Asociaţii, fundaţii. Înregistrare partid politie. Conditii cu privire la sediu si denumire

Decizie 588A din 13.09.2016


Asociaţii, fundaţii.

Înregistrare partid politic. Conditii cu privire la sediu si denumire

Conditia legala instituita de art. 18 alin. l .lit e Legea nr. 14/ 2003 referitoare la existenta unui sediu al partidului nu poate fi constata neindeplinita pe considerentul ca suprafata spatiului sediului este mica sau titlul de detinere este temporar.  In ce priveste conditia reglementata de art. 5 din Legea nr. 14/ 2003 , conform careia  ”Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate (…)”,  aceasta impune ca  denumirea partidului sa se deosebeasca suficient de clar nu numai de denumirea altor partide care sunt inca inregistrate ca atare, ci si de cea a unor partide care au fost inregistrate anterior si si-au incetat activitatea, intrucat si in aceasta ultima situatie exista posibilitatea crearii unei confuzii intre cele doua formatiuni politice, in sensul de a se considera ca noua formatiune politica se constituie intr-o reluare a activitatii fostei formatiuni politice.

( decizia civila nr.  588 A/ 13.09.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a 4-a civila)

 

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti –Secţia a III-a Civilă sub nr. 12578/3/2016 din data de 05.04.2016 petentul PD  prin membrii săi fondatori VR, FSD, CSD si MTau solicitat, în conformitate cu dispoziţiile legii 14/2003 ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună acordarea personalităţii juridice şi înscrierea în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucureşti.

Prin sentinţa civila nr. 96/DEC/P//21.06.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a Civilă a fost admisa cererea formulată de petentul PD, cu sediul în Bucureşti, sector 6 şi sediul ales în Bucureşti,  , sector 1, s+a acordat personalitate juridică petentului si s-a dispus înscrierea petentului în Registrul Partidelor Politice.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut urmatoarele:

 Au fost avute in vedere disp. art. 1 din Legea nr. 14/2003 „Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public si instanta reţine că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 18 şi 19 din Legea nr. 14/2003 pentru înregistrarea unui partid politic. Astfel, la dosar au fost depuse: cererea de înregistrare semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de 4 membri fondatori, statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10 din Legea nr. 14/2003, programul partidului, actul de constituire semnat de 4 membri fondatori, declaraţie privitoare la sediu, declaraţie privitoare patrimoniul partidului, dovada deschiderii contului bancar, potrivit înscrisurilor emise de Unitatea CEC Bank SA – Sucursala Lipscani,lista semnăturilor membrilor fondatori, cu indicarea tuturor datelor de identitate ale acestora prevăzute de art. 19 alin. 1-3, Legea nr. 14/2003, certificatele de cazier judiciar ale membrilor fondatori , din care rezultă că aceştia sunt cetăţeni români cu drept de vot, semnul permanent.

Referitor la sediul partidului, tribunalul observă că într-adevăr la dosar a fost depus un contract de comodat în cuprinsul căruia se face referire la sediul provizoriu. Însă, coroborând acest înscris cu declaraţia privitoare la sediu aflată la f.62 din dosar, prin care comodantul îşi exprimă acordul ca sediul partidului să fie la adresa trecută în contractul de comodat şi cu extrasul de carte funciară nr.29245 din care rezultă că proprietarul imobilului este comodantul trecut în contractul de comodat din 01.03.2016, tribunalul reţine că sunt îndeplinite condiţiile legale referitoare la existenţa unui sediu al partidului.

Cu privire la actul constitutiv, tribunalul reţine că deşi înscrisul de la f.60 din dosar nu poartă denumirea formală de „act constitutiv”, ci de proces-verbal al Adunării Generale Extraordinare de constituire a PD, acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.18 al.1 lit.d Lg.14/2003, fiind deci expresia acordului de voinţă al celor patru membrii fondatori în sensul constituirii partidului.

În privinţa art.139 din Statut, tribunalul reţine că acest articol nu condiţionează candidatura de sprijinul politic al partidului şi nu se referă la faptul că militantul poate candida decât cu sprijinul politic al partidului. Prevederea are în vedere funcţiile publice pentru care nu sunt necesare alegeri şi pentru ocuparea cărora este necesar sprijinul partidului, aceste funcţii obţinându-se de către partid prin negociere politică (de exemplu funcţia de ministru).

 Impotriva acestei sentinte s-a declarat, in termen legal, prezentul apel de catre apelantul Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, invocandu-se urmatoarele critici:

  Nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii pronunţate sub aspectul neîndeplirii condiţiilor legale imperative privind înregistrarea formaţiunii politice PD ca partid, prevăzută de art. 18 alin. l lit. d, e, art. 19 alin. 1-4, art. 10 alin. l, Ut. f, j, coroborat p. art. 4 alin. 2 teza a Il-a din Legea 14/2003 disp. rep. şi modif, precum şi art. 5 alin. l Legea  14/2003 rep. şi modif şi art. 430 Noul Cod de procedură civilă, constând în faptul că iar nu s-au depus actul constitutiv, dovada existenţei sediului, nu au fost respectate dispoziţiile  privind condiţiile de formă şi fond a listei semnăturilor membrilor fondatori, statutul cuprinde prevederi cu caracter discriminatoriu şi nu respectă în totalitate obligaţiile prev.de art.10 alin. l din Legea 14/2003, este folosită o denumire ce aparţine unui partid lor înregistrat şi în cauză subzistă autoritatea de lucru judecat.

a. Legiuitorul român a prevăzut expres şi cu caracter obligatoriu în disp. art. 18 alin. l din Lg. 14/.2003- rep.şi modif., documentele necesare pentru înregistrarea unui partid politic, respectiv: „ a) cererea de înregistrare semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 2 membrii fondatori, b) statutul partidului, întocmit conform prev. art. 10, j c) programul partidului, d) actul de constituire, semnat de cel puţin 3 membrii fondatori, e) o declaraţie privitoare la sediul şi la patrimoniul partidului, f) dovada deschiderii contului bancar.„

La dosar nu a fost depus actul constitutiv al partidului conform textului de lege mai  sus menţionat. Instanţa a fost în eroare cu privire la acest document, menţionând în

 expozitivul sentinţei depunerea la dosar ataşat cererii de înregistrare a partidului a actului constitutiv denumit „proces-verbal".

In  cauză, a fost depus un  proces-verbal din 03.03.2016 al Adunării Generale Extraordinare de Constituire a PD semnat de cei patru membrii fondatori - filele 60-61.

Acest proces-verbal nu poate fi asimilat şi considerat actul constitutiv al partidului

 având în vedere aspectele învederate în  cuprinsul  său  din  care rezultă  că membrii fondatori au hotărât înfiinţarea partidului şi au adoptat în unanimitate, conform ordinei de zi a Adunării Generale Extraordinare, prin vot deschis, următoarele documente: actul  constitutiv al PD în forma şi conţinutul comunicat membrilor Grupului de Acţiune la data de 10.10.2008, statutul şi platforma ( programul) politică în forma şi conţinutul comunicat membrilor Grupului  de Acţiune la data de 03.03.2016 pentru  PD.

Având în vedere aspectele de mai sus menţionate ad litteram în procesul-verbal datat [ 03,03.2016, rezultă că cei patru membrii fondatori au adoptat un act constitutiv a cărui dovadă nu l au facut-o prin nedepunerea acestui document ci doar a procesului -verbal din 03.03.2016. SE invoca înscrisurile depuse la dosar, respectiv la fila 7 din dosar se menţionează un opis documente ataşate cererii de înregistrare PD în care la pct. 6 pag. 54 şi 55 figurează documentul denumit act de constituire. Paginilor numerotate de petent cu nr. 54 şi 55  le corespund paginile numerotate 60-61 din dosar unde figurează depus procesul-verbal din 03.03.2016. Ulterior, pe parcursul judecăţii, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă din data de 17.06.2016, petentul a susţinut în mod nereal că procesul - verbal din 03.03.2016 reprezintă actul constitutiv al partidului, omiţând faptul că în acest proces-verbal se menţionează expres adoptarea unui document intitulat act constitutiv redactat la data de 10.10.2008.

Pe de altă parte, documentul intitulat proces -verbal din 03.03.2016 nu întruneşte condiţiile de formă şi fond pentru a fi considerat act constitutiv. Procesul verbal nu menţionează aspecte care de regulă sunt conţinute în actul constitutiv, respectiv: sediu partid, constituire patrimoniu, cont bancar, drepturi şi obligaţii, surse de finanţare, mod de administrare al patrimoniului. Actul constitutiv este documentul în care, de regulă, persoanele care se asociază, j prevăd modalitatea de asociere, în partid politic, modul cum înţeleg să funcţioneze viitoarea | entitate politică, în actul constitutiv sunt prevăzute aspecte de principiu care constituie baza f statutului partidului.

Or, în procesul -verbal de la dosar aflat la filele 60-61 nu sunt menţionate în niciun fel în aceste prevederi, fapt pentru care considerăm că au fost încălcate disp. art. 18 alin. l lit. d din Lg. [14/2003 prin nedepunerea actului constitutiv semnat de cel puţin 3 membrii fondatori. In concluzie, procesul -verbal de la filele 60-61 nu poate fi asimilat unui act constitutiv, acesta [prezintă vicii de formă şi fond, instanţa de fond fiind în eroare cu privire la conţinutul acestuia.

In acest sens este  şi practica unitară în materie, exemplificând cu decizia  civilă nr. 262/A/22.04.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IlI-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, definitivă,pronunţată în dosarul nr. 31514/3/2015 ( 668/2016) prin i s-a statuat că actul constitutiv al unui partid politic prevăzut de disp. art.l lin.l lit.d lin Ig.14/2003 rep.şi modif. este un document ce trebuie să îndeplinească anumite condiţii formă şi fond, procesul-verbal  de întrunire a  membrilor fondatori  in vederea restistituirii unui partid politic nefiind asimilat cu actul constitutiv.

b. In cauză nu s-a făcut dovada sediului partidului. La dosar s-au depus două contracte de comodat, primul valabil pentru perioada 01.03.2015- 01.03.2016 (filele 72-73), iar al doilea valabil pentru perioada 01.04.2016-31.12.2020 (filele 106-107), în care se stabileşte un sediu provizoriu al partidului la adresa din Bucureşti,  sector 6. La dosar a fost depusă şi declaraţia olografă în copie xerox, datată 04.04.2016 a petentului RV prin care acesta îşi exprimă acordul ca sediul partidului să fie la adresa mai susmenţionată, imobilul fiind proprietatea sa (fila 62).

Legiuitorul român a stabilit expres, prin disp. art. 18 alin. l .lit e, obligativitatea dovedirii unui spaţiu stabil cu ocazia dobândirii personalităţii juridice de către formaţiunea politică. Ambele contracte de comodat, atât cel expirat cât şi cel valabil, prevăd stabilirea unui sediu .provizoriu în suprafaţă de 8 mp2 la adresa din Bucureşti,  sector 6, în vederea „deschiderii unui punct de lucru pentru desfăşurarea activităţii PD"-articolul II - Obiectul Contractului, subpunctele 2. l şi 2.2 din Contractele de Comodat - filele 72 şi respectiv 106 din dosar.

Având în vedere clauzele acestor contracte, considerăm că nu sunt îndeplinite condiţiile ale referitoare la existenţa unui sediu al partidului, instanţa fiind în eroare cu privire la conţinutul contractelor de comodat.

c. In cauză au fost încălcate disp. art. 19 alin. 1-4 din Legea 14/2003 modif. şi rep. care : „(l)Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conţină numele şi prenumele, data ii, adresa, felul actului de identitate, seria şi numărul acestuia, precum şi semnătura, ii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. (2)Lista va fi insotita de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste identicitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută la art. 326 din Codul penal. (3)Lista trebuie cuprindă cel puţin 3 membri fondatori. (4) Modelul listei semnăturilor membrilor fondatori şi declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege".

La dosar au fost depuse două tabele, primul intitulat lista semnăturilor membrilor itori pentru înscrierea partidului politic PD, nedatat, întocmit de CSD, care în subsol o declaraţie a acestuia nesemnată în care se menţionează că semnăturile cuprinse în prezenta listă sunt autentice - fila 65. La fila 66 a fost depus un tabel nominal în care sunt menţionaţi cei patru membrii fondatori. La fila 67 a fost depusă declaraţia petentului RV din 31.03.2016 din care rezultă că semnăturile de pe toate documentele depuse la dosar punt autentice.

Având în vedere prevederile legale mai sus precizate, petenţii aveau obligaţia depunerii la a unei declaraţii de către persoana care a întocmit lista semnăturilor membrilor fondatori să fie datată şi semnată de către persoana care a întocmit lista, respectiv petentul CSD. Declaraţia de la fila 67 dată de RV, persoana care nu a întocmit lista de la fila 65,  că nu este de natură a acoperi lipsa declaraţiei pe care nu a dat-o în condiţiile legii CSD.

Dispoziţiile prev. de art. 19 din Legea 14/2003 modif. şi rep.  sunt dispoziţii imperative, de Ia ele nu se poate deroga, instanţa fiind obligată să verifice îndeplinirea acestei norme.

d.In cauză, nu sunt respectate disp. art. 10 alin. l, lit. f, j, coroborat i disp. art. 4 alin. 2 teza a H-a din Legea 14/2003 disp. rep. şi modif constând în faptul că atutul cuprinde prevederi cu caracter discriminatoriu, contrar dispoziţiilor legale în ceea  priveşte drepturile şi îndatoririle membrilor şi organizaţiile partidului. Astfel, în statut nu sunt reglementate în mod clar aspectele privind candidaturile membrilor partidului. Potrivit art. 1 pct A, Gestionarea carierei, cap. 14 -Managementul carierei, orice membru al partidului, în conformitate cu statutul şi regulamentele interne ale partidului, poate candida pentru orice secţie din şi în afara partidului, din administraţia centrală sau locală, obţinută prin alegeri sau i numire directă, cu sprijinul politic al partidului. Aşa cum este redactat art. 139 din Statut, reiese că membrii partidului pot accede în funcţii publice fără concurs, doar în baza unei numiri  partea partidului, Statutul nemenţionând expres că este vorba de situaţiile în care funcţiile se in de către partid prin negociere directă, de exemplu funcţia de ministru. Concluzionând, un membru de partid  poate fi numit doar în baza unei activităţi de lobby din partea partidului, cu  discriminarea celorlalţi cetăţeni români care împlinesc condiţiile legale necesare pentru funcţia respectivă. Prin urmare, modul de redactare al art. 139 este ambiguu şi lasă loc la interpretări fiind îndeplinite cerinţele legale prev. de art.. 10 alin.l lit.f, j din legea 14/2003 rep. şi modif.

In cauză, la filele 83-90 din dosar a fost depus Codul de Conduită al Partidului Democrat, în copie conform cu originalul, care conţine menţiuni ce încalcă dispoziţiile art. 4 alin.  teza a Il-a din Legea 14/2003 în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată într-o funcţie publică.

De exemplu: depunerea jurământului într-o funcţie publică este condiţionată expres de obţinerea  cadouri sau favoruri în schimbul exercitării obligaţiilor - fila 88 dosar . Coroborat cu disp. art. Min. l lit. f din Legea 14/2003 şi menţiunile din Statut de la titlul III -Organizarea, cap. IV.

Organizaţiile teritoriale şi art. 24 şi următoarele cap. III - Drepturile şi Obligaţiile membrilor.

Deşi membrii fondatori în statut au definit şi au menţionat în limite aparent legale drepturile şi îndatoririle membrilor şi organizaţiile partidului, în realitate aceştia urmăresc  desfăşurarea de activităţi politice la nivelul instituţiilor publice prin implicarea funcţionarilor  publici.

e.In cauză s-a solicitat acordarea de personalitate juridică şi înscrierea în Registrul Partidelor Politice a Partidului Democrat, în Registrul Partidelor Politice, la poziţia 3, figurează urrmătoarele menţiuni: „PD- P.D.- modificat denumirea in Partidul Democrat Liberal - PDL (26.03.2008) - RADIAT conform Sentinţei Civile nr.l 127 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 26874/3/2014, în şedinţa publică de la data de 06.10.2014 şi a Deciziei Civile nr. 551A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie în dosarul nr. 26874/3/2014 (2406/2014), în şedinţa publică de la data de 09.12.2014".

La poziţia 66 din Registrul Partidelor Politice figurează următoarele menţiuni: .PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL - rezultat din fuziunea prin contopire a PD.L si PNL (iu. :rt. l şi nr. crt. 3 în prezentul registru) conform Sentinţei Civile nr. 1.127 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. 26874/3/201.4, în şedinţa publică de la data de 16.10.2014 şi Deciziei Civile nr. 551A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IlI-a civilă şi pentru Cauze cu Minori si de Familie în dosarul nr. 26874/3/2014 (2406/2014), în şedinta publică de la data de 09.12.2014."

Petenţii RV-fost membru al PD şi PDL, FSD, CSD şi MT, prin cererea depusă la 15.04.2016 şi care constituie obiectul prezentei cauze, înregistrată cu numărul 12578/3/2016 , au solicitat înregistrarea din nou a PD în condiţiile în care vechea formaţiune PD şi-a modificat denumirea în PDL şi a fuzionat cu PNL conform menţiunilor de la poziţia 66 din Registrul Partidelor Politice.

Până la data de 05.04.2016, petentul RV a mai solicitat Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a Civilă înfiinţarea PD, cerere ce a fost respinsă şi a constituit obiectul dosarului nr. 7714/3/2015 din 04.03.2015 în care s-a pronunţat hotărârea civilă ir. 23/DEC/P/l 6.067.2015.

Sunt încălcate disp. art. 5 alin. l din Legea 14/2003 prin folosirea aceleaşi denumiri cu un partid anterior înregistrat, chiar dacă în prezent acesta a fuzionat.  Această situaţie este de natură a crea confuzie în rândul electoratului, care are reprezentarea vechiului partid ce s-a bucurat de notorietate şi tradiţie politică.

 Pe de altă parte, în cauză sunt incidente şi disp. art. 430 Noul Cod de procedură civilă privind autoritatea de lucru judecat deoarece instanţele de judecată române au respins în nod succesiv prin hotărâri definitive şi irevocabile înfiinţarea unui nou partid cu denumirea PD.

Solutionand apelul declarat, in raport de criticile dezvoltate, Curtea constata urmatoarele:

Curtea constata fondata critica apelantului referitoare la lipsa actului constitutiv al partidului a carui infiintare a fost hotarata de membrii fondatori, act a carui depunere era necesara, in raport de dispozitiile art. 19 alin. 1 lit. d din Legea nr. 14/ 2003.

Astfel, este adevarat ca in cuprinsul Legii nr. 14/ 2003 nu s-a prevazut continutul pe care trebuie sa il aiba actul constitutiv, insa, in raport de functia acestuia, acest act trebuie sa reflecte manifestarea de vointa a membrilor fondatori in vederea infiintarii unui partid politic cu o anumita configuratie, ceea ce semnifica faptul ca acest act constitutiv trebuie sa contina anumite elemente definitorii pentru viitoarea structura politica.

Curtea nu impartaseste punctul de vedere al apelantului in sensul ca actul constitutiv trebuie sa contina elemente referitoare la sediu, constituire si administrare patrimoniu, mod de finantare, cont bancar, asemenea elemente nedefinind in sine o entitate politica, ci mai degraba o entitate comerciala cum este o societate comerciala.

Curtea considera, de asemenea, ca nimic nu s-ar opune considerarii drept act constitutiv a unui alt inscris care nu poarta neaparat aceasta denumire, deci imprejurarea ca este invocat drept act constitutiv procesul verbal al adunarii generale din data de 03.03.2016 nu ar putea fi inlaturat de plano, fara verificarea continutului acestui proces verbal, pentru a se vedea daca, in sine, nu reprezinta, prin continutul sau, un asemenea act constitutiv.

Pe de alta parte, in cauza, verificandu-se continutul acestul proces verbal, Curtea apreciaza ca nu poate fi retinut ca reprezentand insusi actul constitutiv, pentru urmatoarele motive:

Se observa ca in cuprinsul acestuia se mentioneaza desfasurarea propriu-zisa a lucrarilor adunarii generale din acea data, anume cuprinsul ordinii de zi, faptul ca au avut loc dezbateri, iar in final rezultatul votului, in sensul adoptarii ”actului constitutiv al PD in forma si continutul comunicat membrilor grupului de actiune la data de 10 oct. 2008” ( dupa ce pe ordinea de zi fusese pusa forma si continutul acestui act constitutiv comunicat membrilor grupului de actiune la data de 03.03.2016 ), precum si adoptarea statutului si platformei politice a partidului in forma si continutul comunicat membrilor grupului de actiune la data de 03.03.2016. 

Asadar, raportandu-ne la acest proces verbal, a existat un act constitutiv propriu zis, care a fost comunicat membrilor ”grupului de actiune” la data de 10 oct. 2008 si care a fost adoptat ca atare, acela reprezentand actul constitutiv al entintatii politice a carei infiintare se doreste, iar nu procesul verbal al adunarii generale din data de 03.03.2016, care, de altfel, nu mentioneaza absolut nimic despre structura si elementele definitorii ale acestei entitati, ci, asa cum am aratat, exclusiv modul de desfasurare a sedintei acestei adunari generale.

Acest act constitutiv comunicat la data de 10.10.2008 nu a fost depus la dosarul instantei.

Asa fiind, avand in vedere ca actul pretins ca fiind actul constitutiv, adoptat ca atare de membrii fondatori, este cel comunicat la data de 10.10.2008, dar care nu a fost depus la dosar, iar, pe de alta parte, acest proces verbal al adunarii generale din data de 03.03.2016 nu reia in cuprinsul sau acest act constitutiv,  nu se poate retine la acest moment ca acest proces verbal ar reprezenta actul constitutiv, nefiind indeplinita conditia impusa de art. 18 din Legea nr. 14/ 2003.

Aceasta este o prima conditie legala neindeplinita de catre cererea de inregistrare formulata. 

Curtea constata nefondata critica apelantului referitoare la neindeplinirea conditiei dovezii sediului partidului, aceasta dovada fiind facuta in dosar cu contractul de comodat incheiat pentru perioada 01.04.2016-31.12.2020 ( f. 106-107 dosar fond ). Imprejurarea ca in cuprinsul acestui contract se mentioneaza ca transmiterea folosintei se face ”in vederea stabilirii sediului provizoriu” nu este relevanta, de vreme ce nu este impusa legal vreo cerinta referitoare la durata titlului de detinere a sediului partidului, de altfel durata contractului de 4 ani fiind una destul de lunga, dar nici in logica, pentru ca orice titlu de detinere, chiar si unul care implica dreptul de proprietate, are sau poate avea caracter provizoriu (chiar si un bun imobil detinut in proprietate poate fi vandut ). In ce priveste suprafata spatiului detinut in folosinta in baza acestui contract de comodat, de numai 8 mp., Curtea apreciaza, de asemenea, ca nu reprezinta un impediment in acordarea personalitatii juridice unui partid, in conditiile in care insasi legea permite infiintarea unui partid cu numai 3 membri fondatori, recunoscand  astfel posibilitatea existentei unei asemenea entitati politice cu o structura redusa, ceea ce poate implica si o activitate redusa, deci nici necesitati de spatiu importante. In final, Curtea constata ca nu se poate retine, asa cum sustine apelantul, ca acest contract de comodat nu transmite folosinta in vederea constituirii sediului partidului, ci doar a unui punct de lucru, in conditiile in care exista mentiuni exprese in cuprinsul contractului ca darea in folosinta se face ”in vederea stabilirii sediului provizoriu”, atat in art. 2.1., cat si in art. 3.1. pct. a din contract.

Curtea constata fondata critica apelantului referitoare la modul de intocmire a listei  prevazuta de art. 19 din Legea nr. 14/ 2003. Conform acestul text lista semnăturilor membrilor fondatori va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută la art. 326 din Codul penal.

In cauza, lista depusa la fila 65 dosar fond este insotita de declaratia dlui. CSD, insa aceasta declaratie nu a fost semnata si datata de autorul sau. Este adevarat ca dispozitiile art. 19 din lege, in forma actuala, nu mai prevad expres conditia semnaturii declarantului si datei intocmirii declaratiei, asa cum legea o facea in forma sa initiala, insa aceste cerinte sunt inerente si intrinseci unei asemenea declaratii, facuta, asa cum se prevede expres, ”sub sancţiunea prevăzută la art. 326 din Codul penal”. In ce priveste sustinerea aparatorului petentului ca aceasta lipsa ar putea fi suplinita in fata instantei de judecata, Curtea constata, pe de o parte, ca, in pofida faptului ca aceasta critica era cunoscuta petentului inca de la comunicarea apelului, acesta nu a procedat in acest sens,  anterior acordarii cuvantului pe fond in apel, iar, pe de alta parte, Curtea apreciaza ca cerinta mentionarii datei acestei declaratii nici nu ar mai fi putut fi suplinita la acest moment, ulterior cu mult timp intocmirii acestei declaratii.

Curtea apreciaza nefondate criticile apelantului referitoare la aceea ca statutul partidului ar cuprinde dispozitii cu caracter discriminatoriu. Astfel, chiar si in raport de modul de interpretare a disp. art. 139 din Statut sustinut de apelant, aceste prevederi nu ar reprezenta un temei de discriminare, atata timp cat nu reprezinta decat norme de organizare interna ale partidului, care intereseaza numai raporturile dintre membrii acestuia, inauntrul partidului aceste relatii stabilindu-se, in mod inerent, in raport de propriile criterii. Discriminarea, in masura in care s-ar produce, ar reprezenta o consecinta a dispozitiilor legale care ar reglementa modul de acces in functiile publice, deci a unor prevederi externe Statutului.

In ce priveste Codul de conduita al partidului, acesta reprezinta un act intern care nu intereseaza conditiile de legalitate impuse de Legea nr. 14/ 2003 pentru inregistrarea formatiunii politice, un asemenea act nefacand parte din actele a caror incheiere si depunere este prevazuta legal la inregistrarea unui partid. Riscul ca membrii partidului sa desfasoare activitati ilegale sau activitati politice la nivelul institutiilor publice nu poate fi luat in considerare ca o temere apriorica, pentru ca ar fi o chestiune absolut speculativa, care nu poate intemeia refuzul de infiintare a unui partid, iar in masura in care astfel de activitati realmente s-ar produce, ele ar fi supuse consecintelor legale, indiferent de prevederile Codului de conduita in discutie.

Curtea constata nefondate si sustinerile referitoare la autoritatea de lucru judecat a altor hotarari judecatoresti, vazand ca sentinta civila nr. 23 dec/ 16.06.2015 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a 5-a civila in dosarul nr. 7714/3/2015 este intemeiata pe o alta cauza decat cererea prezenta, anume pe o hotarare a adunarii generale din data de 20.11.2014 sau 20.11.2010, membrii fondatori ai acelei structuri fiind diferiti decat in cauza prezenta, iar in ce priveste alte hotarari judecatoresti, se constata ca apelantul se multumeste sa invoce ca ar mai exista astfel de hotarari de respingere a unor cereri similare, dar fara sa le indice in mod expres si direct, situatie in care, in mod evident, nu se poate retine autoritatea de lucru judecat.

In final, in ce priveste critica referitoare la denumirea partidului, Curtea constata urmatoarele:

Conform art. 5 din Legea nr. 14/ 2003  ”Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate (…)”.

In cauza se pune problema interpretarii acestui text legal, in conditiile in care un partid cu denumire identica, anume PD,  a fost inregistrat anterior si a functionat cu aceasta denumire pana in anul 2008, cand si-a schimbat denumirea in PDL, acesta din urma fiind radiat in anul 2014.

Curtea apreciaza ca interpretarea corecta a art. 5 alin. 1 din Legea nr. 14/ 2003 este in sensul necesitatii de deosebire a denumirii nu numai de alte partide care sunt inca inregistrate ca atare, ci si de alte partide care au fost inregistrate anterior si si-au incetat activitatea, daca, in raport de imprejurari, exista posibilitatea crearii unei confuzii intre cele doua formatiuni politice, in sensul de a se considera ca noua formatiune politica se constituie intr-o reluare a activitatii fostei formatiuni politice.

Astfel, in ce priveste interpretarea gramaticala a textului, se observa faptul ca se face referire generic la ”partidele anterior inregistrate”, deci formularea poate viza in egala masura partide care inca functioneaza ca atare, cat si partide care au fost inregistrate anterior, dar la momentul actual si-au incetat activitatea.

Pe de alta parte, trebuie avuta in vedere ratiunea textului, anume aceea de a crea o distinctie suficient de neta intre cele doua formatiuni politice pentru a nu conduce la confuzie in randul populatiei, de natura a denatura vointa acesteia la momentul acordarii sprijinului catre o formatiune politica.

Un partid se distinge prin ideologie, programe, scop si obiective.  Odata afirmate acestea pe scena politica, denumirea unui partid ramane intiparita in mentalul electoratului, ideologia acelui partid fiind asociata de electorat cu denumirea acestuia.

Chiar si ulterior incetarii activitatii unui anumit partid, in functie de amploarea acestuia pe scena politica, acest efect de asociere a ideologiei cu denumirea se produce in continuare, iar reaparitia unei formatiuni politice cu aceeasi denumire este de natura sa creeze confuzia existentei unei continuitati intre cele doua formatiuni politice,  confuzia existentei unei identitati de ideologie, in sensul de a considera ca cea de-a doua formatiune  politica, nou creata, reprezinta o reluare a activitatii celei anterior existente.

PD a fost un asemenea partid important in viata politica a tarii, valorile, ideologia si chiar liderii acestui partid bucurandu-se de un considerabil sprijin din partea electoratului pe perioada sa de existenta, luandu-se in calcul chiar si perioada de dupa schimbarea denumirii in PDL,  cand, in definitiv, era vorba despre acelasi partid, cu o denumire schimbata. 

In aceste conditii, Curtea considera ca infiintarea unui nou partid, cu denumire identica, mai ales la numai cativa ani de la incetarea activitatii celui anterior,  este de natura sa creeze confuzie cu privire la legatura dintre aceste doua formatiuni politice, in sensul de a se considera ca noul partid este o reluare a activitatii fostului partid, un continuator al acestuia, si ca elementele care definesc cele doua formatiuni politice sunt aceleasi, cu singura deosebire a  membrilor fondatori. Cum insa pe scena politica au loc frecvent miscari ale oamenilor politice de la un partid la altul, aceste elemente distincte referitoare la persoanele membrilor fondatori nu sunt suficiente pentru a inlatura din mentalul colectiv confuzia identitatii intre cele doua formatiuni politice.

Asadar, in contextul art. 5 din Legea nr. 14/ 2001, Curtea apreciaza ca nu este indeplinita aceasta conditie referitoare la denumirea partidului, denumirea de PD nefiind de natura sa distinga aceasta noua formatiune de cea existenta anterior.

In concluzia celor expuse, in baza art. 480 C.pr.civ., Curtea va admite apelul declarat si  va schimbă  sentinţa apelată, în sensul că va respinge cererea  de înregistrare  a  PD.