Incidenţa cazului de suspendare legală facultativă a judecăţii, reglementat prin dispoziţiile art. 242 alin 1 din ncpc.

Decizie 417 din 05.12.2016


Prin încheierea din 11 octombrie 2016, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosar nr.2983/63/2016, s-a dispus suspendarea judecării cauzei conform dispoziţiilor art.242 alin.1 Cod procedură civilă.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că având în vedere că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, dispoziţii care au fost luate în raport de obiectul cauzei, de cele menţionate în cererea de chemare în judecată, precum şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, în sensul de a se prezenta în instanţă pentru a se stabili cadrul procesual în raport de dispoziţiile Instrucţiunii nr.2/2011 privind decontarea navetei cadrelor didactice şi ţinând seama de faptul că reclamantul nu s-a prezentat în instanţă, deşi a fost citat cu această menţiune, se va suspenda cauza în baza dispoziţiilor art.242 alin.1 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul P.M., criticând-o pentru nelegalitate.

Reclamantul consideră că în mod nelegal instanţa a dispus suspendarea cauzei, pe motiv că nu s-a prezentat în instanţă pentru a se stabili cadrul procesual.

Arată de asemenea reclamantul că a învederat instanţei faptul că nu se poate prezenta la termenul din 11.10.2016 – dată la care s-a dispus suspendarea dosarului şi a solicitat judecarea în lipsă.

În virtutea dispoziţiilor art.22 alin.2 Cod procedură civilă, consideră reclamantul că instanţa poate dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare şi în lipsa sa, depunând înscrisurile de care a înţeles să se folosească, nemaisolicitând probe.

Mai mult, conform art.22 alin.2 Cod procedură civilă, „judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane”.

Aşa cum a menţionat mai sus, nu avea obligaţia de a se prezenta fizic în instanţă atâta timp cât şi-a îndeplinit obligaţiile procesuale şi a solicitat judecarea cauzei în lipsă, considerând că pricina nu se va suspenda chiar dacă niciuna dintre părţi nu se înfăţişează.

Solicită admiterea recursului, anularea încheierii de şedinţă din data de 11.10.2016 şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii la aceeaşi instanţă.

Recursul este fondat.

Analizând recursul, Curtea urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:

Criticile formulate privind nelegalitatea încheierii atacate pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.488 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, urmând a fi analizate din această perspectivă.

Potrivit art.242 alin1 Cod procedură civilă instanţa poate suspenda judecata „când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii”.

Cazul particular de suspendare facultativă a judecăţii, reglementat prin dispoziţia legală sus menţionată, constituie o sancţiune procedurală, instituind condiţia culpei reclamantului pentru neîndeplinirea unor obligaţii stabilite în sarcina sa, în cursul judecăţii.

În cauză, prin încheierea recurată de la data de 11 octombrie 2016 Tribunalul Mehedinţi, având în vedere că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul de a se prezenta în instanţă pentru a stabili cadrul procesual, în raport de dispoziţiile Instrucţiunii nr.2/2011, a dispus suspendarea judecării cauzei, în baza dispoziţiilor art.242 alin.1 Cod procedură civilă.

Aşadar, sancţiunea procedurală dispusă prin încheierea atacată cu recurs a vizat neîndeplinirea de către reclamant a obligaţiei stabilite de instanţă în sarcina sa.

Dispoziţiile art.242 alin.1 Cod procedură civilă reglementează un caz particular de suspendare legală facultativă a judecăţii, pentru dispunerea acestei măsuri fiind necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

- instanţa să stabilească, în sarcina reclamantului, potrivit legii,obligaţii referitoare la cauza dedusă judecăţii şi să-l înştiinţeze;

- reclamantul să nu îndeplinească obligaţiile stabilite de instanţă;

- neîndeplinirea obligaţiilor să aibă ca efect împiedicarea desfăşurării normale a procesului;

- reclamantul să fie în culpă pentru neîndeplinirea acestor obligaţii.

În speţă, se constată că, în urma înştiinţării instanţei, reclamantul a depus note de şedinţă cu precizări referitoare la înscrisuri, reprezentând adresele întocmite de Şcoala Gimnazială Greci către Consiliul Local Greci, pentru decontarea navetei cadrelor didactice în lunile menţionate, precum şi înscrisuri, solicitând, totodată, judecarea în lipsă.

Curtea constată că nu s-a făcut dovada faptului că prin neprezentarea în instanţă a reclamantului, care a depus la dosar înscrisurile menţionate în susţinerea acţiunii, ar fi fost împiedicată desfăşurarea normală a procesului, în contextul în care, în raport de art.223 Cod procedură civilă, lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, reclamantul solicitând judecarea în lipsă, atât prin acţiune, cât şi prin notele de şedinţă depuse pentru termenul de judecată din 11.10.2016, depunând totodată şi înscrisuri. 

Drept urmare, nu poate fi reţinută culpa procesuală a reclamantului, în contextul în care, în raport de prevederile art.22 Cod procedură civilă judecătorul  soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile, putând dispune administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, nefiind, astfel, incidente dispoziţiile cuprinse în art.242 alin.1 Cod procedură civilă.

În considerarea argumentelor reţinute, care susţin caracterul fondat al recursului, cu aplicarea prevederilor art.496 Cod procedură civilă,  Curtea va admite recursul, va casa  încheierea atacată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.