Anulare act administrativ

Sentinţă civilă 2461/CA/2015 din 05.11.2015


Conţinut speţă 

Actele normative ale autorităţilor publice locale intră în vigoare de la momentul aducerii la cunoştinţă publică în condiţiile Legii nr. 215/2001.

Un alt principiu care guvernează regimul juridic al actelor administrative este principiul neretroactivităţii actelor administrative normative, în sensul că acestea nu pot avea ca obiect de reglementare situaţii juridice născute şi încheiate anterior intrării lor în vigoare.

Pe cale de consecinţă, HCL X/24.01.2014 poate reglementa numai situaţii juridice ce există la momentul intrării sale în vigoare, numai pentru viitor, precum şi situaţii juridice născute ulterior intrării sale în vigoare.

Actul administrativ normativ produce efecte într-o anumită perioadă de timp, care se întinde de la momentul intrării în vigoare şi până la momentul ieşirii lui din vigoare sau al încetării efectelor juridice. Modificarea actului poate interveni numai in intervalul de timp in care acesta este activ.

În speță,  efectele HCL D. nr.68/6.12.2011 privind stabilirea impozitelor si taxelor legale pe anul 2012 au incetal la data de 31.12.2012 iar efectele HCL D. nr. X/18.12.2012 privind stabilirea impozitelor si taxelor legale pe anul 2013 au încetat la data de 31.12.2013, ca urmare a împlinirii termenului pentru care au fost emise.

In consecinţa cele doua hotărâri de consiliu local nu mai puteau fi modificate la data de 24.01.2014, data adoptării HCL D. nr.7.

Mai mult,  HCL X/24.01.2014 nu putea produce nici un fel de efecte nici pentru viitor, intrucat astfel cum s-a reținut anterior, impozitele si taxele locale pentru anul 2014, au fost stabilite prin HCL nr.X/19.12.2013 privind stabilirea impozitelor si laxelor locale pe anul 2014, modificata prin HCL nr.X/20.03.2014.

Pe rol, judecarea în primă instanţă  a cauzei contencios administrativ şi fiscal de către reclamanta ASOCIAŢIA URBARIAŞILOR S, în contradictoriu cu pârâţii U A T COMUNA D., C L al COMUNEI D. şi PRIMARUL COMUNEI D., având ca obiect anulare act administrativ.

Se constată că la termenul de judecată din data de 29.10.2015 părţile prezente au pus concluzii asupra fondului, care au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, dată la care a fost amânată pronunţarea pentru acest termen de judecată.

INSTANŢA

Constată că prin cererea înregistrată la data de 04.02.2015, ulterior precizată,reclamanta ASOCIAŢIA URBARIAŞILOR S, în contradictoriu cu pârâții U A T COMUNA D., C L al COMUNEI D. şi PRIMARUL COMUNEI D., a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească să dispună anularea actului administrativ nelegal în baza căruia au fost stabilite sumele de plată şi a fost emisă înştiinţarea de plată nr. X/06.10.2014; obligarea punerii in aplicare a HCL nr. X/24.01.2014 privind, modificarea HCL nr. X/06.12.2011 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pe anul 2012 şi a HCL nr. X/18.12.2012 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pe anul 2013, in vederea recunoaşterii dreptului si interesului legitim incalcat al asociației reclamante și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta prin reprezentanții săi legali a arătat că i-a fost comunicată înştiinţarea de plată nr. X/06.10.2014 emisă de Comuna D. - Compartimentul taxe şi impozite locale, prin care a fost invitată în termen de 15 zile de la primirea înştiinţării să achite sumele menţionate, pentru care a expirat termenul legal de plată, sume constând în impozit teren extravilan, astfel: -curent: 809 lei -rămăşiţă: 22.316 lei -majorări/dobânzi: 14.464 lei -penalităţi întârziere: 14.464 lei, în total: 35.314 lei

Această înștiințare i-a surprins pe mebri asociației întrucât în anul 2013 au achitat la zi toate impozitele şi taxele. Precizează, astfel, că în data de 25.03.2013 asociația a încheiat cu Primăria Comunei D. un Angajament de plată prin care  a luat la cunoştiinţă că are datorii de 23.404 lei la data de 25.03.2013, reprezentând impozit teren extravilan şi şi-a luat angajamentul de a plăti această sumă Primăriei Comunei D. astfel: 10.000 lei în cursul  lunii aprilie 2013, 5.000 lei în cursul lunii mai 2013, 8.404 lei până la sfârşitul anului 2013. Acest angajament de plată a fost respectat sens în care  depune  dovezile de plată.

Reclamanta a formulat astfel, ca şi procedură prealabilă, în baza art. 7 din Legea nr. 554/2004, plângerea prealabilă înregistrată la UAT Comuna D. sub nr. 3506/07.10.2014, prin care a solicitat Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna D. anularea actului administrativ care a stat la baza emiterii înştiinţării de plată nr. X/06.10.2014, precum şi să comunice acel act administrativ.

La data de 12.11.2014 i-a fost comunicat ca răspuns la plângerea prealabilă actul nr. X/06.11.2014 emis de UAT Comuna D., deci depăşind termenul legal de 30 zile prevăzut de art. 2 alin. 1 lit. h). Din cuprinsul actului nr. 3506/06.11.2014 rezultă că nu există o hotărâre de Consiliu Local prin care să se stabilească creanţa din înştiinţarea de plată nr. X/06.10.2014 şi se invocă de către primar Decizia nr. X/13.12.2013 a Curţii de Conturi B.

Pentru anul 2012 prin HCL nr. X din 06.12.2011 şi pentru anul 2013 prin HCL nr. Xdin 18.12.2012 au fost stabilite pentru toate satele comunei zona C.

Aceste hotărâri au fost comunicate Instituţiei Prefectului Judeţului B. în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate şi se aduce la cunoştinţa publică prin grija secretarului comunei D.

In temeiul art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

In Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2001 la pct. 9(2) referitor la aplicarea art. 247 din Legea nr. 571/2003 se menţionează că la unităţile administrativ teritoriale în cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, dar în cazul în care se delimitează o singură zonă, aceasta este zona A (pct. c).

Ţinând cont de Raportul de control al Curţii de Conturi - Camera de Conturi B. nr. X/21.11.2013 înregistrat la Primăria D. sub nr. X/21.11.2013 din care rezultă că în perioada 20.11.2013-21.11.2013 Curtea de Conturi a efectuat la UAT Comuna D. un control cu privire la respectarea prevederilor legale privind formarea, evidenţierea şi încasarea veniturilor bugetului local, în urma căruia a constatat că în perioada 2012-2013 nu s-a aplicat coeficientul de corecţie legal şi real la determinarea impozitului pe clădiri datorat de persoane fizice corespunzător zonei din cadrul localităţii, precum şi nestabilirea, necalcularea, neevidenţierea şi neîncasarea impozitului pe terenul intravilan şi extravilan datorat de persoanele fizice şi juridice, ca urmare a stabilirii eronate a zonării.

Văzând că în perioada 2012-2013 delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora s-a făcut în baza HCL Comuna D. nr. X/06.12.2011 şi nr. X/18.12.2012, toată comuna fiind încadrată eronat la zona C, iar în urma controlului realizat de Camera de Conturi B. în luna noiembrie 2013, s-a folosit eronat încadrarea întregii comune, atât în intravilan cât şi în extravilan, în zona A, fără a exista o hotărâre a Consiliului local al comunei D. în acest sens.

Astfel, Consiliul Local al Comunei D. a adoptat HCL nr. X/24.01.2014 privind modificarea HCL nr. X/06.12.2011 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pe anul 2012 şi a HCL nr. X/18.12.2012 privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale pe anul 2013. In aceste condiţii Consiliul local a modificat delimitarea zonală, stabilind astfel delimitarea a patru zone, respectiv zona A, zona B, zona C, zona D. Terenurile proprietetea asociației reclamante se încadrează în zona C, aşa cum de altfel a şi fost înainte de emiterea înştiinţării de plată nr. X/06.10.2014. Rezultă astfel că reclamanta a  achitat impozitul pentru terenul extravilan în conformitate cu legea şi cu hotărârile consiliului local.

Reclamanta insistă asupra împrejurării potrivit căreia, HCL nr. X/24.01.2014 a fost adoptată în urma măsurii dispuse de Camera de Conturi B., iar scopul ei este de a înlătura eroarea (zonarea greşită) constatată în perioada verificată. Acest act administrativ vine în sprijinul cetăţenilor din comună care nu sunt vinovaţi că impozitele au fost calculate în baza unei zonări greşite. În lipsa acestei hotărâri, cetăţenilor li se impune să plătească diferenţe mari de impozit rezultat din perioada 2012 şi 2013, impozite care sunt însoţite de penalizări şi majorări.

Din Legea nr. 94/1992, republicată în 2009, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, precum şi din Regulamentul din 4 noiembrie 2010 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, rezultă că în atribuţiile sale, Curtea de conturi nu are competenţă în a impune/stabili zonarea corectă, ci doar de a constata erori/abateri, de a dispune măsuri pentru înlăturarea acestora, măsuri dispuse la punctul 3, pagina 3 din Decizia nr. X/13.12.2013, şi de a stabili termen pentru înlăturarea acestora.

In concluzie, solicită instanței să constate că primarul, prin compartimentul financiar-contabil, a procedat la determinarea şi înregistrarea în contabilitate a obligaţiilor fiscale suplimentare a contribuabililor, inclusiv a accesoriilor aferente, calculate la zona A, fără nicio hotărâre de consiliu local şi fără nicio susţinere legală. Determinarea şi înregistrarea acestor obligaţii fiscale s-a făcut retroactiv, solicitându-se, fără niciun act administrativ, recuperarea prejudiciului de la contribuabili.

Pe parcursul derulării cauzei, întrucât pârâții nu au indicat care este actul administrativ în temeiul căruia a fost emisă înștiințarea de plată (decizie de impunere ori declarație de impunere), reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat anularea însăși a înştiinţarii de plată nr. X/06.10.2014.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1, art. 8, art. 10, art. 11, art. 12, art. 18 din Legea nr. 554/2004.

Pârâții UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA COMUNA D., prin  Primar si PRIMARUL COMUNEI D., au formulat întâmpinare, prin care au arătat că se opun admiterii acesteia si solicită respingerea cererii,  ca nefondata.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin înştiinţarea de plata nr. X/2014 i s-au comunicat reclamantei sumele cu care figurează in evidentele fiscale , reprezentând impozit teren extravilan aferent perioadei 1.01.2012 - 31.12.2014 ( debit și accesorii ).

Pentru anii 2012 si 2013, impozitele si taxele locale au fost stabilite prin HCL D.nr.X/6.12.2011 si HCL D. nr. X/18.12.2012.Prin aceste hotari s-a stabilit coeficientul de corecţie corespunzător Zonei C pentru stabilirea impozitului in localităţile aparţinând comunei Dragesti.

In urma controlului efectuat de catre Curtea de Conturi la UAT D. privind respectarea prevederilor legale privind formarea, evidenţierea si încasarea veniturilor bugetului local la UAT D., a fost întocmit Raportul de control din data  de 21.11.2013, prin care s-a constatat nestabilirea, necalcularea, neevidentierea si neincasarea in cuantum real a impozitului pe terenul intravilan si extravilan datorat de persoanele fizice si juridice urmare a stabilirii eronate de catre entitate a zonei din cadrul localităţilor.

S-a constatat incalcarea prevederilor art. 258 alin. 1, art. 258 alin.3 si art. 258 alin. 6 din Legea 571/2003 si a art. 20 pct.l lit.b si art. 23 alin.2 lit. d din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale.

In Normele metodologice de aplicare a Legii 517/2003 aprobate prin HG 44/2001, la pct. 9 alin.2, referitor la aplicarea art.247 din Legea 5 17/2003, se prevede ca in unităţile administrativ teritoriale in cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone, consiliile locale pot face asta, dar in cazul in care se delimitează o singura zona, aceasta zona este A.In vederea corectării si inlaturarii acestor nereguli, a fost emisa Decizia nr. X/13.12.2013 a Curţii de Conturi, prin care la pct.3 s-a decis printre altele verificarea modului de calcul al impozitului pe teren datorat pentru toate terenurile din cadrul localităţilor comunei; determinarea si înregistrarea in evidentele contabile si fiscale a obligaţiilor fiscale suplimentare, inclusiv a accesoriilor aferente si luarea masurilor de urmărire / incasare.

In baza masurilor dispuse de catre Curtea de Conturi prin Decizia nr. X/13.12.2013, au fost recalculate si inregistrate in evidentele fiscale impozitele datorate si au fost comunicate înştiinţările de plata catre toți proprietarii, inclusiv catre reclamanta.

Autoritatea pârâtă susține că actul administrativ in baza căruia au fost stabilite sumele de plata si a fost emisa înştiinţarea dc plata nr. X/2014 este Decizia nr.X/13712.2013 a Curtii de Conturi.

Acestă atitudine a autorității pârâte,  de a calcula impozitul și a emite înștiințări de plată prevalându-se exclusiv pe concluziile Raportului de control al Curții de Conturi , este însă,  profund nelegală și contravine dispozițiilor art. 247 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Normelor metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 44/2004, conform cărora „delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în intravilanul, cât şi în extravilanul localităţilor, se stabilesc prin hotărârile adoptate de către consiliile locale,,. Todată, la recalcularea impozitului, retroactiv și emitrea înștiințării de plată pentru disferențele de sumă, au fost nesocotite dispozițiile  art. 85 din OG 92/2003 republicată privind C.pr.fiscală, potrivit cărora, ”impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:a) prin declaraţie fiscală, în condiţiile art. 82 alin. (2) şi art. 86 alin. (4);b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.

 Împrejurarea potrivit căreia prin Deccizia Curții de Conturi s-a dispus remedierea grașelilor și recuperarea prejudiciului produs bugetului local ca urmare a nestabilirii, necalculării, nevidentierii si neincasării in cuantum real a impozitului pe terenul intravilan si extravilan, nu îndrituiește persoanele găsite responsabile să ”îndrepte” aceste erori, în maniera în care a înțeles edilul comunei D. să o facă.

În condițiile în care, la nivelul Comunei D. nu s-a emis o hotărâre a consiliului local prin care să fie încadrat terenul reclamantei, situat în localitatea S., în zona de impozitare A, pentru perioada 2012-2013, instanța reține că, din perspectiva dispozițiilor Codului de procedură fiscală, nu există temei legal pentru stabilirea impozitului suplimentar, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 18 din L.554/2004 va admite în parte cererea reclamantei și va dispune anularea parțială a înştiinţarii de plata nr. 3496/2014, în ceea ce privește obligațiile de plată reprezentând ”rămășiță”, majorări/dobânzi și penalități.

În ceea ce privește anul 2014, actul administrativ care a stat la baza instiintarii este HCL nr.110/19.12.2013 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pe anul 2014, modificata prin HCL nr.25/20.03.2014. Prin aceste acte normative, însă, terenurile intravilane și extravilane situate administrativ în localitatea S. sunt impozitate conform coeficienților de impozitare stabiliți pentru zona C. Prin urmare, suma de 809 lei stabilită în sarcina reclamantei cu titlu de impozit pentru teren aferent anului 2014 este corectă.

Cu privire la al doilea capăt de cerere prin care se solicita obligarea la punerea in aplicare a HCL 7/24.01.2014 privind modificarea HCL D. nr.X/6.12.201 1 privind stabilirea impozitelor si laxelor legale pe anul 2012 si HCM. D. nr. X/18.12.2012 privind stabilirea impozitelor si taxelor legale pe anul 2013 , instanța reține că prin HCL X/24.01.2014 s-a incercat modificarea cu efecte retroactive a hotărârilor de consiliu local prin care s-a stabilit Zona C in vederea stabilirii impozitului aferent anilor 2012 si 2013.

In speţa nu se poale retine un refuz al Primarului Comunei D. ca autoritate publica locala executiva , de a pune in aplicare HCM.X/24.01.2014, intrucat aceasta hotărâre de consiliu local este lipsita de orice efecte juridice care sa poată fi puse in executare.

In principiu, actele normative ale autorităţilor publice locale intră în vigoare de la momentul aducerii la cunoştinţă publică în condiţiile Legii nr. 215/2001.

Un alt principiu care guvernează regimul juridic al actelor administrative este principiul neretroactivităţii actelor administrative normative, în sensul că acestea nu pot avea ca obiect de reglementare situaţii juridice născute şi încheiate anterior intrării lor în vigoare.

Pe cale de consecinţă, HCL X/24.01.2014 poate reglementa numai situaţii juridice ce există la momentul intrării sale în vigoare, numai pentru viitor, precum şi situaţii juridice născute ulterior intrării sale în vigoare.

Actul administrativ normativ produce efecte într-o anumită perioadă de timp, care se întinde de la momentul intrării în vigoare şi până la momentul ieşirii lui din vigoare sau al încetării efectelor juridice. Modificarea actului poate interveni numai in intervalul de timp in care acesta este activ.

În speță,  efectele HCL D. nr.68/6.12.2011 privind stabilirea impozitelor si taxelor legale pe anul 2012 au incetal la data de 31.12.2012 iar efectele HCL D. nr. X/18.12.2012 privind stabilirea impozitelor si taxelor legale pe anul 2013 au încetat la data de 31.12.2013, ca urmare a împlinirii termenului pentru care au fost emise.

In consecinţa cele doua hotărâri de consiliu local nu mai puteau fi modificate la data de 24.01.2014, data adoptării HCL D. nr.7.

Mai mult,  HCL X/24.01.2014 nu putea produce nici un fel de efecte nici pentru viitor, intrucat astfel cum s-a reținut anterior, impozitele si taxele locale pentru anul 2014, au fost stabilite prin HCL nr.X/19.12.2013 privind stabilirea impozitelor si laxelor locale pe anul 2014, modificata prin HCL nr.X/20.03.2014.

Față de cele reținute, instanța va respinge, ca nefondată, acest capăt din cererea reclamantei.

Față de soluția pronunțată, în temeiul dispozițiilor art. 453 și 451 C.pr.civ., va obliga pârâții UAT Comuna DX și Primarul Comunei D la plata către reclamantă a sumei de 1050 lei reprezentând cheltuieli de judecată – taxă de timbru și onorariu avocațial, redus proporțional cu pretențiile admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite in parte cererea formulată de reclamanta ASOCIAŢIA URBARIAŞILOR S. în contradictoriu cu pârâţii UAT COMUNA D., CONSILIUL LOCAL D. şi PRIMARUL COMUNEI D.  şi, în consecinţă:

Dispune anularea înştiinţării de plată nr. X/06.10.2014 în ceea ce priveşte obligaţiile de plată reprezentând "rămăşiţă", majorări/dobânzi şi penalităţi, menţinând-o doar pentru suma de 809 lei reprezentând impozit pe anul curent.

Respinge ca nefondate celelalte pretenţii.

Obligă pârâţii UAT Comuna D. şi Primarul Comunei D. la plata sumei de 1050 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs care se va depune la Tribunalul B. în termen de 15 zile de la comunicare. 

Pronunţată în şedinţa publică de la 05 Noiembrie 2015.

PREŞEDINTE GREFIER