Plata cheltuielilor judiciare către stat și a cheltuielilor ce reprezintă onorarii avocați din oficiu, în cazul încetării procesului penal prin împăcarea părților

Decizie 66 din 27.01.2016


Comentariu: Dispoziția de obligare solidară a inculpaților și a părții civile la plata cheltuielilor judiciare este nelegală, deoarece art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. d) Cod procedură penală stipulează expres că, în cazul în care acțiunea penală este soluționată prin împăcarea părților, cheltuielile judiciare vor fi suportate de inculpat și de persoana vătămată.

Potrivit art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare reprezentând onorariul avocaților din oficiu rămân în sarcina statului doar atunci când în rezolvarea acțiunii penale s-a dispus vreuna dintre următoarele soluții: renunțarea la urmărire penală, condamnarea, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei.

Decizia penală nr. 66/27.01.2016

Prin sentința pronunţată, prima instanță, în baza disp. art. 396 alin. 6 cu referire la art. 16 alin. 1 lit. g Cod procedură penală raportat la art. 159 Cod penal, a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea penală a părţii vătămate – împotriva inculpaţilor A și B pentru săvârşirea infracţiunii de „furt calificat” prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 rap. la art. 229 alin.1 lit. b,d Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 1 Cod penal şi art.5 Cod penal.

În baza disp. art. 159 alin. 2 Cod penal s-a constatat stinsă acţiunea civilă.

În baza disp. art. 275 pct.2 lit.d Cod Procedură penală au fost obligaţi inculpații în solidar cu partea civilă, prin reprezentant legal să achite cheltuielile judiciare avansate de stat.

În baza disp. art. 272 alin.1 și 2 Cod procedură penală, sumele reprezentând onorarii apărători oficiu desemnați în faza urmăririi penale si în faza cercetării judecătorești pentru inculpați s-a constatat că au fost avansate din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

În termen legal, împotriva sentinţei penale sus-menţionate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a exercitat calea ordinară de atac de atac a apelului.

În motivarea apelului declarat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a criticat hotărârea contestată sub aspectul legalității din perspectiva dispozițiilor referitoare la cheltuielile judiciare avansate de stat și a cheltuielilor ce reprezintă onorariu avocați oficiu ce au fost desemnați în cauză (în cursul urmăririi penale și a judecății în primă instanță).

Procurorul a motivat că este greșită obligarea în solidar a celor doi inculpați și a părții civile la plata cheltuielilor judiciare ce au fost avansate de stat în condițiile în care, conform dispozițiilor art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. d) Cod procedură penală, ar fi trebuit sa stabilească partea din cheltuieli care trebuie achitată de fiecare dintre părți – inculpații și partea civilă.

A susținut procurorul că în raport cu soluția de încetare a procesului penal dispusă în mod greșit, cu încălcarea dispozițiilor art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, instanța fondului a dispus ca acele cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocați oficiu să rămână în sarcina statului.

A solicitat Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, admiterea căii de atac promovate, desființarea sentinței penale pronunțate și rejudecarea cauzei, ocazie în care să se corecteze aspectele de nelegalitate invocate.

Examinând sentința penală apelată, pe baza tuturor lucrărilor și a materialului probator existent la dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele conferite de dispozițiile art. 417 alin. (2) Cod procedura penală, curtea de apel a constatat următoarele:

În fața instanței de la Judecătoria Iași s-a desfășurat judecata în primă instanță, ocazie în care cei doi inculpați și reprezentantul legal al părții civile, prezenți personal în fața instanței, mai înainte de citirea actului de sesizare, au declarat ca se împacă sub aspectul infracțiunii de furt calificat ce a fost dedusă judecății.

Față de această manifestare de voință a părților, în aplicarea dispozițiilor art. 231 alin. (2) Cod penal, prima instanță a dispus, în latura penală, încetarea procesului penal, iar în latura civilă a cauzei, a constat stinsă acțiunea civilă.

Referitor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății în primă instanță, prin hotărârea supusa prezentului examen s-a dispus obligarea în solidar a inculpaților și a părții civile - prin reprezentantul său legal - să achite cu acest titlu, suma totală de 200 lei.

Dispoziția de obligare solidară a inculpaților și a părții civile la plata cheltuielilor judiciare este nelegală, deoarece art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. d) Cod procedură penală stipulează expres că, în cazul în care acțiunea penală este soluționata prin împăcarea părților, cheltuielile judiciare vor fi suportate de inculpat și de persoana vătămată. În condițiile în care norma procesual-penală menționată nu prevede că obligația inculpatului și a persoanei vătămată este una solidară, concluzia ce se desprinde este în sensul că organul judiciar va trebui să stabilească partea din cheltuielile judiciare pe care urmează să o plătească fiecare dintre părți. Cu alte cuvinte, acolo unde lege nu prevede, cel care o aplică nu poate adăuga la lege.

Față de acestea, curtea a constatat întemeiată critica procurorului referitoare la maniera în care au fost obligați inculpații și partea civilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Nelegalitatea constatată a fost remediată de instanța de control judiciar, ca urmare a admiterii apelului cu care a fost învestită.

Cu privire la cea de a doua critică, Curtea a reținut că, potrivit art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare reprezentând onorariu avocați oficiu rămân în sarcina statului doar atunci când în rezolvarea acțiunii penale s-a dispus vreuna dintre următoarele soluții: renunțarea la urmărire penală, condamnarea, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei. Or, în cauza penală de față se constată că nu a fost dată niciuna dintre soluțiile limitativ prevăzute în art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, ci soluția dispusă a fost aceea de încetare a procesului penal.

Față de această situație, s-a constatat că în speță nu are aplicabilitate norma înscrisă la art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare reprezentând onorariu avocați oficiu ce au fost desemnați pentru fiecare dintre cei doi inculpați urmând a fi incluse în cuantumul total al cheltuielilor avansate de stat, iar plata acestora se va face în conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (1) pct. 2 lit. d) Cod procedură penală. Evident că aceste cheltuieli au fost determinate de cei doi inculpați, situație în care vor fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare la plata cărora vor fi obligați inculpații.

În conformitate cu dispozițiile art. 272 Cod procedură penală, s-a stabilit ca onorariile avocaților desemnați din oficiu să fie avansate inițial Baroului Iași din fondul special al Ministerului Justiției.