Anulare tranzacţie. Art. 1562 alin 2 C.civ.

Decizie 243 din 16.02.2016


Anulare tranzacţie. Art. 1562 alin 2 C.civ.

În înţelesul art. 1562 alin 2 C.civ. complicitatea la fraudă a terţului dobânditor cu care debitorul a încheiat actul atacat constă în împrejurarea că acesta cunoaşte că prin încheierea actului atacat debitorul a devenit insolvabil . În prezenta cauză este evident că apelanta pârâtă cunoştea la momentul încheierii tranzacţiei că fostul său soţ îşi creează o stare de insolvabilitate câtă vreme în urma convenţiei nu preia nici un bun în materialitatea sa ori sultă şi dispune şi de veniturile viitoare  .

Reţine tribunalul că tranzacţia  intervenită între pârâţi avea ca scop crearea unei stări de insolvabilitate pentru debitorul TC, literatura juridică acceptând şi teza în care creanţa creditorului vătămat prin încheierea actului este ulterioară actului vătămător, din succesiunea înscrisurilor depuse la dosar rezultând că tranzacţia încheiată între pârâţi la 07.02.2013 a intervenit ulterior pronunţării  sentinţei civile nr. 296/29.10.2012 a Tribunalului Gorj, hotărâre prin care se  constată creanţa  creditorului P S împotriva  debitorului T C, dar mai înainte de rămânerea definitivă a acestei hotărâri .

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 243

Şedinţa publică din 16 februarie 2016

Completul compus din:

Preşedinte :

 Judecător :

 Grefier:

Pe rol fiind judecarea apelului  formulat de apelanta pârâtă T E împotriva sentinţei civile nr.1155/08.09.2015 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr., în contradictoriu cu intimatul reclamant P S şi intimatul pârât TC, având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, intimatul pârât T C fiind reprezentat de avocat C.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat instanţei că  la data de 10.02.2016, apelanta pârâtă T E a depus la dosar o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător, anexând şi chitanţa privind achitarea taxei de timbru aferentă cererii de apel în cuantum de 203 lei prin chitanţa  nr.0745576 din 09.02.2016.

Tribunalul a pus în discuţie cererea de amânare a cauzei formulată de apelanta pârâtă T E în vederea angajării unui apărător.

Avocat C, pentru intimatul reclamant P S, a arătat că lasă soluţia la aprecierea instanţei cu privire la cererea de amânare.

Tribunalul constată că apelanta a fost înştiinţată de termenul de judecată la data de 12.01.2016 şi în raport de această dată se apreciază că a avut timp suficient pentru a face demersuri în vederea angajării unui apărător, în cauză nefiind îndeplinite  condiţiile  prevăzute de art. 222 C.pr.civ., va respinge cererea de amânare, partea nearătând  în concret  motivele pentru care  nu şi-a  putut  angaja  apărător, deşi avea timp suficient.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul constată apelul în stare de judecată, acordând cuvântul.

Avocat C, pentru intimatul reclamant P S, a solicitat  respingerea apelului, depunând în acest sens  concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr., reclamantul  P S a  chemat în judecată pârâţii T C şi T E, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se  constate nulitatea  absolută a  tranzacţiei încheiate în cauza ce formează  obiectul dosarului nr. al Judecătoriei Motru.

În  motivarea  cererii, reclamantul a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 296 pronunţată de Tribunalul Gorj în şedinţa  din 29.10.2012, în dosarul nr. a fost admisă  acţiunea promovată  de  el în calitate de reclamant  în contradictoriu cu  pârâtul T C, fiind obligat să-i plătească  suma de 506.741,42 lei .

Că, împotriva acestei  sentinţe pârâtul a declarat  apel şi,  prin decizia civilă nr. 27 pronunţată de Curtea de Apel Craiova din 24.04.2013 s-a admis apelul, a fost schimbată sentinţa , în sensul că a fost obligat pârâtul  la plata sumei de 448265,32 lei, reprezentând despăgubiri civile  şi la plata sumei de 9553 cu titlul de  cheltuieli de judecată.

Că,  împotriva acestei  decizii pârâtul a  promovat recurs  la ÎCCJ , termenul fiind stabilit la data de 25.03.2014.

Că, în cursul  soluţionării acţiunii  în pretenţii ce a făcut obiectul  dosarului nr. … a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, pe cale de ordonanţă , instituirea sechestrului  judiciar  şi înfiinţarea  popririi  asiguratorii  asupra  sumelor de bani  pe care le deţinea  în conturile sale, însă în şedinţa publică din  data de 16.05.2012 cererea a fost respinsă ( dosar nr. ..).

Că, a înţeles  să promoveze  cererea motivat de faptul că  există suspiciunea  ca acesta să-şi înstrăineze bunurile  având în vedere  refuzul  pârâtului  de a-i restitui suma  datorată.

A mai arătat reclamantul că, la data de 17.01.2013 pârâtul T  C  a formulat  cerere de divorţ şi partaj bunuri  comune  - dosar nr. .., iar prin sentinţa  nr. 375/2013 pronunţată  la primul termen de judecată , respectiv 07.02.2013 s-a consfinţit tranzacţia  a cărei nulitate o solicită.

Că, este vădită intenţia  pârâtului de a se sustrage  executării  având în vedere faptul că prin  acea tranzacţie încheiată  cu soţia a renunţat  la bunurile  dobândite  în timpul căsătoriei  tocmai pentru a nu fi executat.

Că, din discuţiile purtate cu vecinii pârâţilor  a înţeles că aceştia nu s-au despărţit în fapt, ci se gospodăresc împreună.

Că, se admite că o tranzacţie judiciară poate să fie atacată pe cale pauliană de către creditorul uneia dintre părţi.

În concluzie, s-a solicitat admiterea cererii revocatorii şi să se dispună nulitatea tranzacţiei.

În drept , cererea a fost întemeiată pe  dispoziţiile art. 1562 NCC.

În dovedire , reclamantul a depus al dosar înscrisuri , filele 5-9, 15-19.

Legal citaţi , pârâţii au formulat întâmpinare  prin care au invocat excepţia  prescripţiei  dreptului la acţiune  solicitând admiterea  excepţiei şi  respingerea  cererii ca tardiv formulată, iar în subsidiar au solicitat  respingerea cererii ca neîntemeiată.

Anexat la întâmpinare , pârâţii au depus înscrisuri , filele 29-36.

La data de 08.04.2014, reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.

Instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. ….

Prin sentinţa  civilă nr. 926/04.06.2015 s-a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi, în consecinţă,  s-a respins acţiunea formulată de reclamantul P S, în contradictoriu cu pârâţii TC şi T E.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul ,iar prin decizia civilă nr. 58/22.01.2015 pronunţată de Tribunalul Gorj s-a admis apelul ,  s-a anulat sentinţa  şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă , cu îndrumarea ca în rejudecare  să se analizeze  actele şi  lucrările efectuate  în cauză  şi  în măsura în care  va fi necesar , se vor  administra alte probatorii pentru a se stabili dacă  este  întemeiată  sau nu acţiunea revocatorie  formulată de reclamant împotriva  pârâţilor.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei instanţe  sub nr. dosar ….

La termenul din data de 05.05.2015 în temeiul disp. art. 351 C.p.civ. s-a încuviinţat proba cu interogatoriul părţilor dispunând citarea reclamantului  şi a pârâtei T E cu menţiunea chemării la interogatoriu sub sancţiunea aplicării disp. art. 358 c.p.civ..

S-a pus în vedere  pârâtului T C să se prezinte la termenul următor având asupra sa actul de identitate în vederea administrării probei  cu interogatoriul părţilor.

Legal citată cu menţiunea prezentării la interogatoriu pârâta T E lipsit nejustificat, iar pârâtul T C a refuzat să răspundă la interogatoriul propus de reclamant.

În temeiul disp. art. 309 s-a  încuviinţat proba cu martori  atât pentru reclamant  cât şi pentru pârâţi şi s-a dispus citarea martorilor …pentru reclamant,  … pentru pârâta TE.

S-a încuviinţat şi proba cu înscrisuri la solicitarea reclamantului şi a pârâtei T Eşi s-a lua act că pârâtul T C nu a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri , iar la cererea pârâtei T E instanţa a încuviinţat şi administrat interogatoriul pârâtului T C.

Prin sentinţa civilă nr. 1155/08.09.2015 pronunţată de Judecătoria Motru  a fost admisă în parte acţiunea.

 S-a declarat ca inopozabil  reclamantului  Contractul de Tranzacţie consfinţit de Judecătoria Motru prin sentinţa civilă 375/07.02.2013 pronunţată în dosarul nr.119/263/2013 intervenit între pârâţii T E şi T C; A fost respinsă în rest cererea.

 Au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamantului suma de 1610 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Pentru  a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin acţiunea de faţă, reclamantul P S a solicitat pe calea acţiunii pauliene, în temeiul dispoziţiilor art. 1562 Cod Civil, să se  constate nulitatea  absolută a  tranzacţiei încheiate între T C şi T E în cauza ce formează  obiectul dosarului nr. … al Judecătoriei Motru.

Că, în conformitate cu dispoziţiile art.1562 C. civ. „Dacă dovedeşte un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate” , iar potrivit art.1563 C.civ. „Creanţa creditorului trebuie să fie certă la data introducerii acţiunii „.

Chiar dacă reclamantul P S  prin cererea de chemare în judecată a solicitat instanţei să se  constate nulitatea  absolută a  tranzacţiei încheiate între T C şi T E în cauza ce formează  obiectul dosarului nr. ..al Judecătoriei Motru , din  starea de fapt expusă şi temeiul de drept invocat acesta a solicitat în mod evident să fie declarat inopozabilă tranzacţia susmenţionată despre care pretinde că a fost încheiată în frauda intereselor sale de creditor  pe calea acţiuni revocatorii sau pauliene ale cărei efecte în privinţa creditorului sunt întocmai ca şi cele ale constatării nulităţii actului , cu menţiunea că produce efecte doar între creditor şi debitor , profită doar aceluia care a promovat-o şi doar pentru valoarea creanţei creditorului , rămânând valabil în raport cu alte persoane .

Cum reclamantul P S nu a invocat încălcarea de către pârâtul T C a prevederilor art.12 al.2 din Codul civil şi nici nu solicitat administrarea vreunei probe în acest sens susţinerea pârâtei T E că acţiunea reclamantului este inadmisibilă este evident nefondată , iar în privinţa excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune instanţa de rejudecare nu se va mai pronunţa , excepţia fiind respinsă în mod definitiv  în precedentul ciclu procesual .

S-a reţinu că în speţa de faţă s-a constatat că sunt îndeplinite  dispoziţiile textelor de lege menţionate mai sus, deoarece reclamantul P S a dovedit un prejudiciu pe care i l-a creat pârâtul TC  prin încheierea de actului atacat , întrucât reclamantul avea de recuperat suma de 448.265,32 lei despăgubiri civile şi suma de 9553 lei cheltuieli de judecată  de la pârâtul T C în temeiul Sent.civ. nr.296/29.10.2012 a Tribunalului Gorj  definitivă prin Dec.civ.nr.27/24.04.2013 a Curţii de Apel Craiova .

Că, pârâtul T C în frauda dreptului reclamantului şi cu complicitatea la fraudă a pârâtei T E şi-a creat o stare de insolvabilitate prin încheierea Contractul de Tranzacţie consfinţit de Judecătoria Motru prin sentinţa civilă 375/07.02.2013 pronunţată în dosarul nr…. , pârâtul dispunând în mod gratuit atât de dreptul său de proprietate dobândit prin moştenire asupra terenului în suprafaţă de 2580 mp şi asupra unei construcţii cu trei încăperi, cât şi asupra cotei părţi din dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile dobândite în timpul căsătoriei cu pârâta T. E..

Instanţa a constatat, de asemenea, că pârâtul T C nu şi-a îndeplinit de bună voie obligaţiile stabilite în sarcina sa prin Sent.civ. nr.296/29.10.2012 a Tribunalului Gorj  definitivă prin Dec.civ.nr.27/24.04.2013 a Curţii de Apel Craiova , ceea ce prezumă că pârâtul a dispus prin încheierea contractului de tranzacţie cu pârâta T E fosta sa soţie, cu intenţia frauduloasă de a pune reclamantul P S în imposibilitatea realizării dreptului său de creanţă stabilit cu putere de lucru judecat.  Că este aşa rezultă şi din obligaţia asumată de pârâtul T C ca un sfert din veniturile ce le obţine din pensia de asigurări sociale  să îi revină pârâtei T E, pe durată nedeterminată , pentru plata unor împrumuturi bancare a căror existenţă nu a fost probată cu vreun înscris în dosarul nr…...

Chiar dacă martorii audiaţi în cauză au declarat că părţile nu mai locuiesc împreună , pârâtul T C domiciliind în mun.Motru , a apreciat instanţa că această reţinere nu este în măsură să înlăture constatarea instanţei că actul atacat a fost încheiat de pârâtul TC , debitorul reclamantului în frauda dreptului acestuia.

A fost înlăturată susţinerea pârâtei conform căreia casa şi terenul ar proveni de la părinţii săi, pârâta T E prin cererea de divorţ  în care s-a solicitat şi partajarea bunurilor comune pârâta a arătat contrariul, iar în probaţiune a depus în copie titlu de proprietate emis pârâtului T C în calitate de moştenitor al tatălui său T G pe numele căruia a fost emisă şi o autorizaţie de construire.

Pentru considerentele expuse mai sus, a fost admisă în parte  acţiunea formulată de reclamant, s-a declarat inopozabil reclamantului PS  Contractul de Tranzacţie consfinţit de Judecătoria Motru prin sentinţa civilă 375/07.02.2013 pronunţată în dosarul nr…. intervenit între pârâţii T E şi T C, fiind respinsă în rest cererea.

În baza art.453 C.pr.civ. , au fost  obligaţi pârâţii la 1610 lei cheltuieli de judecată faţă de reclamant, reprezentând taxă timbru şi onorariu avocat în toate ciclurile procesuale.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta T E, criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei în sensul respingerii ca neîntemeiată a acţiunii revocatorii formulată de reclamantul P S.

În motivarea apelului s-a susţinut că instanţa de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, încălcându-se dispoziţiile art.397 alin.1, teza a II-a C.pr.civ., arătându-se că prin acţiune reclamantul a solicitat să se constate nulitatea  absolută a tranzacției, iar  instanţa a declarat  ca inopozabil reclamantul contractul de tranzacţie consfințit de Judecătoria Motru prin sentinţa civilă nr. 375/07.09.2013.

Un alt motiv de apel a vizat împrejurarea că nu s-a  făcut dovada că apelanta pârâtă a acţionat cu intenţia de a frauda  interesele creditorului, susţinând apelanta că reclamantul nu a făcut dovada că încheierea tranzacţiei a avut  ca scop frauda  creditorului reclamant.

S-a susţinut că partajul intervenit între pârâţi este perfect legal, el intervenind ca urmare a încetării proprietăţii comune asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei potrivit  martorilor audiaţi în cauză, rezultând că pârâtul T C nu mai locuieşte cu apelanta, aceasta  mutându-se în  localitatea Motru, la fiica părţilor.

A concluzionat apelanta că nu există un presupus prejudiciu ca element al acţiunii pauliene şi pe cale de consecinţă se impune respingerea cererii.

Tribunalul a parcurs procedura prevăzută de art.471 C.pr.civ., intimaţii neformulând întâmpinare.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, reţine apelul ca fiind nefondat,soluţia instanţei de fond fiind temeinică şi legală în raport de disp. art. 1565 C.civ. pentru următoarele considerente:

Aşa cum s-a statuat prin decizia nr. 58/02.01.2015 pronunţată de Tribunalul Gorj în prezenta cauză instanţa, în raport de motivarea în fapt şi încadrarea în drept dată de reclamant  a calificat acţiunea dedusă judecăţii ca fiind o acţiune revocatorie  sau pauliană încadrată pe  dispoziţiile art.1562 Cod Civil.

În raport de decizia nr. 58/2015 pronunţată de Tribunalul Gorj prin care cauza a fost trimisă la rejudecare, instanţa de fond a reţinut în mod corect  că este învestită cu o acţiune pauliană ( revocatorie).

Potrivit dispoziţiilor art.1565 alin 1 Cod Civil efectul admiterii acţiunii pauliene constă în  inopozabilitatea faţă de creditor a actului juridic încheiat de debitor cu un terţ în frauda  intereselor  creditorului.

În raport de aceste  considerente, reţine tribunalul  că instanţa de fond s-a pronunţat în limita învestirii, acordând  exact  ceea ce s-a cerut.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel în sensul că nu s-a făcut dovada complicităţii la fraudă din parte terţului, tribunalul constată că tranzacţia intervenită între debitorul T C şi soţia sa, T Ea are caracterul unui act juridic cu titlu  gratuit, situaţie în care nu este necesar a se face dovada complicităţii la fraudă din partea terţului dobânditor. Că tranzacția încheiată între pârâţi are caracter cu titlu gratuit rezultă din împrejurarea că în lotul pârâtei se atribuie în materialitatea lor toate bunurile mobile şi imobile  dobândite de soţi în timpul căsătoriei fără ca lotul debitorului să fie echilibrat cu sultă, mai mult  decât atât părţile convenind şi la stabilirea unei pensii în favoarea soţiei, în cotă de ¼ din veniturile  pe care  debitorul le obţine de la Casa  de Pensii Gorj.

Pe de altă parte , în înţelesul art. 1562 alin 2 C.civ. complicitatea la fraudă a terţului dobânditor cu care debitorul a încheiat actul atacat constă în împrejurarea că acesta cunoaşte că prin încheierea actului atacat debitorul a devenit insolvabil . Ori, în prezenta cauză este evident că apelanta pârâtă cunoştea la momentul încheierii tranzacţiei că fostul său soţ îşi creează o stare de insolvabilitate câtă vreme în urma convenţiei nu preia nici un bun în materialitatea sa ori sultă şi dispune şi de veniturile viitoare  .

Reţine tribunalul că tranzacţia  intervenită între pârâţi avea ca scop crearea unei stări de insolvabilitate pentru debitorul T C, literatura juridică acceptând şi teza în care creanţa creditorului vătămat prin încheierea actului este ulterioară actului vătămător, din succesiunea înscrisurilor depuse la dosar rezultând că tranzacţia încheiată între pârâţi la 07.02.2013 a intervenit ulterior pronunţării  sentinţei civile nr. 296/29.10.2012 a Tribunalului Gorj, hotărâre prin care se  constată creanţa  creditorului P S împotriva  debitorului T C, dar mai înainte de rămânerea definitivă a acestei hotărâri .

Apreciază tribunalul că, tranzacţia  intervenită între soţii T. a fost încheiată în scopul creării unei stări de insolvabilitate pentru debitorul T C, acesta cunoscând posibilitatea ca sentinţa civilă nr. 296/2012 a Tribunalului Gorj, prin care s-a stabilit creanţa creditorului  P, să rămână definitivă în condiţiile în care debitorul nu a formulat apel împotriva sentinţei .

Văzând şi dispoziţiile art.480 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta pârâtă T E, , împotriva sentinţei civile nr.1155/08.09.2015 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr., în contradictoriu cu intimatul reclamant P S, şi intimatul pârât TC, , ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 16 Februarie 2016, la Tribunalul Gorj.