Furt calificat. Tăinuire. Deosebiri şi criterii de reţinere a uneia sau alteia dintre infracţiuni. Condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de tăinuire după achitarea de către instanţa de fond pentru infracţiunea de furt calificat

Este adevărat că probele administrate în cauză nu dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul C.I. l-a ajutat cu intenție pe inculpatul I.I.I. să transporte și să valorifice bunurile sustrase în baza unei înțelegeri prealabile cu acest inculpat, pentru a se putea reține în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată sub aspectul căreia  a fost trimis în judecată, însă ceea ce poate fi însă reținut în sarcina inculpatului C.I. este împrejurarea că acesta a cunoscut, de fiecare dată când a primit și valorificat bunurile sustrase de inculpatul I.I.I., faptul că ajută la vânzarea unor bunuri ce provin din săvârșirea unor infracțiuni, astfel încât răspunderea sa penală poate fi angajată sub aspectul infracţiunii de tăinuire.

Decizia penală nr. 1161/A/09.11.2016 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 39 din 26.04.2016 a Judecătoriei Liești s-a dispus, în baza art. 396 alin. (1) şi (2) C.pr.pen. şi art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. (b) şi alin. (2) lit. (b) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, condamnarea inculpatului I.I.I. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată (faptă săvârşită în perioada 15-27.08.2014, persoană vătămată S.G.).

În baza art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii sau considerarea ca executată a acesteia.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

S-a constatat că în prezenta cauză faţă de inculpatul I.I.I. nu s-a dispus măsura preventivă a reţinerii şi nici a arestării preventive.

În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi C. proc. pen. a fost achitat inculpatul C.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 228 alin. (1)- 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (faptă săvârşită în perioada 15-27.08.2014, persoană vătămată S.G.).

În temeiul art.404 alin. 4 lit. f şi art.255 alin.1 C. pr. pen. s-a constatat că pompa de apă de culoare albastru cu dungi negre, marca ROYAL EINHELL BWP 32 şi picamerul marca HITACHI, de culoare gri cu mâner verde din plastic, în cutie metalică au fost restituite părţii civile S.G. în cursul urmăririi penale.

A fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă S.G., domiciliat în com. U., sat U., jud. G.

Onorariul apărătorului din oficiu, avocat P.C., pentru asistenţă juridică acordată inculpatului I.I.I., conform delegaţiei .../2015, în faza camerei preliminare şi în faza de judecată, în cuantum total de 300 de lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie şi rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, avocat Ş.R. pentru asistenţă juridică acordată inculpatului C.I., conform delegaţiei .../2015, în faza camerei preliminare şi în faza de judecată, în cuantum total de 300 de lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie şi a rămâne în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen. a fost obligat inculpatul I.I.I. la plata sumei de 355 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 55 lei reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de urmărire penală, suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată).

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat pentru inculpatul C.I. s-a dispus a rămâne în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lieşti nr. 1185/P/2014 din 30.03.2014, înregistrat la Judecătoria Lieşti sub numărul 528/838/2015 din 07.04.2015 au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- I.I.I. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. (b) şi alin. (2) lit. (b) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal;

- C.I., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei, procurorul a reţinut în esenţă că inculpatul I.I.I. a sustras în luna august 2014, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, S.G., diferite obiecte aparţinând acestuia, respectiv: două lădiţe de roşii, laserul pentru construcţii împreună cu trepiedul (15.08.2014), pompa de apă aflată pe terenul extravilan (cu câteva zile anterior săvârşirii infracţiunii de furt din garajul persoanei vătămate), trei picamere mari, un picamer marca HITACHI, două flexuri mari şi alte scule electrice aflate în garajul locuinţei persoanei vătămate.

Cu privire la inculpatul C.I., procurorul a reţinut că acesta, cu intenţie, l-a ajutat pe inculpatul I.I.I. să transporte şi ulterior să valorifice bunurile sustrase, în baza unei înţelegeri prealabile.

Pentru a reţine aceste situaţii de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţia persoanei vătămate S.G., declaraţia suspectului I.I.I., declaraţia inculpatului I.I.I., declaraţia suspectului C.I.; declaraţia inculpatului C.I.; declaraţia martorului A.D.; declaraţia martorului C.T.; declaraţia martorului S.E.M.; declaraţia martorului C.I.; proces-verbal de predare-primire a bunurilor către persoana vătămată S.G.; proces-verbal de lăsare în custodie a pompei de apă marca ROYAL BWP 32; proces-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la locuinţa martorului A.D.; proces-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului I.I.I.; proces-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului C.I.

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. 1 din NCPP instanţa a constatat că este competentă funcţional, material şi teritorial să judece prezenta cauză.

Prin încheierea din 15.09.2015, dată în şedinţa din camera de consiliu, în procedura de cameră preliminară, judecătorul a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în prezenta cauză şi a dispus începerea judecării cauzei.

În cauză nu s-a dispus readministrarea probelor având în vedere că acestea nu au fost contestate de părţi.

I.SITUAŢIA DE FAPT

Din examinarea întregului material probator de la dosar instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În vara anului 2014, inculpatul I.I.I. a lucrat cu ziua, în grădina de legume a familiei S. Familia S. deţinea două solarii, unul în curtea casei, iar celălalt, pe un teren luat în arendă, aflat la o distanţă de 300 m de locuinţa acestora (ambele în satul U.), iar pe un teren extravilan, aflat pe raza satului I., avea o cultură de roşii, gogoşari, varză. Când nu pleca acasă, inculpatul I.I.I. locuia într-o cămăruţă construită pe terenul pe care se afla unul dintre solarii. Inculpatul I.I.I. nu avea cheia de la locuinţa persoanei vătămate, însă avea acces în curte şi garaj, unde se aflau depozitate foarte multe scule de construcţii. În anumite zile, inculpatul l-a adus cu el, la muncă, şi pe inculpatul C.I.

În data de 15.08.2014, inculpatul C.I. s-a deplasat cu autoturismul cu nr. ... la domiciliul lui S.G. şi l-a ajutat pe inculpatul I.I.I. să transporte două lăzi cu roşii şi încă doi saci negri pe care inculpatul I.I.I. îi avea cu el. Într-unul dintre saci era un trepied, iar în cel de-al doilea sac era un laser de construcţii. Ulterior, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locuinţa inculpatului I.I.I., care a luat lăzile cu roşii şi i-a lăsat trepiedul şi laserul inculpatului C.I. pentru a le vinde. Acestea au fost vândute, după câteva zile, martorului A.D. pentru suma de 200 de lei, bani care au fost daţi lui I.I.I. Acesta l-a recompensat pe inculpatul C.I. cu suma de 50 de lei. La rândul lui, martorul A.D. a vândut laserul de construcţii în târg la F. unor persoane necunoscute.

La data de 22.08.2014, inculpatul I.I.I. a venit la locuinţa celuilalt inculpat şi l-a rugat să îi dea bicicleta pentru a se deplasa la locuinţa sa. Acesta a revenit în jurul orelor 22:00 cu o pompă de apă albastră cu dungi negre despre care a afirmat că o are din Italia şi că este de vânzare. Pompa a fost lăsată inculpatului C.I. pentru a fi vândută de către acesta din urmă. La data de 24.08.2014 pompa de apă a fost vândută martorului A.D. pentru suma de 100 lei.

La data de 25.08.2014, inculpatul C.I. l-a transportat pe inculpatul I.I.I. la locuinţa persoanei vătămate, întrucât avea de lucru în solar. Ulterior inculpatul C.I. a revenit singur la locuinţa sa.

În data de 25 sau 26.08.2014, persoana vătămată a plecat la Bucureşti, iar soţia sa a plecat la Miercurea Ciuc. La momentul plecării, inculpatul I.I.I. se afla în curtea persoanei vătămate, care în prealabil îl anunţase pe inculpat că urma să lipsească de acasă pentru o noapte.

La data de 27.08.2014, după orele 21:00, inculpatul I.I.I. a venit cu o bicicletă la locuinţa inculpatului C.I. şi i-a adus un picamer marca HITACHI pentru a-l vinde. Peste două zile, inculpatul C.I. s-a deplasat cu autoturismul ... la locuinţa martorului A.D. şi i-a vândut picamerul contra sumei de 100 lei. Întreaga sumă a fost înmânată inculpatului I.I.I., iar lui A.D. i-a spus că bunurile provin din Italia. Ulterior, martorul A.D. a vândut picamerul martorului C.T. pentru suma de 120 lei. Acesta din urmă, aflând că picamerul este furat, i l-a înapoiat lui A.D. care i-a restituit cei 120 lei.

Când a revenit acasă, persoana vătămată a observat că îi lipsesc mai multe obiecte, motiv pentru care s-a adresat organelor de poliţie.

Situaţia de fapt expusă rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză.

Astfel, persoana vătămată S.G. a declarat în faţa organelor de urmărire penală faptul că pe timpul verii anului 2014, inculpatul I.I.I. a lucrat pentru el, ajutându-l în gospodărie. În seara zilei de 25 sau 26.08.2014 (nu îşi aminteşte cu exactitate) a plecat împreună cu soţia sa, în mun. Bucureşti, cu probleme personale, şi-a asigurat locuinţa însă nu şi-a închis garajul. La momentul plecării, inculpatul I.I.I. se afla în curtea persoanei vătămate, care în prealabil îl anunţase pe inculpat că urma să lipsească de acasă pentru o noapte. Persoana vătămată a arătat că, revenit în localitate în ziua de 26 sau 27.08.2014, după o zi de la plecare, în jurul orelor 1600, nu a observat nimic deosebit la uşile locuinţei, însă atunci când a mers în garaj a constatat că-i lipsesc mai multe unelte pe care le folosea în construcţii: trei picamere mari (unul marca METABO de culoare verde, unul marca HILTY din inox în cutie metalic, unul marca HILTY în cutie roşie), două flexuri mari aproape noi - unul marca BOSH (albastru închis), iar celălalt marca MAKITA (verde închis), un laser folosit la construcţii, de culoare galbenă cu trepied, un rotopercutor.

Ulterior, s-a deplasat la celălalt solar, aflat la distanţa de 300 m de casă şi a constatat că îi lipseşte un flex mic, marca AEG de culoare roşu închis sau grena. După aceea, deplasându-se la terenul extravilan care era îngrădit, a constatat că toată recolta era uscată datorită faptului că nu fusese irigată. A verificat dacă mai există pompa de apă care folosea la irigatul culturii şi a constatat că lipseşte. Cel care se ocupa de cultura de legume de pe terenul din extravilan era tot inculpatul I.I.I. Atunci, persoana vătămată a realizat că acesta îi sustrăsese pompa de apă (de culoare albastru cu dungi negre, marca ROYAL EINHELL BWP 32, recuperată ulterior) cu câteva zile înainte. În acest timp inculpatul I.I.I. fusese să verifice cultura de pe acel teren (de cel puţin două ori pe săptămână, folosindu-se de bicicleta lui S.G.), dar nu îl anunţase pe acesta că lipseşte pompa sau că legumele sunt uscate.

După câteva zile, verificând cu atenţie, persoana vătămată S.G. a constatat că din garaj îi lipsesc mai multe scule: flexuri mici, picamer-ul HITACHI (de culoare gri, recuperat ulterior) şi alte scule electrice. Persoana vătămată a mai arătat că lângă garaj se află cuşca câinelui, astfel că nu ar fi putut pătrunde persoane necunoscute.

De asemenea, persoana vătămată a declarat că anterior acestui eveniment, a sesizat că solarul aflat în vecinătatea locuinţei sale are o recoltă foarte scăzută în comparaţie cu solarul din curtea casei, dar nu a acordat mare atenţie. În plus, auzise anumite zvonuri prin sat cum că inculpatul I.I.I. vinde roşii unor diverse persoane. În aceste condiţii, fusese avertizat de soţia sa că inculpatul I.I.I. le sustrage din recoltă şi că profită de naivitatea şi bună-voinţa familiei.

În zilele următoare, persoana vătămată S.G. a luat legătura cu inculpatul I.I.I., încercând să îşi recupereze bunurile, iar pe data de 01.09.2014 a sesizat organele de poliţie.

Cu privire la inculpatul C.I., persoana vătămată a arătat că acesta a muncit câteva zile la el, împreună cu inculpatul I.I.I., timp în care a avut acces în curtea casei, solarii, garaj. De câteva ori, persoana vătămată l-a văzut pe inculpatul C.I. venind cu un autoturism de dimensiuni mici şi plecând cu inculpatul I.I.I. după ce, acesta din urmă, îşi termina munca.

Declaraţia persoanei vătămate cu privire la o parte din bunurile sustrase, se coroborează cu declaraţia inculpatului C.I. care a confirmat faptul că, la solicitarea inculpatului I.I.I., a valorificat mai multe bunuri: un trepied, un laser de construcţii, o pompă de apă şi un pikamer Hitachi.

Audiat de organele penale, inculpatul C.I. a declarat că în ziua de 15.08.2014, a fost apelat de inculpatul I.I.I. care i-a solicitat să se deplaseze în satul U. pentru a-l ajuta să transporte două lăzi cu roşii. Acesta s-a deplasat cu autoturismul cu nr. ..., în care cei doi au încărcat lăzile cu roşii şi încă doi saci negri pe care inculpatul I.I.I. îi avea cu el. Într-unul dintre saci era un trepied, iar în cel de-al doilea sac era un laser de construcţii. Ulterior, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locuinţa inculpatului I.I.I. care a luat lăzile cu roşii şi i-a lăsat trepiedul şi laserul inculpatului C.I. pentru a le vinde. Acestea au fost vândute, după câteva zile, martorului A.D. pentru suma de 200 de lei, bani care au fost daţi lui I.I.I., care pentru serviciul făcut l-a recompensat pe inculpatul C.I. cu suma de 50 de lei. La rândul lui, martorul A.D. a vândut laserul de construcţii în târg la F. unor persoane necunoscute.

A mai declarat inculpatul C.I. că, la data de 22.08.2014, inculpatul I.I.I. a venit la locuinţa sa şi l-a rugat să îi dea bicicleta pentru a se deplasa acasă. Acesta a revenit în jurul orelor 22:00 cu o pompă de apă albastră cu dungi negre despre care a afirmat că o are din Italia şi că este de vânzare. A lăsat-o inculpatului C.I. pentru a fi vândută de către acesta din urmă. La data de 24.08.2014 pompa de apă a fost vândută martorului A.D. pentru suma de 100 lei. La data de 25.08.2014 inculpatul C.I. l-a transportat pe inculpatul I.I.I. la locuinţa persoanei vătămate, întrucât avea de lucru în solar. Ulterior, inculpatul C.I. a revenit singur la locuinţa sa. La data de 27.08.2014, după orele 21:00 inculpatul I.I.I. a venit cu o bicicletă la locuinţa inculpatului C.I. şi i-a adus un picamer marca HITACHI pentru a-l vinde. Peste două zile, inculpatul C.I. s-a deplasat cu autoturismul ... la locuinţa martorului A.D. şi i-a vândut picamerul contra sumei de 100 lei. Inculpatul C.I. a precizat că întreaga sumă i-a înmânat-o inculpatului I.I.I., iar lui A.D. i-a spus că bunurile provin din Italia. Ulterior, martorul A.D. a vândut picamerul martorului C.T. pentru suma de 120 lei. Acesta din urmă, aflând că picamerul este furat, i l-a înapoiat lui A.D. care i-a restituit cei 120 lei. A.D. a depozitat la locuinţa sa picamerul marca HITACHI.

Inculpatul C.I. a recunoscut că, pe perioada cât a lucrat în gospodăria persoanei vătămate, a avut acces în garajul acesteia şi a observat că acolo erau depozitate diferite unelte pentru construcţii, respectiv picamere, flexuri electrice şi alte scule electrice, dar a declarat că nu a sustras niciun bun aparţinând acesteia. Totodată, acesta a recunoscut că a vândut bunurile care i-au fost aduse de inculpatul I.I.I. contra sumei de 50 lei.

Martorul A.D. a arătat că la sfârşitul lunii august, a fost apelat de C.I. care i-a spus că are de vânzare o pompă de scos apă, adusă din Italia. Martorul A.D. s-a deplasat însoţit de doi vecini, martorii C.N. şi S.E.M., la locuinţa inculpatului C.I. şi a achiziţionat pompa contra sumei de 100 lei.

Martorul C.I. a declarat că la sfârşitul lunii august 2014 s-a deplasat cu martorul A.D. la locuinţa inculpatului C.I., care i-a dat oferit spre vânzare o pompă de scos apă de culoare albastră. Inculpatul le-a spus că are pompa din Italia.

Declaraţia acestuia se coroborează cu declaraţia martorului S.E.M. care a arătat că în luna august 2014, s-a deplasat cu martorul A.D. la locuinţa inculpatului C.I., care i-a dat oferit spre vânzare o pompă de scos apă de culoare albastră. Inculpatul le-a spus că are pompa din Italia.

Martorul C.T. a declarat că în 21 sau 22 august 2014 a cumpărat de la martorul A.D. un rotopercutor marca Hitachi. Acesta i-a spus că a cumpărat bunul de la o altă persoană, pe care nu o cunoaşte. La câteva zile a aflat că o persoană se interesează de acest rotopercutor, motiv pentru care a mers l-a locuinţa vânzătorului şi i-a înapoiat bunul, solicitând banii înapoi.

În baza executării mandatului de percheziţie domiciliară nr. 67/25.09.2014 emis de către Judecătoria Lieşti la data de 30.09.2014 a fost găsită şi ridicată de la martorul A.D., pompa de apă ROYAL EINHELL BWP 32, de culoare albastr¬¬ă, iar la data de 05.10.2014 a fost predat¬ă persoanei vătămate.

În baza executării mandatului de percheziţie domiciliară nr. 67/25.09.2014 emis de către Judecătoria Lieşti la data de 30.09.2014 a fost găsit şi ridicat picamerul marca HITACHI, de culoare gri cu mâner verde din plastic, în cutie metalică, iar la data de 05.10.2014 a fost predat persoanei vătămate.

Inculpatul I.I.I., audiat de organele de urmărire penală, a declarat că nu recunoaşte fapta de furt calificat şi că nu este adevărat că i-ar fi dat lui C.I. bunuri aparţinând persoanei vătămate. A mai arătat acesta că nu a transportat bunuri furate cu maşina inculpatului C.I. şi nici nu a împrumutat o bicicletă de la acesta.

Instanţa nu a avut în vedere la stabilirea situaţiei de fapt aceste susţineri, fiind apreciate ca nereale prin prisma întregului material probator administrat. În acest sens, instanţa are în vedere faptul că inculpatul este singura persoană care a avut acces permanent la garajul persoanei vătămate şi care a cunoscut împrejurarea că în perioada 25 sau 26.08.2014 locuinţa persoanei vătămate va rămâne nesupravegheată.

Totodată, instanţa are în vedere declaraţiile persoanei vătămate şi ale coinculpatului, care îl incriminează pe inculpatul I.I.I., precum şi împrejurarea că deşi a mers să verifice cultura de legume în data de 26.08.2014 (la patru zile după ce pompa fusese sustrasă şi vândută), inculpatul nu l-a înştiinţat pe S.G. de lipsa pompei de apă.

S-a arătat că toate aceste elemente constituie indicii şi probe indirecte care, în ansamblu, sunt suficiente pentru răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie instituite de lege în favoarea inculpatului, fundamentând convingerea instanţei că acesta a avut reprezentarea exactă a acţiunilor sale.

I.ÎNCADRAREA JURIDICĂ

Cu privire la fapta reţinută în sarcina inculpatului I.I.I.:

În drept, fapta inculpatului I.I.I. care, în perioada 25-27.08.2014, cu intenţie directă a sustras, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, S.G., diferite obiecte aparţinând acestuia, respectiv două lădiţe de roşii, laserul pentru construcţii împreună cu trepiedul (15.08.2014), pompa de apă aflată pe terenul extravilan (cu câteva zile anterior săvârşirii infracţiunii de furt din garajul persoanei vătămate) şi un picamer marca HITACHI, aflat în garajul locuinţei persoanei vătămate, profitând de faptul că persoana vătămată a lipsit în acea perioadă de acasă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. 1- 229 alin. (1) lit. b) şi alin.(2) lit. b) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii este reprezentat de acţiunea de sustragere a mai multor bunuri mobile din posesia altei persoane, fără consimţământul acesteia.

În ceea ce privește urmarea imediată, aceasta constă în deposedarea persoanei vătămate de bunurile luate şi producerea unei pagube în patrimoniul acesteia.

Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită de inculpat și urmarea produsă rezultă din însăși desfășurarea acțiunii.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal. Astfel, modul cum a acționat, prin violarea domiciliului unei persoane care îi acordase încredere şi un loc de muncă, denotă îndrăzneală și hotărâre în aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale. Inculpatul a avut reprezentarea faptei şi a consecinţelor păgubitoare asupra patrimoniului persoanei vătămate şi a urmărit luarea bunurilor în scopul însuşirii pe nedrept, astfel cum reiese din modul de săvârşire a faptei.

Întrucât unele acţiuni de sustragere au fost săvârşite după căderea întunericului şi prin violarea domiciliului persoanei vătămate, instanţa reţine că sunt aplicabile dispoziţiile art. 229 alin. (1) lit. b) și alin. 2 lit. b) raportat la art. 228 Cod penal privind furtul calificat săvârşit în timpul nopții și prin violare de domiciliu.

Totodată, instanţa a constatat că sunt incidente şi dispoziţiile art. 35 alin. 1 C.pen., privind forma continuată a infracţiunii, întrucât inculpatul a săvârşit mai multe acţiuni de sustragere la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv.

Față de cele expuse, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Cu privire la fapta reţinută în sarcina inculpatului C.I.:

Instanţa a constatat că inculpatul C.I. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. (b) şi alin. (2) lit. (b) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alineat 1 Cod penal. În actul de sesizare a instanţei, procurorul a reţinut că acesta, cu intenţie, l-a ajutat pe inculpatul I.I.I. să transporte şi ulterior să valorifice bunurile sustrase, în baza unei înţelegeri prealabile.

Cu privire la înţelegerea prealabilă, s-a arătat că aceasta rezultă din faptul că inculpatul C.I. l-a ajutat în repetate rânduri pe I.I.I. să transporte bunurile, precum şi din împrejurarea că acesta a avut acces în garajul persoanei vătămate şi a observat că acolo erau depozitate diferite scule electrice.

Cu privire la complicitate, art. 48 Cod penal prevede că este complice persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea, complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Aşadar, pentru a se putea reţine în sarcina inculpatului infracţiunea de complicitate la furt calificat în formă continuată este necesar a se dovedi că acesta, fie l-a ajutat pe inculpatul I.I.I. la sustragerea bunurilor, fie i-a promis anterior că va tăinui bunurile provenite din furt.

Instanţa a apreciat că din probele administrate nu s-a probat o astfel de împrejurare. Astfel, deşi este probat faptul că bunurile au fost într-adevăr valorificate de inculpat, din materialul probator administrat nu rezultă că acesta ar fi cunoscut faptul că acestea sunt furate. Simpla împrejurare că inculpatul a avut acces la garajul persoanei vătămate nu este de natură să ducă singură la concluzia că acesta ar fi recunoscut bunurile, în momentul în care i-au fost date spre valorificare de inculpat. Nici faptul că inculpatul a transportat anumite bunuri cu maşina, de la locuinţa persoanei vătămate la locuinţa inculpatului I.I.I., nu naşte prezumţia simplă că a cunoscut faptul că acestea sunt bunuri furate, ele putând în egală măsură să aparţină inculpatului I.I.I. Nici declaraţia persoanei vătămate şi nici cele ale martorilor audiaţi nu confirmă existenţa unei înţelegeri prealabile între cei doi inculpaţi, ci doar împrejurarea că inculpatul C.I. a vândut anumite bunuri, la solicitarea inculpatului I.I.I., devenind incidentă, în favoarea inculpatului, aplicarea principiului in dubio pro reo, potrivit căruia orice îndoială îi profită.

Conform art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod de procedură penală, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu este prevăzută de legea penală.

În prezenta cauză, instanţa a apreciat că fapta inculpatului C.I. de a-l ajuta pe inculpatul I.I.I. la valorificarea unor bunuri, despre care i s-a spus că sunt aduse din Italia, nu este prevăzută de legea penală.

Faţă de cele expuse, în baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 48 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal (faptă săvârşită în perioada 15-27.08.2014, persoană vătămată S.G.)

I.STABILIREA PEDEPSEI

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului I.I.I., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa a reţinut că fapta supusă judecăţii prezintă un grad de pericol ridicat, prin modul premeditat, organizat de săvârşire, pe timpul nopţii şi prin violare de domiciliu, precum şi prin natura consecinţelor produse, prejudiciul material fiind unul ridicat. Inculpatul a profitat de încrederea persoanei care i-a acordat un loc de muncă şi i-a încredinţat paza bunurilor sale.

Cu privire la circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa a reţinut că acesta este în vârstă de 22 de ani, nu are ocupaţie, are studii medii şi trăieşte în concubinaj.

Având în vedere cele expuse, instanţa, în baza art. 396 alin. (1) şi (2) C.pr.pen. şi art. 228 alin. (1) - 229 alin. (1) lit. (b) şi alin. (2) lit. (b) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul I.I.I. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată (faptă săvârşită în perioada 15-27.08.2014, persoană vătămată S.G.).

Raportat la natura faptei şi la împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, precum şi la ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului, instanța a apreciat că acesta este nedemn să exercite drepturile de natură electorală prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa cu închisoarea stabilită, pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., pe o durata de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare, instanţa a constatat că în cursul judecăţii inculpatul nu s-a prezentat la termenele de judecată stabilite şi nu şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii, fiind opţiunea strictă a inculpatului, astfel că nu se poate dispune decât executarea pedepsei în regim de detenţie. Instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 91 C.pen. pentru a se putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, respectiv nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 91 alin. 1 lit. c C.pen.

Cu privire la măsurile preventive, instanţa a constatat că în prezenta cauză faţă de inculpatul I.I.I. nu s-a dispus măsura preventivă a reţinerii şi nici a arestării preventive.

II.ACŢIUNEA CIVILĂ

În temeiul art.404 alin.4 lit. f şi art.255 alin.1 C. pr. pen. instanţa a constatat că pompa de apă de culoare albastru cu dungi negre, marca ROYAL EINHELL BWP 32 şi picamerul marca HITACHI, de culoare gri cu mâner verde din plastic, în cutie metalică au fost restituite părţii civile S.G. în cursul urmăririi penale.

Cu privire la acţiunea civilă formulată de partea civilă S.G., instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 19 C.p.p., atunci când, prin săvârşirea unei infracţiuni se produce o pagubă părţilor vătămate, tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile se face potrivit legii civile. Repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile.

Instanța a constatat că legea civilă consacră răspunderea pentru fapta proprie a celui care, cu vinovăţie, cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită (art. 1349 și art. 1357 alin.1 Cod civil), acesta fiind ţinut a repara patrimonial orice prejudiciu, fie patrimonial, fie nepatrimonial (art. 1381 alin.1 şi 2 raportat la art. 253 alin. 4 Cod civil).

Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a inculpatului este necesar a fi întrunite următoarele condiţii: existenţa faptei ilicite, producerea unui prejudiciu, existenţa legăturii de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia inculpatului.

Instanţa a reţinut în cauză existenţa unei fapte ilicite - infracţiunea de furt calificat, a prejudiciului creat - contravaloarea bunurilor sustrase şi nerecuperate, legătura directă de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu - prejudiciul nu s-ar fi produs în lipsa faptei ilicite, precum şi vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe.

În ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor, instanţa a constatat că persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, invocând un prejudiciu în cuantum de 20.000 lei. Analizând actele dosarului, instanţa reţine că bunurile sustrase i-au fost restituite în parte, cu excepţia unui trepied şi a unui laser. În legătură cu celelalte bunuri pretins sustrase (trei picamere mari, două flexuri mari aproape noi, un rotopercutor, un flex mic, marca AEG de culoare roşu închis sau grena, mai multe scule electrice), probatoriul administrat nu a confirmat nici existenţa bunurilor în patrimoniul persoanei vătămate, nici faptul sustragerii acestora de către inculpat. 

Cu privire la trepiedul şi laserul nerecuperat, partea civilă S.G. nu a propus probe din care să rezulte cuantumul prejudiciului suferit, motiv pentru care instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă a acestuia.

III.CHELTUIELI JUDICIARE

Onorariul apărătorului din oficiu, avocat P.C., pentru asistenţă juridică acordată inculpatului I.I.I., conform delegaţiei 95/2015, în faza camerei preliminare şi în faza de judecată, în cuantum total de 300 de lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie şi a rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, avocat Ş.R., pentru asistenţă juridică acordată inculpatului C.I., conform delegaţiei 94/2015, în faza camerei preliminare şi în faza de judecată, în cuantum total de 300 de lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului de Justiţie şi rămâne în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen. a fost obligat pe inculpatul I.I.I. la plata sumei de 355 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 55 lei reprezentând cheltuielile judiciare aferente fazei de urmărire penală, suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat aferente fazei de judecată).

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat pentru inculpatul C.I. s-a dispus a rămâne în sarcina acestuia.

În termen legal, împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești apreciind că în cauză nu se impunea achitarea inculpatului C.I. sub aspectul infracțiunii de complicitate la furt calificat, susținându-se că în cauză existau probe din care să rezulte că inculpatul C.I. a avut o înțelegere prealabilă cu inculpatul I.I.I., asigurându-l pe acesta că îl va ajuta să valorifice bunurile sustrase.

În subsidiar, dacă se va aprecia că nu este îndeplinită condiția tipicității obiective a infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată, procurorul  a solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tăinuire în formă continuată și condamnarea inculpatului C.I. sub aspectul acestei infracțiuni.

De asemenea, procurorul a criticat sentința apelată sub aspectul temeiniciei pedepsei aplicate inculpatului I.I.I.,  apreciindu-se că aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare, ce reprezintă minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă,  nu este justificată raportat la elementele concrete ale cauzei.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești este fondat şi urmează a fi admis,  pentru următoarele considerente.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 al. 2 Cod pr. penală, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului I.I.I., pe baza probelor administrate în cauză în cursul urmăririi penale.

Din această perspectivă, Curtea  apreciază că nu se justifică trimiterea cauzei în  rejudecare, pe motiv că instanța de fond nu a readministrat probele din cursul urmăririi penale, câtă vreme niciunul din cei doi inculpați nu s-a prezentat la judecarea cauzei, iar probele din cursul urmăririi penale nu au fost contestate. Astfel, au fost respectate dispozițiile articolului 374 al. 7 Cod pr. penală conform cărora probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către părți sau de către persoana vătămată nu se readministrează cursul cercetării judecătorești, acestea fiind puse în dezbaterea contradictorie a părților, a persoanei vătămate și a procurorului și fiind avute în vedere de instanță la deliberare.

Tot referitor la inculpatul I.I.I., Curtea  apreciază că nu se impune majorarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată acesteia, chiar dacă pedeapsa reprezintă minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, având în vedere natura și valoarea bunurilor sustrase, precum și împrejurarea că inculpatul este o persoană tânără, care se află la primul impact cu legea penală.

În plus, chiar dacă inculpatul I.I.I. nu a recunoscut comiterea infracțiunii, pedeapsa stabilită de instanța de fond este cu executare efectivă astfel încât cuantumul de 2 ani închisoare este apreciat de instanța de control judiciar ca fiind suficient pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancțiunii penale.

În ceea ce îl privește pe inculpatul C.I., Curtea  constată că, deși instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt cu privire la acesta, în mod nejustificat  a dispus o soluție de achitare.

Este adevărat că probele administrate în cauză nu dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul C.I. l-a ajutat cu intenție pe inculpatul I.I.I. să transporte și să valorifice bunurile sustrase în baza unei înțelegeri prealabile cu acest inculpat, pentru a se putea reține în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în formă continuată sub aspectul căreia  a fost trimis în judecată.

De altfel, este de subliniat că inculpatul C.I. l-a ajutat pe inculpatul I.I.I. să transporte două lăzi cu roșii și doi saci negri în care se aflau trepiedul și laserul de construcții sustrase de inculpatul I.I.I. la data de 15.08.2014, fără însă a-l ajuta pe acest din urmă inculpat la transportul bunurilor sustrase de la domiciliul persoanei vătămate S.G. şi la datele de 22.08.2014 respectiv 27.08.2014.

Inculpatul I.I.I. a sustras singur de la domiciliul persanei vătămate bunurile care au fost aduse apoi la locuința inculpatului C.I., iar acesta s-a preocupat de valorificarea lor vânzându-le de fiecare dată martorului A.D., situaţie în care activitatea inculpatului C.I. nu poate îmbrăca forma complicității la infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal, întrucât a fost ulterioară sustragerii bunurilor  de către inculpatul I.I.I.

De asemenea, Curtea reține că faptele comise de inculpatul C.I. nu pot constitui nici complicitate la infracțiunea de furt calificat în forma prevăzută de art. 48 al. 2 Cod penal, ce stabilește că este complice și persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

Așa cum a reținut și instanța de fond, Curtea constată că nu există probe care să dovedească existența din partea inculpatului C.I. a unei promisiuni anterioare ori concomitente cu săvârșirea furturilor de către inculpatul I.I.I. în sensul tăinuirii ulterioare a bunurilor sustrase de acest din urmă inculpat.

Ceea ce poate fi însă reținut în sarcina inculpatului C.I.  este împrejurarea că acesta a cunoscut, de fiecare dată când a primit și valorificat bunurile sustrase de inculpatul I.I.I., faptul că ajută la vânzarea unor bunuri ce provin din săvârșirea unor infracțiuni.

În acest sens, se are în vedere că inculpatul I.I.I. era o persoană care muncea ca zilier la domiciliul persanei vătămate,  domiciliu la care a avut acces și inculpatul C.I., acesta putând să vadă bunurile pe care le avea persoana vătămată și care ulterior i-au fost aduse spre valorificare de către inculpatul I.I.I.

În plus, faptul că bunurile valorificate de inculpatul C.I. proveneau din săvârșirea unor infracțiuni rezultă și din împrejurarea că pentru acestea a fost cerut un preț extrem de redus raportat la valoarea lor reală, cu ocazia valorificării lor către martorul A.D., justificarea oferită de inculpatul I.I.I. cum că bunurile i-ar fi fost aduse din Italia nefiind realistă în condițiile în care inculpatul C.I. se afla în bune relații cu inculpatul I.I.I., găzduindu-l uneori pe acesta, astfel încât putea să cunoască faptul că respectivele bunuri nu puteau fi obținute pe căi cinstite de către inculpatul I.I.I.

În aceste condiții, Curtea  apreciază că  faptele săvârșite de inculpatul C.I. de a-l ajuta pe inculpatul I.I.I., în baza unor rezoluții infracționale distincte, să valorifice bunurile sustrase de acest urmă inculpat la datele de 15.08.2014,  22.08.2014  și 27.08.2014, cunoscând ori prevăzând din împrejurările concrete de săvârșire că aceste bunuri provin din săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală,  constituie 3 infracțiuni de tăinuire prevăzute de art. 270 al. 1 Cod penal.

Sub aspectul acestei încadrări juridice, Curtea nu poate primi solicitarea formulată de procuror prin motivele de apel scrise, de reținere a unei infracțiuni de tăinuire în formă continuată întrucât nu s-a făcut dovada că inculpatul C.I. a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale, din depoziția făcută de inculpat nerezultând această împrejurare, ci faptul că de fiecare dată inculpatul a luat hotărârea de a-l ajuta pe inculpatul I.I.I. să valorifice bunurile sustrase după aducerea acestora la domiciliul său de către acest din urmă inculpat.

Față de cele mai sus arătate, Curtea va admite apelul declarat în cauză de procuror, va desființa în parte sentinţa penală nr. 39/26.04.2016 a Judecătoriei Lieşti, înlăturând dispoziţiile privind achitarea inculpatului C.I., iar în rejudecare, în baza art. 386 Cod pr. penală va schimba încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpatului C.I. din infracţiunea de complicitate la furt calificat în formă continuată prevăzută de art. 48 al. 1 Cod penal raportat la art. 228 al. 1 – art. 229 al. 1 lit. b şi al. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal în trei infracţiuni de tăinuire prevăzute de art. 270 al. 1 Cod penal (fapte din 15.08.2015, 22.08.2015 şi 27.08.2015).

În baza noii încadrări juridice, va condamna pe inculpatul C.I. la câte o pedeapsă cu amenda, apreciată suficientă pentru atingerea scopului preventiv educativ, având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, ce a contribuit la stabilirea participaţiei penale reţinute în sarcina inculpatului I.I.I., precum şi lipsa antecedentelor penale.

Pedepsele ce se vor aplica inculpatului C.I. vor fi contopite, conform art. 38 al. 2, art. 39 al. 1 lit. c Cod penal, iar în baza art. 63 Cod penal şi art. 559 Cod pr. penală se va atrage atenţia inculpatului că în cazul neexecutării, cu rea-credinţă, a pedepsei amenzii în tot sau în parte numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate vor fi menţinute.

Conform art. 275 al. 3 Cod pr. penală cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului vor  rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare