Nulitate absolută decizie de înfiinţare debit, pensie invaliditate gr. ii

Nulitate absolută decizie de înfiinţare debit, pensie invaliditate gr. II

Câtă vreme s-a constatat că nu a fost contractul individual de muncă semnat de către contestator, s-a constatat nulitatea absolută a acestuia în baza art. 1246, 1254, 1179, 1204 din noul Cod civil, art. 16 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, astfel că, implicit nu erau incidente disp. art. 6 alin. 1 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 263/2010, nefiind dobândită calitatea de asigurat pe lângă cea de pensionar gr. II de invaliditate, decizia de înfiinţare debit fiind lovită de nulitate absolută.

- art. 118 alin. 1 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 263/2010

- art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

DECIZIA CIVILĂ NR. 30/2016-R din 14.01.2016 (dosar nr. 2799/83/2014)

Prin sentinţa civilă nr. 624/LMA din 1 iulie 2015, Tribunalul Satu Mare a admis în parte acţiunea civilă exercitată de reclamantul D. B. D. V., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII S. M., cu sediul în S. M.

A constatat nulitatea absolută a contractului individual de muncă nr. xxxx/2 octombrie 2013 invocat de pârâta SC M. C. SRL, precum şi a Deciziei nr. xxxx/29 noiembrie 2013 emisă de această pârâtă.

A constatat nulitatea absolută a Deciziei nr.xxxxx/10 februarie 2014 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii S. M. şi a obligat pârâta emitentă să restituie reclamantului sumele reţinute din pensie în baza acestei decizii.

A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri în sumă de 1500 lei.

A obligat pârâta SC M. C. SRL la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei către reclamant.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele considerente:

Reclamantul a contestat, în condiţiile art. 301 Cod procedură civilă, scrierea şi semnătura pe care ar fi aplicat-o pe contractul de muncă şi pe actele adiţionale în baza cărora a dobândit calitatea de angajat, ceea ce a avut ca şi consecinţă emiterea deciziei de către Casa de Pensii prin care i se imputa suma de 830 lei cu titlu de pensie încasată necuvenit.

În acest sens, conform art. 302 Cod procedură civilă, s-au depus în probaţiune o serie de înscrisuri necontestate (fila 121, 137), actele exhibate de angajator în susţinerea apărărilor, în original, care au fost apoi date în păstrarea grefei (fila 110) şi ale căror copii se regăsesc la dosarul cauzei. De asemenea, în şedinţa publică din data de 25 martie 2015 s-a procedat la luarea unor scripte de comparaţie reclamantului.

Raportat la înscrisurile conţinând scrierea şi semnătura reclamantului, instanţa de fond a apreciat suficientă şi adecvată procedura de verificare prin comparare, considerându-se lămurită, potrivit art. 303 Cod procedură civilă, nefiind necesară efectuarea unei expertize.

Instanţa de fond a constatat că la o simplă comparare se observă că semnăturile diferă atât de mult încât nu se impune efectuarea unei expertize şi a constatat urmare a comparaţiilor efectuate că reclamantul nu a semnat actele care au stat la baza angajării sale.

S-a constatat că reclamantul nu a consimţit la încheierea contractului de muncă prin semnarea acestuia şi a cererii de angajare, nu a semnat fişa postului şi notificarea, acest act fiind nul absolut în baza art. 1246, 1254, 1179, 1204 Cod civil raportat la art. 16 Codul muncii, atrăgând şi nulitatea derivată a actelor subsecvente, aflate în strânsă legătură şi implicit acest aspect determină nelegalitatea deciziei de recuperare a pensiei încasate necuvenit emisă de Casa de Pensii, fiind anulată şi această decizie şi s-a repus reclamantul în situaţia anterioară emiterii actului.

S-a respins cererea de acordare a daunelor în cuantum de 1500 lei, apreciindu-se că nu s-a dovedit un alt prejudiciu decât cel cauzat prin imputarea nelegală a sumei de 830 lei reţinute apoi din pensie, dar care va fi restituită în baza acestei hotărâri.

A fost obligată pârâta de ordin II la plata sumei de 1000 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel pârâta SC M. C.. SRL C. N., solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei, respingerea constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă şi a deciziei nr. xxxx/29.11.2013, a obligaţiei sale la plata a 1000 lei cheltuieli de judecată, cu cheltuieli de judecată în apel în sarcina reclamantului.

Prin motivele de apel s-a invocat că reclamantul a fost angajatul său cu contract individual de muncă înregistrat sub nr. xxxx/02.10.2013 în REVISAL pe postul de îngrijitor clădiri – 4 ore / zi, cu un salariu de 800 lei, la punctul de lucru al SC E. S. M. Atât contractul individual de muncă cât şi fişa postului au fost semnate de reclamant, iar prevederile contractuale asumate, susţinerile nefiind întemeiate, a înaintat o cerere de angajare, şi-a încasat salariul, a dovedit virarea în contul acestuia.

Simplul tabel la care se referă sentinţa este un extras bancar ce face dovada că reclamantul a încasat salariul urmare a muncii prestate la companie, document vizat de Banca T., fiind aplicată ştampila acesteia şi semnătura angajatului, dispoziţiile art. 166 alin. 2 Codul muncii fiind incidente, făcând dovada plăţii salariului.

Este o îmbogăţire fără justă cauză faptul ca reclamantul să primească salariul de 2 luni de muncă – 1691 lei şi astfel urmează a restitui 830 lei reţinuţi din pensie, iar ea să fie obligată a plăti 1000 lei cheltuieli de judecată.

Cum explică reclamantul că nu a observat virarea sumelor de bani în cont dacă nu i s-ar fi cuvenit, solicită obligarea acestuia la depunerea extraselor de cont din perioada octombrie – decembrie 2013 din care se vor observa viramentele bancare.

Nu a fost reclamantul angajatul SC E. SA ci doar a desfăşurat activitate în cadrul acestei companii, iar ea i-a virat salariul cuvenit. Nu avea SC E. SA vreo obligaţie faţă de angajatul său, fiind justificat să nu aibă nici înregistrări pe numele lui, sens în care a şi comunicat că nu era angajatul acesteia.

În drept s-a invocat art. 466 şi urm., art. 411, 481 Cod procedură civilă, art. 1345 şi urm. Cod civil.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, Casa Judeţeană de Pensii S. M. a solicitat admiterea apelului în măsura în care se va constata existenţa unui raport individual de muncă între apelantă şi reclamant.

Ea procedează periodic la suprapunerea bazei de date a pensionarilor iar din baza de date a reieşit conform adeverinţei nr. xxxx/04.02.2014 că reclamantul figura cu declaraţii nominale depuse de angajatorul cu codul unic de identificare, obţinând venituri cu contract de muncă cu timp parţial, fiind astfel în situaţia persoanelor pentru care asigurarea este obligatorie.

Deoarece reclamantul era pensionar gr. II de invaliditate, nu putea realiza venituri din contractul individual de muncă, chiar şi cu timp parţial, astfel că, a emis decizie pentru recuperarea sumelor încasate necuvenit.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul D. B. D. V. a solicitat respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată câtă vreme s-a constatat că semnăturile de pe actele de angajare depuse de apelantă nu îi aparţin.

Nu există dovada remuneraţiei sale, tabelele depuse nu dovedesc plata, la adresa instanţei la presupusul loc de muncă al său, societatea a răspuns că nu era în evidenţa angajaţilor ce intrau în incinta societăţii pe bază de cartelă.

Nu a încasat salarii, nu este vorba de o îmbogăţire fără justă cauză, din cuponul de pensie reies veniturile sale sub minimul necesar, din culpa apelantei micşorate.

Prin răspunsul la întâmpinarea depusă de Casa Judeţeană de Pensii S. M., D. B. D. V. a invocat aceleaşi aspecte, că a dovedit faptul că nu a semnat actele de angajare.

Apelanta, prin răspunsul la întâmpinarea depusă de intimatul reclamant D. B. D. V., a invocat că eronat se susţine că acesta nu a fost angajatul său câtă vreme a semnat contractul individual de muncă, fişa postului, a încasat salariul aferent muncii prestate, potrivit virărilor din contul acestuia. Celelalte aspecte sunt reluări ale motivelor de apel şi astfel nu se impun a fi repetate.

Examinând sentinţa apelată, prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu, instanţa de apel a constatat următoarele:

Intimatului reclamant i-au fost stabilite drepturi la pensie pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul II de invaliditate, prin decizia nr. xxxxx/22.09.1994 emisă de Casa Judeţeană de Pensii S. M.. Conform art. 118 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 pot cumula pensia cu veniturile provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, doar pensionarii pentru limită de vârstă, nevăzătorii, pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionarii de urmaş încadraţi în gradul III de invaliditate, copiii, pensionarii de urmaş prevăzuţi de art. 84 lit. a), b), ori, câtă vreme intimatul reclamant are calitatea de pensionar de gradul II de invaliditate, nu poate cumula pensia cu alte venituri pentru care asigurarea este obligatorie.

Prin decizia nr. xxxxx/10.02.2014, emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii S. M., s-a constatat că în perioada 01.10.2013 – 30.11.2013 s-au plătit şi încasat necuvenit drepturi în valoare de 830 lei, intimatul D. B. D. V. realizând venituri conform adeverinţei nr. xxxx/04.02.2014 eliberată de Serviciul de Evidenţă Contribuabili, dispunându-se recuperarea acestei sume, conform art. 181 alin. 1 din Legea nr. 263/2010.

Din cuprinsul extraselor de cont eliberate la solicitarea instanţei de apel de către Banca T. se reţine faptul că în lunile octombrie – noiembrie 2013, contul bancar deţinut de intimatul D. B. D. V. a fost alimentat cu 450 lei în luna octombrie şi 1050 lei în luna noiembrie, aspect ce confirmă situaţiile depuse de apelantă la dosar fond - filele 61 - 68 -, respectiv că apelanta a transferat în contul acestuia sumele de bani susmenţionate, ce au fost de altfel şi retrase de acesta.

A invocat apelanta faptul că intimatul şi-a desfăşurat activitatea în perioada în litigiu la SC E. R. SA S. M., motiv pentru care instanţa a dispus efectuarea unor verificări în acest sens. Prin adresa emisă de această societate s-a precizat că în perioada octombrie – noiembrie 2013 angajaţi ai SC M. C. SRL au desfăşurat activitate în incinta societăţii, dar printre aceştia nu a figurat şi intimatul D. B. D. V., ori, faţă de aceste aspecte, susţinerile apelantei în sensul că acesta ar fi fost angajatul său, că ar fi desfăşurat activitate în cadrul SC E. R SA S. M., apar ca nefondate.

Într-adevăr, cu ocazia soluţionării cauzei în fond s-a procedat la verificarea de scripte, urmare a faptului că intimatul a contestat faptul că i-ar aparţine semnătura de pe cererea de angajare datată 02.10.2013 – fila 69 dosar fond -, de pe contractul individual de muncă înregistrat la ITM sub nr. xxxx/02.10.2013 – fila 70 – 71 dosar fond -, de pe notificarea nr. xxxx/29.10.2013, constatându-se că nu a semnat acesta actele ce au stat la baza angajării sale, situaţie faţă de care s-a constatat nulitatea absolută a contractului individual de muncă şi a deciziei de concediere emisă de apelanta pârâtă.

Câtă vreme însă nu a solicitat apelanta efectuarea unei expertize grafologice care să stabilească contrariul celor reţinute de instanţa de fond, orice critici referitor la cele dispuse în acest sens apar ca neavenite.

Astfel cum s-a arătat mai sus, potrivit art. 118 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu veniturile provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, doar pensionarii pentru limită de vârstă, nevăzătorii, pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionarii de urmaş încadraţi în gradul III de invaliditate, copiii, pensionarii de urmaş prevăzuţi de art. 84 lit. a), b), ori, câtă vreme intimatul este beneficiar al unei pensii de invaliditate gradul II, implicit nu poate, nu putea cumula pensia cu alte venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie.

Din cuprinsul art. 6 alin. 1, punctul I litera a) din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe bază de contract individual de muncă, ori, câtă vreme intimatul nu a semnat contractul individual de muncă întocmit de apelantă, acesta se apreciază ca fiind inexistent şi implicit nu se află în situaţia de-a avea calitatea de asigurat pe lângă cea de pensionar gradul II de invaliditate, deci, dispoziţiile cuprinse la art. 118 alin. 1, arătat mai sus, nu sunt incidente, faptul că i s-au virat în contul bancar sume de bani, nu este de natură a schimba cele expuse.

Potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, forma scrisă fiind obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului, ori, câtă vreme conform celor expuse, intimatul reclamant nu a semnat contractul individual de muncă, în mod corect s-a constatat nulitatea acestuia, astfel că, şi în măsura în care s-ar fi desfăşurat activitate în cadrul apelantei, remunerată, lipsa unui contract individual de muncă valid nu implica un cumul al pensiei cu venit rezultat din situaţii pentru care asigurarea era obligatorie.

Are apelanta posibilitatea de-a solicita a-i fi restituită suma de bani achitată către intimat, în lipsa unei prestări din partea acestuia, însă, câtă vreme s-a impus constatarea nulităţii actelor întocmite, implicit culpa procesuală era evidentă, contractul individual de muncă, decizia de concediere, nefiind semnate, se impunea a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată ocazionate, dispoziţiile art. 451, 452, 453 Cod procedură civilă fiind corect aplicate – partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Deoarece intimata Casa Judeţeană de Pensii S. M. nu a declarat apel faţă de dispoziţia prin care s-a constatat nulitatea absolută a deciziei emise de aceasta sub nr. xxxxx/10.02.2014, şi s-a dispus restituirea sumelor reţinute în baza acesteia, nu se impun analize suplimentare în acest sens.

Faţă de toate considerentele expuse, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa de apel a respins ca nefondat apelul, a păstrat în întregime sentinţa apelată, ca fiind legală şi temeinică.

Domenii speta

Spete similare