Fond funciar

Decizie 3154/2012 din 04.12.2012


R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 3154/2012

Şedinţa publică de la 04 Decembrie 2012

Obiectul cauzei:fond funciar

INSTANŢA

Asupra recursurilor civile de faţă, deliberând constată  următoarele .

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de  14. 07.2009 reclamanta Institutia Prefectului Judetului Arges, în contradictoriu cu pârâţii  J.M. , J.I. , H.R. , Comisia Locala de Fond Funciar Piteşti şi  Comisia Judeteana de Fond Funciar Argeş  a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate nulitatea  absolută  T.P. nr. 136571/2008 emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş.

În motivarea cererii s-a arătat  ca, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere  cerute în baza prevederilor Lg. nr.  18/1991 şi a Lg. nr. 169/1997 potrivit art. 24 din Lg. nr. 1/2000 se face pe vechile amplasamente exceptate fiind de la reconstituirea pe vechile amplasamente terenurile atribuite foştilor proprietari  pentru care s-a eliberat titlu de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie, pentru cazurile prevăzute punerea în posesie se va face pe alte terenuri situate în apropierea vechilor amplasamente.

Prin hotărârea nr. 159/2006 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş , la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar a fost reconstituit dreptul de proprietate  pentru autor J.R.  I cu moştenitori în cadrul anexei nr. 37 cuprinzând foştii proprietari şi moştenitorii acestuia persoane fizice cărora li se reconstituie, la cerere,  dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră conform art. 24 din Lg. nr. 1/2000.

Dreptul de proprietate s-a făcut prin actul de partaj de ascendent din 1948, terenul fiind situat în cătunul  Valea Rea , stabilirea amplasamentului s-a făcut fără respectarea şi identificarea vechiului amplasament de către Comisia Locală de Fond Funciar  Piteşti sau de către Ocolul Silvic Piteşti şi fără a se face dovada faptului că vechiul amplasament era ocupat de alte persoane.

Titlul de proprietate şi punerea în posesie, prin eliberarea proceselor-verbale de punere în posesie s-a făcut prin amplasamente situate în UP II, Trivale, situate în cadrul Ocolului Silvic Piteşti şi care nu constituiau vechile amplasamente.

Amplasamentele din UP II Trivale, situate în cadrul Ocolului Silvic Piteşti, prin coroborarea unităţilor amenajistice din harta actuală UP II Trivale – ediţia 2003 cu cele din MUFP Argeşul Mijlociu din anul 1952, volumul I, au fost în proprietatea Statului Român şi nu în proprietatea unor persoane fizice şi ca atare, erau exceptate de la reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie.

Nu au fost respectate prevederile legale privind stabilirea vechiului amplasament , nu a fost dovedit că vechiul amplasament este ocupat legal de alte persoane şi că s-a oferit alt amplasament în apropierea celui avut.

Nu au fost respectate în cadrul procedurilor de reconstituirea dreptului de proprietate şi punere în posesie prevederile H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire atribuţie şi funcţionare a comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modului de atribuire a titlului de proprietate.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Lg. nr. 18/1991 privind fondul funciar Republicată cu modificările şi completările aduse de Lg. nr. 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută potrivit dispoziţiei legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, actele emise cu încălcarea prevederilor Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 şi ale Lg. nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare.

Nulitatea poate fi invocata de prefect iar soluţionarea cererilor este de competenţa organelor judecătoreşti de drept comun.

La data de 20.11.2009 REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ a formulat cerere de intervenţie voluntara accesorie în interesul reclamantei Prefectura Judeţului Argeş prin care a solicitat admiterea acţiunii principale şi constatarea nulităţii absolute a titlului contestat.

În motivarea cererii de intervenţie aceasta a arătat faptul că REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - DIRECŢIA SILVICĂ Piteşti deţine suprafaţa de pădure proprietate de stat  şi în aceasta calitate trebuie să sesizeze aspectele de nelegalitate care au determinat diminuarea suprafeţei cu vegetaţie forestieră proprietate de stat.

Potrivit art. 3 alin 2 din Lg. nr. 169/1997, prefectul poate ataca în justiţie actele de reconstituire emise cu încălcarea prevederilor Lg. nr. 1/2000.

Terenul atribuit pârâţilor face parte din terenul proprietate de stat şi nu putea face obiectul reconstituirii  dreptului de proprietate în favoarea unui fost proprietar.

 S-au depus la dosar copii de pe următoarele acte: acte stare civilă, raport întocmit de Regia Naţională a Pădurilor, notă, amplasamentul Unităţii de Producţie Trivale, amenajamentul Unităţii de Producţie Trivale, protocol, schiţa, acte primare de proprietate, s-a efectuat raportul de expertiză de expert Cotenescu Ion.

Prin sentinţa civilă nr. 2893/25.03.2011 pronunţată de Judecătoria Piteşti  s-a respins cererea de chemare în judecată şi cererea de intervenţie.

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că înainte de anul 1948 terenul în litigiu era proprietate privată şi nu de stat , astfel că  statul nu a fost prejudiciat prin atribuirea terenului  în litigiu pârâţilor .

A mai reţinut instanţa că pârâţii – persoane fizice au acte primare de proprietate , au făcut dovada că autorul lor J.R. a avut teren în pădurea Trivale , cătunul Valea Rea.

Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat recurs reclamantul şi  intervenienta  voluntară  arătând în esenţă că hotărârea  primei instanţe  nesocoteşte  dispoziţiile  constituţionale  şi legale privind regimul juridic al  proprietăţii public şi că  investeşte  cu putere translativă  de drept, mai mult chiar cu putere  de  a transfera un bun  din domeniul public în domeniul  privat,cu protocol  de predare –primire al  Ocolului Silvic.

În mod greşit instanţa a considerat că nu există  motive obiective  de nulitate  absolută a titlului ,deoarece art. 24 din Legea nr.1/2000 pe care se sprijină  acţiunea nu a avut niciodată în vedere , atunci când a prevăzut atribuirea dreptului  de proprietate pe un alt amplasament , posibilitatea atribuirii în proprietate a unui teren proprietate publică.

Instanţa nu are  în vedere  cauza de nulitate  invocată prev. de art. III  alin.1 lit. a subpunctul VI din legea 169/1997 de vreme ce s-a  demonstrat  că pârâţii  persoane fizice nu au  deţinut acte de proprietate pentru terenul cu vegetaţie  forestieră pe care l-au primit ca urmare a  emiterii  titlului contestat.

Întrucât cele  două recurente formulează  critici comune  tribunalul urmează să analizeze împreună  cele două recursuri.

Analizând sentinţa recurată prin prisma  criticilor formulate şi în raport de probatoriul administrat în cauză,tribunalul va  constata că recursurile sunt nefondate , iar hotărârea  primei instanţe  este legală şi temeinică întrucât la emiterea  titlului de proprietate în favoarea intimaţilor pârâţi nu au fost încălcate dispoziţiile legale  contrar celor  susţinute de către recurentă .

Astfel, este nefondată critica  potrivit căreia intimaţii  nu ar fi dovedit cu act vechi de proprietate  îndreptăţirea acestora la reconstituirea dreptului de  proprietate  în baza legii  fondului funciar  La baza reconstituirii dreptului  lor de proprietate a stat  un act vechi de proprietate ,respectiv actul de partaj de  ascendent nr.55/17.11.1948 ,acest act  fiind expres menţionat în hotărârea nr.159/2006 a Comisiei Judeţene Argeş  de fond funciar , al cărei preşedinte este reclamantul Prefectul jud. Argeş. Aşadar,  reconstituirea  dreptului lor de proprietate nu s-a realizat decât în baza actului vechi de proprietate, astfel că, din această perspectivă  nu există îndoială asupra îndreptăţirii acestora  la reconstituire  şi nici recurentul – reclamant nu a contestat  acest aspect.

La momentul  validării  intimaţilor, vechiul lor amplasament  definit de actul d vechi de proprietate era deja atribuit altor persoane, parte din moşia din care şi proprietatea  intimaţilor  făcea parte fiind afectată  de linia de înaltă tensiune . A fost şi motivul pentru care au fost puşi  petenţii  în posesie pe amplasamentul descrise de  titlul de proprietatea  acum contestat.

Punerea  intimaţilor în posesie pe acest amplasament  s-a realizat în mod legal, amplasamentul se afla la dispoziţia Comisiei Locale Piteşti de Fond Funciar.

În acest  punct  fiind  puse în posesie  mai multe persoane,astfel cum se poate constata din vecinătăţile terenului  acestuia , inclusiv  din modul de identificare a acestuia  cu prilejul întocmirii documentaţiei tehnice necesare înscrierii în cartea funciară  realizată sub  nr. 38330 N a municipiului Piteşti. Expertiza tehnică efectuată în faţa primei instanţe este certă din punct de vedere ,ea  concluzionează că terenul  reconstituit  intimaţilor  face parte din actul de partaj voluntar anterior menţionat, iar  punerea  intimaţilor în posesie  s-a realizat pe fostul amplasament al lotului III Vasilescu Victoria Vlja, care anterior anului 1948 era pădure particulară.

Prin relaţiile comunicate, Comisia  Locală Piteşti de Fond Funciar a arătat că vechiul  lor amplasament era lotul nr. 1  şi au fost puşi în posesie pe lotul 3, explicaţia  pentru care nu s-a mai putut realiza punerea  lor în posesie exact pe vechiul amplasament fiind detaliată  în adresa anterior menţionată.

Anterior punerii  în posesie a intimaţilor , amplasamentul  respectiv a fost predat de către Ocolul Silvic Piteşti  prin protocol către Comisia  Locală Piteşti de Fond Funciar ,tocmai în  vederea realizării acestor puneri în posesie.

După punerea  în posesie intimaţii au încheiat  cu  Ocolul Silvic Piteşti contract de pază şi a realizat înscrierea terenului în cartea funciară.

Chiar recurentul  - reclamant  atunci când  în cererea de chemare în judecată citează disp.art.24  din Legea 1/2000  a arătat  care sunt situaţiile de excepţie în care se poate realiza punerea în posesie  şi pe alt amplasament decât cel vechi anume atunci când acesta din urmă nu mai este liber la data reconstituirii, fiind  şi cazul intimaţilor – petenţi  .

Esenţial  pentru soluţionarea cauzei este faptul că instanţa a fost investită cu o acţiune în constatarea nulităţii unui titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar, iar această măsură se poate dispune  doar în cazurile de nulitate prev.de art. III din Legea 169/1997, astfel cum a fost modificată şi completată  de Titlu IV al Legii 247/2005.

Astfel, potrivit acestui act normativ , cât priveşte terenurile forestiere ,se poate  solicita şi dispune constatarea nulităţii unui act de reconstituire doar în situaţia  prev.de art. III alin.1 , lit a ,pct. VI din Titlul V al Legii 247/2005 , respectiv  sunt lovite de nulitate absolută „actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri  forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri”.

Art. 24  di Legea 1/2000 ce prevede că reconstituirea dreptului de  proprietate  pentru  pădure se face pe vechile  amplasamente , prevede şi posibilitatea atribuirii altor amplasamente, în situaţia în care vechiul amplasament este atribuit altor persoane  la momentul reconstituirii . Ca atare  de vreme ce chiar  legea reglementează o astfel de situaţie ,  iar petenţii au făcut dovada  cu actul primar de proprietate  că au deţinut în proprietate  în punctul în litigiu  teren forestier , tribunalul va aprecia  că în cauză  nu  există  o cauză de nulitate absolută a titlului de proprietate.

Valabilitatea unor  astfel de titluri  cum, este cel al  intimaţilor este în  mod expres apărată  de lege şi anume prin art.art. III alin.2 din Titlul V al Legii 247/2005 potrivit căreia „ nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente  dacă la intrarea în vigoare  a prezentei legi şi-au găsit vechile amplasamente de care au fost  deposedaţi atribuite legal altor persoane conform legii 18/1991 .

Pentru aceste considerente,tribunalul în temeiul art.312 Cpr.civ.  va respinge recursurile ca nefondate .

În  temeiul art. 274 C.pr.civ. va  obliga recurentele  la 1240 lei cheltuieli de judecată către intimaţii-persoane fizice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanta INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETULUI ARGES şi de intervenienta în numele altei persoane REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ, intimaţi fiind J.M. , J.I. , H.R. , COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR PITESTI, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGEŞ .

Obligă recurentele la 1240 lei cheltuieli de judecată către intimaţii-persoane fizice. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 04.12.2012, la Tribunalul Argeş, secţia civilă.

Domenii speta