Civil.plângere contravenţională

Sentinţă civilă 36 din 08.04.2016


Pe rol fiind soluţionarea plângerii contravenţionale  formulată de petentul P. V. – V. în  contradictoriu cu intimatul  INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI BUZĂU, cu sediul în municipiul Buzău, str. Chiristigii nr. 10 -12 , judeţul Buzău, având ca obiect anularea procesului verbal de contravenţie seria CP nr.9016869  încheiat la data de 05.08.2015, şi  anularea sancţiunii complementare de 9 puncte amendă în valoare de 945 lei şi  a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.

Plângerea  a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei, potrivit prevederilor  art.19 din OUG nr.80/2013. , prin chitanţa nr. 140783 din 06.08.2015 eliberată de Primăria municipiului Buzău.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit petentul P. V. – V. şi intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI BUZĂU.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că procedura de citare a părţilor din dosar este legal îndeplinită, şi că dosarul se află la primul termen de judecată având ca obiect plângere contravenţională , după care :

Instanţa reţinând că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă procedează la verificarea competenţei sale stabilind că este competentă  general, material şi teritorial,  potrivit dispoziţiilor art. 126 alin.1 din Constituţia României , art. 94 pct. 4 cod proc. civilă, art.32 alin. 1 din O.G.2/2001 .

 În temeiul prevederilor art. 258 rap. la  art. 255 alin. 1 cod proc. civilă, instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către petent şi intimat, ca fiind utilă ,declară dezbaterile închise conform prevederilor art.394 alin.1 cod proc.civilă, constată plângerea în stare de judecată  şi o reţine spre soluţionare.

JUDECATA

1. Obiectul plângerii.

Prin plângerea  înregistrată pe rolul instanţei la data de 7.08.2015 petentul P. V.-V. a solicitat,în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Buzău, anularea  procesului verbal de contravenţie seria CP nr.9016889 încheiat la data de 5.08.2015.

 2.Motivarea în fapt şi în drept a plângerii.

În motivarea plângerii petentul a învederat că în ziua de 5.08.2015,în timp ce se circula pe raza oraşului Pogoanele la volanul autoturismului marca Skoda Octavia cu nr.de înmatriculare , a fost oprit din trafic de un echipa de poliţie care i-a adus la cunoştinţă că a depăşit viteza de circulaţie în localitate,că i-a răspuns că nu crede că circula cu o viteză mai mare de 80 km/oră şi că poliţistul i-a cerut să semneze procesul verbal,lucru pe care l-a făcut fără obiecţiuni întrucât deja hotărâse să-l conteste.

A solicitat prezentarea probelor,conform Normelor de Metrologie Legală pentru funcţionarea cinemometrelor.

 In drept, OG nr.2/2001 şi OUG nr.195/2002.

3.Înscrisuri ataşate.

S-au ataşat înscrisuri-filele 9-10.

4.Întâmpinarea formulată de intimat/comunicarea întâmpinării.

Prin rezoluţia judecătorului din data de 10.08.2015,potrivit prevederilor art.201 alin.1 cod proc.civilă, un  exemplar al plângerii şi al înscrisului anexat  s-au comunicată intimatului şi acesta,în conformitate cu prevederile art.205 din cod a formulat şi la data de 9.09.2015 a depus întâmpinare, la data de 11.09.2015 un exemplar al întâmpinării şi  înscrisurilor anexate fiind comunicate petentului,conform prevederilor art.206 cod proc.civilă-filele 19-26.

Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată cu motivarea că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei pentru care a fost sancţionat,respectiv că la data de 5.08.2015 a fost înregistrat cu aparatul radar circulând pe DN2C,pe raza localităţii Pogoanele,la volanul autoturismului cu nr.de înmatriculare ,cu viteza de 104 km/oră, faptă dovedită prin înregistrarea pe suport magnetic cu aparatul  radar instalat  pe autoturismul . ,că înregistrarea s-a realizat în regim de deplasare,că aparatul radar era verificat metrologic şi că agentul constatator are calitatea de agent rutier în cadrul Poliţiei oraşului Pogoanele şi are competenţa de a efectua supravegherea şi controlul traficului,conform atestatului

Au fost ataşate înscrisuri şi CD.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a învederat că imaginile de pe CD-ul trimis de poliţie sunt neclare-filele 32-33.

 

5.Situaţia de fapt şi de drept reţinută de instanţă.

5.1.În ziua de 5.08.2015,ora 14,54 petentul a circulat la volanul autoturismului marca Skoda Octavia  cu nr.de înmatriculare pe DN 2 C ,autoturism care, pe raza localităţii Pogoanele, a fost oprit din trafic de echipajul de poliţie aflat pe autoturismul care i-a adus la cunoştinţă că a depăşit viteza de circulaţie în localitate,agentul constatator încheind procesul verbal de contravenţie seria CP nr.9016869 prin care a reţinut săvârşirea de către petent a contravenţiei prevăzute de art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002,respectiv că a circulat în localitate cu viteza de 104 km/oră,sancţionată de art.102,alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 cu amenda prevăzută de clasa IV de sancţiuni(9-20  puncte amendă) şi cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

În conformitate cu textele de lege mai sus arătate agentul constatator a aplicat sancţiunea principală de 9 puncte amendă,respectiv amenda de 945 de lei,  în temeiul prevederilor art.111 alin.1 lit.c luând măsura administrativă a reţinerii permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, ce operează în temeiul legii,respectiv al textului mai sus arătat.

Petentul a semnat  procesul verbal şi,în termenul procedural de 15 zile  prevăzut de art.31 alin.1 din OG nr.2/2001,  s-a adresat instanţei cu prezenta plângere,aşa cum prevede art.32 alin.1 din lege.

5.2.Instanţa reaminteşte că potrivit prevederilor art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002,aprobat prin HG nr.1391/2006,conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus,depăşirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/oră constituind contravenţie şi fiind sancţionată in baza textelor de lege mai sus arătate.

Potrivit prevederilor  art.49 alin.1 din ordonanţă, limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/oră, petentul depăşind această viteză cu 53 km/oră,autoturismul condus fiind înregistrat cu aparatul radar cu viteza de 103 km/h, aşa cum rezultă în mod indubitabil din înregistrarea video postată pe CD-ul ataşat la  dosar.

5.3.Cu privire la temeinicia procesului verbal de contravenţie, instanţa constata că prezentul  litigiu trebuie sa confere petentului  garanţiile procesuale recunoscute  si garantate de art. 6  din CEDO, care face parte din  dreptul intern,  potrivit art. 11 din Constituţia României si au prioritate in temeiul art. 20 al. 2  din  legea  fundamentala.

Aceasta deoarece, deşi în dreptul nostru intern  contravenţiile  au fost dezincriminate, in lumina  jurisprudenţei CEDO acest gen de contravenţie, referitoare la circulaţia pe  drumurile publice, intră in sfera acuzaţiilor in materie  penală  la care se referă primul paragraf al art. 6  din CEDO.

 In consecinţă,  petentului  îi sunt recunoscute  garanţiile specifice in materie penală, printre care si  prezumţia de  nevinovăţie, pana la proba contrară.

Prin Decizia nr. 505 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 1 august 2012, Curtea Constituţională a României a reţinut că acela care a formulat o plângere contravenţională nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată, în exercitarea rolului său activ, obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului, contravenţiile fiind calificate, de principiu, drept "acuzaţii în materie penală", în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi intrând sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârile din 23 octombrie 1995, 2 septembrie 1998, 16 noiembrie 2004, 18 iulie 2006 şi 27 septembrie 2011, pronunţate în cauzele Gradinger împotriva Austriei, paragraful 42, Kadubec împotriva Slovaciei, paragraful 57, Lauko împotriva Slovaciei, paragraful 64, Canady împotriva Slovaciei, paragraful 31, Stefanec împotriva Republicii Cehe, paragraful 26, Menarini Diagnostics s.r.l. împotriva Italiei, paragraful 58, a reţinut următoarele: dacă încredinţarea către autorităţile administrative a sarcinii de a constata şi sancţiona contravenţiile nu este incompatibilă cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, trebuie subliniat totuşi că este obligatoriu ca partea sancţionată să poată sesiza un tribunal pentru a se pronunţa asupra deciziei care a fost luată împotriva sa, tribunal care să ofere garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţie,in aceeaşi materie fiind şi cauzele Ozturc contra Germaniei şi Anghel contra României, ori. o atare obligaţie este respectată prin dispoziţiile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.

Aplicarea garanţiilor procesuale prevăzute de art.6, inclusiv prezumţia de nevinovăţie atrage răsturnarea sarcinii probei în cadrul plângerii contravenţionale.

Astfel, cel sancţionat nu trebuie să facă dovada nevinovăţiei sale ci această sarcină aparţine autorităţii din care face parte agentul constatator, orice dubiu profitând celui acuzat de săvârşirea faptei contravenţionale.

Drept urmare,  procesul verbal de contravenţie nu poate face dovada  prin  el însuşi  a existenţei faptei, a  autorului acesteia  si a  vinovăţiei, fiind  doar actul prin care o persoana este acuzată  de săvârşirea contravenţiei,în ceea ce priveşte situaţia de fapt consemnată de agentul instrumentator, pe baza constatărilor sale personale,actul contravenţional beneficiind de o prezumţie relativă de adevăr, în cazul contravenţiilor la regimul vitezei de circulaţie a autovehiculelor pe drumurile publice, simplele constatări „ex propriis sensibus”ale agentului nefiind  suficiente.

În acest domeniu, alin.2 al art.121 din  Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 stabileşte că nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de poliţişti rutieri,cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

De asemenea,art.109 alin.2 din OUG nr.195/2002 prevede că constatarea contravenţiilor se poate face şi cu mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic,consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenţiei.

 Conform cerinţelor privind utilizarea cinemometrelor, înscrise în Norma de Metrologie Legală 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor(cinemometre)” , măsurătorile şi înregistrările care constituie probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere în vigoare trebuie să fie efectuate numai de operatori calificaţi(art.4 pct.2 teza I),iar cinemometrele pot fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi sigilate în conformitate cu prevederile normei şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate(art.4 pct.3).

De asemenea,conform art.3 pct.3.5.1 din aceeaşi Normă, înregistrările efectuate cu aparatul radar trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate;imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.

Din coroborarea dispoziţiilor legale mai sus arătate rezultă că singura probă certă, de natură a fundamenta concluzia existenţei faptei contravenţionale descrise în cuprinsul procesului verbal şi, pe cale de consecinţă, temeinicia acestuia, pe care organul constatator are obligaţia legală să o preconstituie şi, în cazul conformităţii cu realitatea a situaţiei de fapt reţinute de agentul constatator, să o înfăţişeze organului judiciar,o reprezintă înregistrarea electronică realizată cu ajutorul aparatului radar, omologat şi verificat metrologic,în condiţiile legii,redate sub forma unei planşe fotografice care să releve date cu privire la momentul înregistrării, viteza şi direcţia de deplasare înregistrate şi numărul de înmatriculare al autovehiculului .

În cauza dedusă judecăţii lipseşte un element esenţial pe baza căruia s-ar putea reţine vinovăţia petentului,respectiv nr.de înmatriculare al autovehiculului,din vizionarea CD-ului ataşat acesta neputând fi identificat.

5.4.Aşa fiind, plângerea dedusă judecăţii se priveşte ca întemeiată,va fi admisă şi pe calea de consecinţă se va anula procesul verbal de contravenţie seria CP nr.9016869 încheiat la data de 5.08.2015 de către un agent constatator din cadrul Poliţiei oraşului Pogoanele.

6.Cheltuielile de judecată.

Se va lua act că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

7.Calea de atac.

Hotărârea este supusă căii de atac a apelului în termen de 30 de zile de la data comunicării,aşa cum prevede art.466  alin.1 şi 468 alin.1 cod proc.civilă.

8.Comunicarea hotărârii.

Hotărârea se comunică  părţilor potrivit prevederilor art.427 alin.1 cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite ca întemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul P. V.-V. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BUZĂU cu sediul în municipiul Buzău, str. Chiristigii nr. 10 -12 , judeţul Buzău,  şi în consecinţă:

Anulează procesul verbal de contravenţie seria CP nr.9016869 încheiat la data de 5.08.2015 de către un agent constatator din cadrul Poliţiei oraşului P..

Ia act că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.

Apelul se depune la Judecătoria Pogoanele.

Pronunţată în şedinţă publică,astăzi 12 octombrie 2015.