vorbire prima instanţă s-a dovedit a fi abuziv cu mult timp înainte de finalizarea executării,astfel cum reiese din sentinţa civilă nr 6839/29.09.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Recurenta C E L IFN SA a solicitat admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei recurate,în sensul respingerii în totalitate a cererii,cu cheltuieli de judecată.

Recurenta a arătat că în mod greşit a reţinut prima instanţă că rezilierea contractului echivalează cu desfiinţarea acestuia,deoarece rezilierea produce efecte numai pentru viitor,în timp ce desfiinţarea actului produce efecte de la momentul încheierii actului.

A mai arătat că prin decizia nr 260/29.01.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că repunerea părţilor în situaţia anterioară este inadmisibilă.Ar fi fost admisibilă numai în măsura în care s-ar fi pronunţat anularea sau rezoluţiunea contractului.

Chiar dacă nu s-ar ţine cont de dispoziţiile acestei decizii,urmare a executării silite pornite de utilizatorul B I SRL împotriva societăţii de leasing,suma de 125 783 Euro a fost deja restituită de către aceasta din urmă,aşa încât fidejusoarea nu poate solicita restituirea încă o dată a aceleaşi sume.

Ambele recurente au formulat întâmpinare,prin care au solicitat respingerea recursului celeilalte recurente.

Examinând recursurile de faţă prin prisma motivelor invocate şi faţă de dispoziţiile art 304 indice 1 Cod procedură civilă,reţine următoarele:

În ceea ce priveşte recursul formulat de către recurenta SC C E L IFN SA,instanţa constată recursul neîntemeiat şi îl va respinge.

Astfel,instanţa constată că în mod corect a reţinut instanţa că rezilierea contractului de leasing,astfel cum a fost dispusă definitiv de instanţă,valorează desfiinţare a titlului executoriu.

Rezilierea este o specie a rezoluţiunii contractului,care se aplică numai în cazul neexecutării unor contracte cu executare succesivă.De aici decurge şi deosebirea de rezoluţiune,întrucât rezilierea face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor,lăsând neatinse prestaţiile succesive care au fost făcute anterior rezilierii,pe când rezoluţiunea produce efecte retroactiv.În afara acestei deosebiri între reziliere şi rezoluţiune,rezilierii i se aplică toate regulile rezoluţiunii,cât priveşte temeiul juridic,caracterul juridic,condiţiile pentru admisibilitatea acţiunii şi pactele comisorii exprese.

Nu numai cauzele rezilierii sunt ulterioare momentului încheierii contractului,ci şi cauzele rezoluţiunii sunt în egală măsură ulterioare încheierii contractului,pentru că altfel ar fi vorba de instituţia nulităţii contractului.

Singurul motiv pentru care legiuitorul a stabilit ca rezilierea să nu producă efecte retroactiv este cel legat de stabilitatea şi securitatea circuitului civil,în condiţiile în care una dintre părţi şi-a executat obligaţia de a preda folosinţa unui bun,iar cealaltă a prestat sau trebuia să presteze contravaloarea acestei folosinţe prin plăţi succesive. De observat că în cauza de faţă,motivul desfiinţării contractului de leasing a fost culpa societăţii de leasing care nu şi-a executat obligaţia sa contrAă de acordare a folosinţei imobilului. Prin urmare,singurul motiv pentru care instanţa a hotărât irevocabil rezilierea contractului de leasing a fost cel dat de natura contractului ca fiind contract cu executare succesivă. 

Faptul că societatea de leasing a restituit deja suma de 125 483 Euro încasată în baza contractului de leasing către utilizator nu are nici o înrâurire asupra modului de soluţionare a acţiunii de faţă,în primul rând faţă de dispoziţiile deciziei civile nr 260/29.01.2014 pronunţată în dosar nr 60453/3/2011 de ÎCCJ şi în al doilea rând pentru că este vorba de o altă persoană executată silit,cu patrimoniu distinct şi raporturi obligaţionale diferite.

Faptul că instanţa a stabilit irevocabil faptul că repunerea debitoarei din contractul de leasing în situaţia anterioară este inadmisibilă,vizează exclusiv ratele de leasing plătite anterior rezilierii contractului şi nu produce efecte faţă de raportul juridic obligaţional născut între aceste două recurente în temeiul unei executări silite desfiinţate.

În ceea ce priveşte recursul formulat de către recurenta SC B B C SRL,instanţa constată recursul fondat.

Astfel,instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt a cauzei şi succesiunea actelor şi faptelor juridice.

În mod corect s-a reţinut şi faptul că întoarcerea executării silite este temeinică şi legală ca urmare a desfiinţării titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing în baza căruia pornise intimata societate de leasing executarea silită în dosarul de executare silită nr 741/2011 al BEJ B I.

De asemenea,în mod temeinic a constatatinstanţa că întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare,în sensul reintrării imobilului n patrimoniul contestatoarei recurente nu mai este posibil,acesta fiind adjudecat de către intimata SC YBO A SRL,în condiţii legale şi anterior desfiinţării titlului executoriu.De altfel,şi poziţia contestatoarei a fost în acelaşi sens,arătând că nu insistă în capătul principal de cerere,privind restabilirea situaţiei anterioare în natură.

Instanţa de recurs constată însă că instanţa de fond a respins în mod greşit cererea de obligare a intimatei societate de leasing la plata prejudiciului reprezentat de diferenţa dintre suma stabilită ca valoare de circulaţie prin expertiză şi suma încasată prin adjudecare.

Pentru a se pronunţa astfel,instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale,în contextul în care contestatoare nu a invocat acest tip de răspundere,dimpotrivă invocând chiar o clauză contrAă.

Greşit s-a raportat instanţa la temeiul răspunderii civile delictuale,atâta vreme cât temeiul cererii de restituire a imobilului în natură sau a cval acestuia îl reprezintă întoarcerea executării silite,conform dispoziţiilor art 404 indice 1 alin 1,raportat la art 404 indice 2 alin 3 din Codul de procedură civilă 1865.Potrivit deciziei civile nr 260/29.01.2014 pronunţată în dosar nr 60453/3/2011 de ÎCCJ,”temeiul juridic al restituirii prestaţiilor între părţi îl constituie tocmai desfiinţarea actului juridic,deoarece astfel dispare fundamentul executării acestora”.

Întoarcerea executării are ca scop restabilirea situaţiei anterioare executării silite desfiinţate,ori atâta vreme cât imobilul nu mai poate fi restituit în natură,este firesc ca în patrimoniul persoanei executate nelegal să reintre contravaloarea imobilului respectiv.

Contravaloarea imobilului reprezintă valoarea de piaţă a acestuia,astfel cum a fost evaluată în dosarul de executare silită,respectiv suma de 548 788 lei.

Restituirea sumei la care s-a efectuat adjudecarea nu reprezintă repunerea în situaţia anterioară executării silite,întrucât face o reparaţie incompletă,în contextul în care desfiinţarea titlului ce a stat la baza executării silite anulate a fost desfiinţat,reţinându-se culpa intimatei societate de leasing.Prin urmare,scoaterea din patrimoniul contestatoarei a bunului imobil este imputabilă exclusiv acestei intimate,aşa încât nu se poate justifica suportarea de către contestatoare a diferenţei dintre valoarea de circulaţie a imobilului şi valoarea de adjudecare.

Faţă de acestea,în temeiul art 312 alin 3 raportat la art 304 indice 1 din Codul de procedură civilă,instanţa va admite recursul acestei recurente şi va modifica în parte sentinţa recurată,în sensul că va admite integral cererea subsidiară de întoarcerea executării în echivalent şi va obliga pârâta intimată SC C E L IFN SA şi la plata sumei de 273 508 lei,aşa încât suma totală pe care o va achita această intimată recurentei va fi de 548 788 lei,potrivit valorii de expertiză.

Conform art 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta C E L IFN SA la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată la fond în sumă totală de 10264,88 lei, din care 300 lei taxă judiciară de timbru, 8882 lei onorariu avocaţial şi 1082,88 lei cheltuieli deplasare.

Conform art 274 Cod procedură civilă, va obliga intimata C E L IFN SA la plata către recurenta B B C SRL a sumei de 5405 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente recursului, reprezentând 150 lei taxă judiciară de timbru, 4490 lei onorariu avocaţial şi 765 lei cheltuieli de deplasare.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta C E L IFN SA, cu sediul în XXX împotriva sentinţei civile nr. 1252/05.08.2014 pronunţată de Judecătoria Mangalia.

Admite recursul formulat de recurenta B B C SRL în contradictoriu cu intimații C E L IFN SA și SC YBO A SRL, împotriva sentinţei civile nr. 1252/05.08.2014 pronunţată de Judecătoria Mangalia.

Modifică în parte sentinţa recurată, în sensul că:

Admite în tot cererea subsidiară de întoarcere a executării silite prin echivalent, formulată de reclamanta B B C SRL în contradictoriu cu pârâtele C E L IFN SA și SC YBO A SRL.

Obligă pârâta C E L IFN SA la plata către reclamantă și a sumei de 273508 lei reprezentând prejudiciu cauzat prin executarea silită.

Obligă pârâta C E L IFN SA la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată la fond în sumă totală de 10264,88 lei, din care 300 lei taxă judiciară de timbru, 8882 lei onorariu avocațial și 1082,88 lei cheltuieli deplasare.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

Obligă intimata C E L IFN SA la plata către recurenta B B C SRL a sumei de 5405 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente recursului, reprezentând 150 lei taxă judiciară de timbru, 4490 lei onorariu avocațial și 765 lei cheltuieli de deplasare.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 23.01.2015.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

I T  I P C B

Grefier,

V V

Domenii speta

Spete similare