Camera preliminară. Procedura în camera preliminară. Excluderea probelor administrate. Supravegherea tehnică. Condiţii.

TRIBUNALUL SATU MARE - SECŢIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. FN/JCP/05.05.2015

Cod procedură penală. Camera preliminară. Procedura în camera preliminară. Excluderea probelor administrate. Supravegherea tehnică. Condiţii

Potrivit dispoziţiilor art. 345 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori a ridicat din oficiu excepţii, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra acestora, prin încheiere motivată; în cazul în care judecătorul de cameră preliminară exclude una sau mai multe probe administrate, încheierea se comunică de îndată parchetului care a emis rechizitoriul.

Pentru a putea dispune supravegherea tehnică trebuie îndeplinite următoarele condiţii: să fi fost începută urmărirea penală, să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art.139 alin.2 Cod procedură penală, măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii şi probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Extras hotărâre:

Examinând cererile formulate de inculpatul MI, prin apărător ales, prin prisma actelor efectuate şi al probelor administrate, în cursul urmăririi penale, constată că acestea sunt întemeiate dar pentru alte considerente decât cele invocate în apărare.

Pentru a putea dispune supravegherea tehnică trebuie îndeplinite următoarele condiţii: să fi fost începută urmărirea penală, să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art.139 alin.2 Cod procedură penală, măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii (principiul proporţionalităţii) şi probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare (principiul subsidiarităţii).

În cauză, la momentul solicitării de către procuror şi autorizării, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, a activităţii de înregistrare audio în mediul ambiental, la data de 26.08.2014 (activitate ce poate face obiectul unui mandat de supraveghere tehnică, conform art.138 alin.1 lit.c şi alin.13 Cod procedură penală), era începută urmărirea penală, respectiv prin Ordonanţa procurorului din data de 25.08.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, cu privire la săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, prevăzută de art.292 Cod penal, fiind astfel îndeplinită prima dintre condiţiile legale. 

Cu toate acestea nu erau îndeplinite alte două dintre condiţiile necesare pentru autorizarea unei asemenea activităţi.

Astfel, la data solicitării supravegherii tehnice la dosarul de urmărire penală existau doar denunţul penal şi o completare la denunţ, făcute de numitul BOA, cuprinse în două scrisori transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie (la 27.06.2014 şi 01.07.2014) şi o „precizare a plângerii” document datat 18.08.2014 şi semnat de acelaşi denunţător, care cel mai probabil a fost redactat la sediul parchetului (deşi din cuprinsul acestuia nu rezultă în mod explicit acest lucru).

Cele două scrisori ale denunţătorului au fost transmise, pe cale administrativă, la data de 03.07.2014 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, după ce procurorul D.N.A. a reţinut, prin rezoluţie, că nu se reclamă fapte de competenţa D.N.A.

Din cuprinsul celor două scrisori se poate reţine că „denunţătorul”, respectiv persoana privată de libertate BOA, aflată în executarea unei pedepse privative de libertate de 5 ani, ce i-a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, falsificare de monedă şi înşelăciune solicită să fie audiat la sediul D.N.A. pentru rezolvarea „acestei cauze”, să beneficieze de Legea nr. 682/2002, privind „denunţul unor martori” şi în plus, solicită ca pentru acest denunţ să fie „premiat”.

În completarea la denunţ, persoana privată de libertate revine cu solicitarea de a fi citat la DNA Satu Mare „pentru a discuta mai multe despre eventualul flagrant”; soluţionarea urgentă a acestui caz şi „efectuarea flagrantului, altfel flagrantul ar putea eşua”.

După trimiterea pe cale administrativă a celor două scrisori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, denunţătorul este adus la sediul parchetului unde, semnează „precizarea plângerii” la data de 18.08.2014. Din cuprinsul acestui înscris mai rezultă că denunţătorul se apropie de momentul discutării în comisia specializată privind liberarea condiţionată, din cadrul penitenciarului, aspect ce rezultă din precizarea „am făcut acest denunţ deoarece mai am 20 de zile până la comisia de liberare condiţionată şi nu doresc să intervină ceva care ar putea să-mi amâne eliberarea”.

Din cuprinsul celor trei înscrisuri nu se putea reţine existenţa unei suspiciuni rezonabile cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, aşa cum prevede art.139 alin.1 lit.a Cod procedură penală (nefiind astfel îndeplinită una dintre condiţiile legale), chiar dacă procurorul a tras concluzia, în cuprinsul Ordonanţei de începere a urmăririi penale că „MI, deţinut în Penitenciarul … l-a abordat în repetate rânduri pe BOA, deţinut în acelaşi penitenciar, pentru ca acesta să intervină pe lângă un magistrat pentru a obţine modificarea regimului de deţinere din semi deschis în deschis şi mutarea lui în Penitenciarul …. Denunţătorul BOA susţine că în schimbul acestui serviciu MI i-a oferit suma de 1.000 euro”.

 În plus, la momentul solicitării de către procuror şi încuviinţării de către judecătorul de drepturi şi libertăţi a supravegherii tehnice nu era îndeplinită nici condiţia subsidiarităţii acestei măsuri (art.139 alin.1 lit.c Cod procedură penală).

Astfel tehnica de investigare a infracţiunilor de corupţie, presupune efectuarea de verificări minime cu privire la cele cuprinse în denunţul penal, verificarea persoanei denunţătorului sub aspectul credibilităţii acesteia.

În cauza de faţă, în condiţiile în care presupusele fapte denunţate (de cumpărare de influenţă ce presupun în mod obligatoriu existenţa şi a traficului de influenţă) aveau loc într-o unitate a sistemului penitenciar, verificarea persoanei denunţătorului, respectiv a preocupărilor presupusului făptuitor era simplă şi facilă şi trebuia să vizeze obţinerea unor rapoarte scrise de la funcţionarii responsabili din cadrul Penitenciarului … (responsabil cu prevenirea criminalităţii, responsabil regim, responsabil siguranţa deţinerii, responsabil reintegrare socială).

Abia după obţinerea şi analiza acestor date se putea trece la etapa administrării de probe şi la încuviinţarea supravegherii tehnice, dacă obţinerea acestora nu se putea realiza în alt mod.

Altfel spus, pe baza unui simplu denunţ penal, realizat de către o persoană privată de libertate, care urmează să se libereze condiţionat şi care aşteaptă un „premiu” ca urmare a denunţului depus, denunţ care vizează presupuse fapte de corupţie comise de către denunţător şi o altă persoană privată de libertate şi care implică participarea unui magistrat („procurorul … de la …” – persoană închipuită de către denunţător) şi a altor persoane cu putere de decizie asupra regimului de executare a persoanelor private de libertate (directorul penitenciarului, judecătorul delegat), nu se poate dispune supravegherea tehnică, nefiind îndeplinită condiţia subsidiarităţii acestei măsuri, condiţie menită a preveni încălcarea dreptului la respectarea vieţii private.

În concluzie, urmează a se constata netemeinicia soluţiei de încuviinţare a supravegherii tehnice constând în autorizarea înregistrării audio în mediul ambiental, a numitului MI, cu consecinţa excluderii înregistrărilor în mediu ambiental, a notei de redare” şi a „procesului verbal” de redare rezumativă a discuţiilor din mediul ambiental, rezultate din exploatarea mandatului de supraveghere tehnică nr. …/UP/… emis de către judecătorul de drepturi şi libertăţi în baza Încheierii nr. …/CC/…, în condiţiile art. 102 Cod procedură penală.

Conform art.345 alin.2 teza finală, prezenta urmează a fi comunicată Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare care va răspunde dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare