Contestatie legea electorala

Sentinţă civilă 980 din 19.12.2016


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.04.2016 sub nr. 980/322/2016, petenta G.J. a formulat în contradictoriu cu Biroului Electoral de Circumscripţie numărul … contestaţie împotriva hotărârii nr. 4/23.04.2016 şi, respectiv, a hotărârii nr. 5/23.04.2016, privind respingerea candidaturii petentei pentru funcţia de primar, respectiv consilier local al comunei …., judeţul Covasna, conform art. 54 din Legea nr. 115/2015, solicitând anularea acestor hotărâri.

În motivarea acestei cereri, petenta a arătat că i-ai fost respinsă candidatura pentru cele două funcţii pe motivul că nu ar avea domiciliul faptic pe teritoriul administrativ al comunei ….. Însă, arată petenta, potrivit art. 4 alin. 2 din Legea 115/2015, pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. Or, potrivit cărţii sale de identitate, domiciliul său este în satul … numărul …, comuna …, judeţul Covasna. În plus, potrivit art. 87 şi 88 din Codul civil, noţiunea de „domiciliu faptic” nu există.

În drept, petentul a invocat art. 4 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 şi art. 87 şi 88 din Codul civil.

Acesta a solicitat proba cu înscrisuri, anexând cererii în copie hotărârile contestate şi cartea sa de identitate.

Cerea sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 120 din Legea nr. 115/2015.

Instanţa a dispus ataşarea dosarelor privind propunerea de candidatură ale petentei contestatoare aflate la judecătorie.

Intimatul nu a depus întâmpinare, însă a depus prin registratura instanţei înscrisuri, respectiv copie după listele de susţinători pentru ambele candidaturi, precizări privind numărul de alegători  din circumscripţie, proces verbal şi sesizare.

S-a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse şi, din oficiu, interogatoriul petentei,  răspunsurile sale fiind consemnate în încheiere.

Analizând lucrările dosarului, prin prisma cererii formulate, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale în materie, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin hotărârile nr. 4/23.04.2016 nr. 5/23.04.2016 emise de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. …, au fost respinse candidaturile petentei la funcţia de primar, respectiv de consilier local, al comunei …., judeţul Covasna.

În hotărârile contestate s-a arătat că, potrivit art. 4, art. 47 alin. 1 şi 2, art. 50 alin. 2, art. 51 din legea 115/2015 şi a dispoziţiilor hotărârii nr. 3H/30.03.2016 a Biroului Electoral Central, se resping candidaturile numitei G.J., pentru funcţia de primar şi, respectiv de consilier local pentru motivul că aceasta nu are domiciliul faptic pe teritoriul administrativ al comunei ….

Din dosarele de candidatură, respectiv exemplarele depuse la Judecătoria Târgu Secuiesc, instanţa reţine că acestea cuprind declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia pe propria răspundere că petenta nu a fost lucrător al Securităţii sau colaborator al acesteia, declaraţia de interese, declaraţia de avere şi copie de pe cartea de identitate, conform art. 47 din Legea nr. 115/2015.

De asemenea, s-au depus de către intimat listele de susţinători pentru ambele candidaturi, ce cuprind un număr de  498 de semnături, pentru fiecare candidatură, fiecare filă purtând şi declaraţia pe propria răspundere a persoanei care a întocmit lista, în acord cu art. 51 din Legea nr. 115/2015.

Hotărârile de respingere au fost adoptate pe baza unui proces-verbal de constatare semnat de către toţi membrii biroului electoral de circumscripţie, în care s-a consemnat că, analizând dosarul de candidatură, în urma sesizării depuse de numitul B.D.V.S., în temeiul art. 14 şi art. 91 alin. 1 şi 2 din Codul civil, că  numita G.J. nu locuieşte faptic în comuna …. ci în satul …, comuna …., judeţul Covana, prin urmare nu îndeplineşte condiţiile legale, de fond, pentru a putea candida în comuna Ojdula.

În drept, instanţa arată că potrivit art. 4 alin 2 din Legea nr. 115/2015, pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.

Potrivit copiei de pe actul de identitate al petentei, aceasta are, cel puţin din anul 2012, când a fost eliberat acest document, domiciliul în comuna …. sat … numărul …, judeţul Covasna.

Potrivit declaraţiei date în faţa instanţei, aceasta are locuinţa principală în comuna … sat … numărul …., judeţul Covasna, aceasta fiind adresa părinţilor săi, unde locuieşte de când s-a născut.

Potrivit listelor de susţinători, ce însumează 498 de semnături pentru fiecare candidatură, ( depăşind pragul de 1% din 2877 de persoane înscrise în listele electorale permanente şi complementare), numita G.J. este cunoscută în localitate, acest element fiind de natură să susţină afirmaţiile petentei potrivit cărora locuieşte în această comună. Listele de susţinători depuse la dosar conţin toate menţiunile prevăzute de lege, sunt completate la toate rubricile, astfel că, până la înscrierea în fals, acestea se bucură de prezumţia că sunt întocmite în mod legal. Listele de susţinători constituie acte publice cu toate consecinţele prevăzute de lege, potrivit art. 51 alin. 2 din Lege 115/2015.

Potrivit art.  25 alin. 2 din Constituţia României, fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară.

Potrivit art. 86 Cod civil, cetăţenii români au dreptul să îşi stabilească ori să îşi schimbe, în mod liber, domiciliul sau reşedinţa, în ţară sau în străinătate, cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege.

Potrivit art. 87 Cod civil, domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

Potrivit art. 89 Cod civil, (1) stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispoziţiilor legii speciale.  (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenţia de a avea acolo locuinţa principală. (3) Dovada intenţiei rezultă din declaraţiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declaraţii, din orice alte împrejurări de fapt.

Potrivit art. 91 Cod civil, (1) dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane.  (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune.

Legislaţia specială în domeniu o reprezintă OUG 97/2005, care la art. 26 şi 27 arată modul în care se stabileşte domiciliul persoanei (art. 27 menţionând că domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală).

Pentru a se determina domiciliul unei persoane trebuie luate în considerare două elemente, unul obiectiv, al existenţei unei locuinţe, şi unul subiectiv, care constă în intenţia de a rămâne la această locuinţă. Elementul subiectiv  menţionat de art. 89 alin. 2 Cod civil, este cel care îi conferă unei locuinţe statutul de domiciliu, înţeles ca loc unde persoana intenţionează să revină de fiecare dată, indiferent cât de departe şi pentru cât timp o vor purta paşii peregrinărilor sale. Iar art. 89 alin. 3 Cod civil, arată modul în care se face dovada elementului subiectiv, respectiv cu declaraţia dată în acest scop de persoana în cauză la organele administrative competente, respectiv la serviciile publice comunitare de evidenţa populaţiei.

Or, în prezenta cauză, petenta a făcut dovada că are o carte de identitate valabilă, obţinută, până la dovada contrară în condiţii de legalitate, potrivit declaraţiilor date la organele abilitate, iar în faţa instanţei a declarat că locuinţa sa principală este la adresa de pe cartea de identitate, acesta fiind domiciliul său, la acea adresă locuind părinţii săi, declarând totodată că locuieşte acolo de când s-a născut. Nu s-a dovedit în nici un mod, că petenta nu ar avea intenţia de a se stabili, în sensul de a avea domiciliul,  pe teritoriul comunei …..

Faptul că acesta ar mai avea o locuinţă şi în satul ….., comuna …., nu semnifică schimbarea domiciliului, câtă vreme, art. 88 din Codul civil îi permite să aibă şi o locuinţă secundară, cu titlul de reşedinţă.

Prin urmare, instanţa apreciază că petenta a făcut dovada domiciliului său pe teritoriul administrativ al comunei …., judeţul Covasna, că sunt îndeplinite condiţiile art. 4 alin. 2 din Legea 115/2015,  pentru a putea candida la funcţiile de primar, respectiv de consilier local în această comună, astfel că în mod netemeinic şi nelegal i-au fost respinse candidaturile prin hotărârile atacate.

Având domiciliul în comuna …., nu se poate aprecia că îşi exercită drepturile civile (dreptul de a fi ales) în dezacord cu ordinea publică şi bunele moravuri.

În această procedură electorală, cetăţenii cu drept de vot sunt cei care decid, în urma voturile exprimate în mod legal, asupra oportunităţii unei candidaturi stabilite anterior ca fiind formal legală de către autorităţile abilitate, respectiv organismele electorale şi instanţele de judecată. Cu alte cuvinte, în absenţa unor motive expres prevăzute de lege care să împiedice petenta să depună candidaturile sus-menţionate, comunitatea al cărui reprezentant intenţionează să fie aceasta este singura în măsură să sancţioneze sau să răsplătească parcursul profesional şi personal al candidatei, prin votul majorităţii membrilor săi

Faţă de considerentele ce preced, instanţa va admite contestaţia, va anula hotărârile contestate şi va admite candidaturile contestatoarei, potrivit dispozitivului de mai jos.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate.

Potrivit art. 54 alin. 5 teza a II-a din Legea nr. 115/2015, prezenta hotărâre nu se va comunica.