Cooperare judiciară internaţională în materie penală. Recunoaşterea unei hotărâri penale pronunţate în străinătate. Refuzul recunoaşterii unei astfel de hotărâri atunci când în momentul primirii hotărârii au mai rămas de executat mai puţin de 6 luni din p

Sentinţă penală 142 din 04.09.2016


Având în vedere prevederile art. 152 lit. i din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi dispozițiile art. 9 par. 1 lit. h din Decizia-cadru 2008/909/JAI, conform cărora recunoaşterea hotărârii străine poate fi refuzată dacă în momentul primirii hotărârii au mai rămas de executat mai puţin de 6 luni din pedeapsă, recunoașterea deciziei nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta, nu este oportună, continuarea executării acesteia hotărâri neputându-se efectua în România, conform legii penale interne.

  Sentinţa penală nr. 142/F/04.09.2016 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 153 al. 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, s-a solicitat recunoaşterea hotărârii penale pronunţată de autoritățile judiciare italiene, respectiv Decizia nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta, vizând pe condamnatul A.D.F., alias S.P., alias S.C.M. şi transferarea acestuia într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei închisorii.

Din analiza actelor dosarului, Curtea constată că numitului A.D.F. (în prezent deţinut în penitenciarul Casa Circondariale din Beneveneto), i-a fost aplicată prin hotărârea penală mai sus arătată o pedeapsă rezultantă de 12 ani şi 6 luni închisoare, precum şi pedeapsa amenzii de 3070 euro.

Rezultă, de asemenea, că pedeapsa rezultantă de 12 ani şi 6 luni închisoare a fost aplicată ca urmare cumulării unor pedepse componente cu închisoarea respectiv de 1 an şi 6 luni închisoare, de 1 an şi 9 luni închisoare, de 4 ani şi 1 lună închisoare, de 1 an şi 8 luni închisoare, de 8 luni închisoare, de 5 luni şi 10 zile închisoare, de 6 luni închisoare, de 10 luni şi 10 zile închisoare şi de 1 an închisoare.

Din pedeapsa rezultantă de 12 ani şi 6 luni închisoare, A.D.F. a executat perioada începând cu data de 29.04.2007, precum şi perioada de arest preventiv de 6 luni şi 13 zile, adică durata totală de 9 ani şi 6 luni închisoare.

 Potrivit dispoziţiilor art. 154 al. 8 lit. b din Legea nr. 302/2004, pedeapsa aplicată de autorităţile judiciare străine se adaptează atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente.

Cu toate acestea, ulterior redactării acestei legi, au intrat în vigoare prevederile Noului Cod penal, care modifică tratamentul sancţionator în cazul concursului de infracţiuni şi nu mai permite ca pedepsele concurente să poată fi cumulate, fiind obligatorie aplicarea pe lângă pedeapsa cea mai grea doar a unui spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (art. 39 alin. 1 lit. b din  Codul penal al României).

 În consecinţă, într-o astfel de situație, trebuie avute în vedere regulile concursului de infracţiuni conform Noului Cod penal, având în vedere principiul aplicării legii penale mai favorabile instituit de art. 5 Cod penal.

Ţinând seama de regula instituită de art. art. 39 alin. 1 lit. b din  Codul penal al României, Curtea constată că pedepsele aplicate de autorităţile judiciare din Italia, în situaţia în care ar fi contopite conform legislaţiei române, ar conduce la stabilirea unei pedepse rezultante de 6 ani şi 10 luni şi 20 zile închisoare (4 ani şi 1 lună închisoare, pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 1/3 din 8 ani şi 5 luni, adică 2 ani, 9 luni şi 20 zile închisoare).

Se constată că pedeapsa care ar putea fi recunoscută pentru A.D.F. conform legislaţiei penale din România este mai mică decât pedeapsa pe care acesta a executat-o deja în Italia  - pedeapsa de 6 ani şi 10 luni şi 20 zile închisoare – perioada executată de 9 ani şi 6 luni închisoare, astfel încât, în urma recunoaşterii şi a deducerii, în concret, nu ar mai rămâne vreo perioadă de pedeapsă de către A.D.F.

 Având în vedere această situaţie şi prevederile art. 152 lit. i din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi dispozițiile art. 9 par. 1 lit. h din Decizia-cadru 2008/909/JAI, conform cărora recunoaşterea hotărârii străine poate fi refuzată dacă în momentul primirii hotărârii au mai rămas de executat mai puţin de 6 luni din pedeapsă, Curtea apreciază că nu este oportună recunoașterea deciziei nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta, continuarea executării acesteia hotărâri neputându-se efectua în România, conform legii penale interne.

Faţă de aspectele mai sus menționate, în baza art. 154 al. 6 lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Curtea va respinge cererea de recunoaştere şi punere în executare în România a hotărârii penale pronunţată de autoritățile judiciare italiene, respectiv Decizia nr. 206/2015 SIEP de executare a pedepselor concurente emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Caltanissetta vizând pe condamnatul A.D.F.

Conform art. 275 al. 3 Codul pr. penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.