Elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie calificată. Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de „tâlhărie calificată” în infracţiunea de „furt calificat”.

Sentinţă penală 3260 din 05.05.2016


Prin s.p. nr. 3260/2015, instanţa a dispus, în baza disp. art. 386 alin. 1 Cod de procedură penală, respingerea, ca nefondată, a cererii formulate de inculpatul N.P., prin apărător, de schimbare a încadrării juridice dată faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracţiunea de „tâlhărie calificată”, prev. şi ped. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d, e Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea de „furt calificat”, prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal.

Instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor N.P. şi I.C.M. pentru săvârşirea infracţiunii de „tâlhărie calificată”, prev. şi ped. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d, e Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal (persoană vătămată F.I.) şi încetarea procesului penal cu privire la infracţiunea de„furt calificat”, prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. a, b Cod penal,  cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal ca urmare a împăcării cu persoana vătămată (persoana vătămată M.D.C.).

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria I. în dosarul penal nr. … s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor N.P. şi I. C. M. pentru săvârşirea infracţiunilor de „tâlhărie calificată”, prev. şi ped. de art. 233 – 234 alin. 1 lit. d, e Cod penal şi de „furt calificat”, prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 – 229 alin. 1 lit. a, b Cod penal,  fiecare cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Instanţa a reţinut, în urma efectuării cercetării judecătoreşti faptul că, în drept, fapta inculpaţilor N.P. şi I. C. M. care, în data de 14.01.2015, în jurul orelor 06.10, în timp ce se deplasau cu autobuzul nr. 30 din municipiul I., prin folosirea de violenţe şi ameninţări cu acte de violenţă, l-au deposedat pe F.I., în vârstă de 71 de ani, pensionar, de un portmoneu în care avea actele de identitate şi suma de 93 de lei, cauzându-i un prejudiciu, întruneşte elementele constitutive a infracţiunii tâlhărie calificată, prev. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d, e Cod penal,  cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal.

În ceea ce priveşte latura obiectivă, elementul material al infracţiunii se realizează prin două activităţi conjugate, dintre care una principală corespunzătoare furtului, şi anume luarea bunului mobil din posesia persoanei vătămate (portofelul), şi alta secundară, constând în exercitarea de violenţe şi ameninţări asupra persoanei vătămate. Urmarea imediată implică, pe de-o parte, pricinuirea pagubei, iar, pe de altă parte, atingerea adusă integrităţii corporale a victimei. În plus, între elementul material şi urmarea imediată există un raport de cauzalitate.

Sub aspectul laturii subiective, cei doi inculpaţi au acţionat cu intenţie directă, formă de vinovăţie prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., întrucât au prevăzut şi au urmărit rezultatul socialmente periculos al faptei.

Având în vedere faptul că infracţiunea a fost comisă în luna ianuarie, la în jurul orei 06.00, când era întuneric şi într-un mijloc de transport în comun, în cauză s-au reţinut circumstanţele agravante speciale prevăzute de art. 234 alin. 1 lit. d şi e din Codul penal.

Pentru fiecare inculpat s-a reţinut aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal, întrucât inculpatul I.C.M. a săvârşit infracţiunea în cursul termenului de încercare de 4 ani stabilit prin sentinţa penală pronunţată de Judecătoria I., definitivă prin nerecurare la data de 07.01.2014 prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare, iar inculpatul N.P. a săvârşit infracţiunea după ce a fost liberat condiţionat din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. … pronunţată de Judecătoria I., definitivă prin decizia penală nr. 249/06.05.2008 a Curţii de Apel I. cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 780 zile, înainte ca pedeapsa de 8 ani închisoare să fie considerată executată.

Inculpatul N.P., prin apărător, a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei pentru care a fost trimis în judecată, din infracţiunea de „tâlhărie calificată”, prev. şi ped. de art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. d, e Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 1 Cod penal, în infracţiunea de „furt calificat”, prev. şi ped. de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. a Cod penal.

Instanţa a considerat că argumentele invocate în susţinerea cererii de schimbare a încadrării juridice, astfel cum au fost expuse în concluziile pe fond, sunt nefondate, raportat la următoarele considerente:

În ceea ce priveşte latura obiectivă, în cauza de faţă elementul material al infracţiunii de tâlhărie calificată s-a realizat prin două activităţi conjugate, dintre care una principală corespunzătoare furtului, şi anume luarea bunului mobil din posesia persoanei vătămate (portofelul), şi alta secundară, constând în exercitarea de violenţe şi ameninţări.

Instanţa a arătat că, în cauză, activitatea de sustragere a portofelului din buzunarul persoanei vătămate, precedată de o acţiune de blocare a persoanei vătămate şi de o acţiune de împingere a acesteia de către inculpatul N.P., însoţită de ameninţările proferate de inculpatul I.C.M. şi urmată de acţiunea de lovire cu pumnul peste cap realizată de inculpatul N.P., constituie în fapt o însuşire a bunului prin întrebuinţarea de violenţe şi ameninţări, actul sustragerii nefiind posibil printr-o simplă luare din posesie, neviolentă, a lucrului.

Activitatea infracţională conjugată a celor doi inculpaţi realizează conţinutul şi elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie. Comportamentul inculpaţilor a fost agresiv şi a constat în acţiunile concertate ale acestora de distragere a atenţiei persoanei vătămate prin blocajul fizic exercitat de inculpatul N.P. şi prin ameninţările inculpatului I.C.M., chiar dacă acesta nu i-a cerut persoanei vătămate portofelul („scot cuţitul din buzunar dacă nu dai hainele").

Chiar dacă persoana vătămată a arătat că nu i s-a produs o stare de temere, în declaraţia din faţa instanţei de judecată, argumente expuse şi în susţinerea cererii de schimbare a încadrării juridice, instanţa consideră că actele celor doi inculpaţi, astfel cum au fost descrise, au avut drept consecinţă în esenţă intimidarea persoanei vătămate, astfel încât sustragerea portofelului a avut loc printr-o acţiune violentă.