Anulare act administrativ

Sentinţă civilă 697 din 15.09.2015


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNADosar nr. 87/119/2015

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 697

Şedinţa publică din  15  septembrie 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ………….

GREFIER:  ………….

Pe rol se află, în pronunţare,  acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul N.A. V.-M.  în

contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ  REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV, având ca obiect obligarea pârâtei la

plata către reclamant a drepturilor salariale aferente perioadei 30.11.2013-16.02.2014, precum şi anularea deciziei

nr.2656/03.12.2014 şi a adresei nr.BUR-ASI-318/15.01.2015, emise de pârâtă. 

 La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică

din 8 septembrie 2015, în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi –parte integrantă din prezenta

sentinţă, pronunţarea fiind amânată la data de 15 septembrie 2015.

TRIBUNALUL

Asupra cererii de faţă,

Constată că, prin cererea formulată şi înregistrată la Tribunalul Covasna sub dosarul nr. 87/119/2015, reclamantul

N.-A. V.-M. a solicitat în contradictoriu cu Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov ca, prin hotărârea ce

se va pronunţa, să se dispună:

• obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale şi achitarea obligaţiilor fiscale ce revin angajatorului,

respectiv angajatului, pe perioada 30.11.2013-16.02.2014, drepturi salariale raportate la suma de 3.936 lei ce reprezintă

salariul brut;

• anularea deciziei nr. 2656/03.12.2014 şi a actului cu nr. BUR-ASI-318/15.01.2015, emise de pârâtă, ca fiind

nelegale, fără cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii s-a arătat că Tribunalul Covasna, prin încheierea din 28.11.2013 pronunţată în dosarul nr.

2121/119/2013, a dispus suspendarea executării deciziei nr. 76/01.08.2013 emisă de pârâtă până la soluţionarea pe fond a

acţiunii în contencios administrativ fiscal având ca obiect anularea acestui act şi a celor conexe.

Decizia nr. 76/2013 a fost comunicată reclamantului la data de 05.08.2013, termenul de preaviz de 30 de zile

neîmplinindu-se, întrucât în perioada 03.09.2013-29.11.2013 s-a aflat în concediu medical. Or, conform art. 75 pct. 3 Codul

muncii, "în situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi

suspendat corespunzător", iar art. 60 alin. 1 lit. a) din Codul muncii dispune interdicţia concedierii pe durata

incapacităţii temporare de muncă stabilită prin certificat medical în condiţiile legii.

S-a mai arătat că pârâta a refuzat să respecte şi implicit să pună în aplicare hotărârea Tribunalului Covasna până în

data de 17.02.2014, când i-a fost comunicată decizia nr. 140/12.02.2014 prin care s-a dispus reintegrarea sa provizorie în

cadrul Biroului vamal de interior Covasna. Astfel, perioada 30.11.2013-16.02.2014 reprezintă vechime în muncă şi urmează a

fi retribuită prin raportare la salariul brut de 3.936 lei

Prin decizia nr. 2656/03.12.2014 se dispune că „începând cu data de 04.12.2014, încetează prevederile deciziei DGRFP

Braşov nr. 140/12.02.2014 prin care dl. N.-A. V.-M. se reintegrează provizoriu la Biroul vamal gradul II Covasna -

Compartimentul supraveghere şi control vamal, în funcţia publică de execuţie de inspector vamal clasa I grad profesional

principal".

Partea reclamantă  a mai arătat că atât decizia nr. 2656/03.12.2014 cât şi actul cu nr. BUR-ASI-318/15.01.2015 sunt

nelegale pentru că încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarului public în situaţia reducerii personalului ca urmare

a reorganizării se produce la expirarea termenului de preaviz prevăzut în decizia nr. 76/01.08.2013. În situaţia de faţă,

încetarea raportului de serviciu cu pârâta s-a produs pe data de 27.11.2014. În acest context, decizia nr. 2656/2014 încalcă

dispoziţiile art. 97 alin. 1 lit. c) şi art. 99 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 188/1999, precum şi decizia nr. 2648/R/2014

din 25.11.2014 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 2121/119/2013, decizie care consfinţeşte data de la care

reîncepe să curgă termenul de preaviz (cele 2 zile rămase din 30).

Decizia nr. 2656/03.12.2014 este nelegală şi din perspectiva nulităţii unor acte administrative cu caracter normativ,

respectiv Ordinul nr. 1104/2013 al preşedintelui A.N.A.F. privind aprobarea structurii organizatorice a direcţiilor generale

regionale a finanţelor publice, Ordinul nr. 1106/2013 al preşedintelui A.N.A.F. privind aprobarea numărului de posturi

pentru fiecare direcţie generală regională a finanţelor publice, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul nr.

1113/2013 al preşedintelui A.N.A.F. privind aprobarea statului de funcţii al D.G.R.F.P. Braşov.

Cu privire la nulitatea actului nr. BUR-ASI-318/15.01.2015, reclamantul a arătat că  aceasta rezidă din neînţelegerea

faptului că în speţă nu se pune problema „de ocupare a funcţiilor publice", deoarece din considerentele arătate mai sus, el

a rămas în raporturi de serviciu cu pârâta, nemaifiind nevoie de o altă formă de ocupare a funcţiilor publice - transfer,

promovare, redistribuire etc.

În probaţiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri şi cu interogatoriul pârâtei. 

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii reclamantului.

În motivarea întâmpinării se arată că prin decizia nr.76/01.08.2013, emisă de DGRFP Braşov, s-a dispus eliberarea

reclamantului din funcţia publică de execuţie de inspector vamal clasa I grad profesional principal, gradaţia 2 clasa 44 de

salarizare din cadrul D.J.A.O.V. Covasna, la data expirării termenului de preaviz.

Împotriva deciziei nr.76/01.08.2013 reclamantul a formulat acţiune ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului

Covasna sub nr.2121/119/2013, soluţionată prin sentinţa civilă nr.659 din 29.05.2014, definitivă prin decizia civilă

nr.2648/25.11.2014 a Curţii de Apel Braşov.

Cu acea ocazie instanţa de judecată a analizat condiţiile emiterii deciziei  nr.76/01.08.2013 prin raportare la

intrarea în vigoare a prevederilor H.G. nr.520/2013 şi a O.U.G. nr.74/2013, precum şi a ordinelor de punere în aplicare prin

raportare la susţinerile părţilor şi la probatoriul administrat.

Astfel, în privinţa Ordinelor preşedintelui ANAF nr.1104/2013, nr.1106/2013 şi nr.1113/2013, instanţa de judecată s-a

pronunţat în mod definitiv cu privire la aspectul nepublicării acestora în monitorul oficial, hotărârea având autoritate de

lucru judecat în cauza de faţă sub acest aspect.

Pârâta arată că reclamantul a fost eliberat din funcţia publică de execuţie deţinută în baza deciziei

nr.76/01.08.2013, act administrativ menţinut ca temeinic şi legal prin sentinţa civilă nr.659/29.05.2014 a Tribunalului

Covasna, definitivă prin decizia civilă nr.2648/25.11.2014 a Curţii de Apel Braşov.

Cu privire la susţinerile reclamantului raportate la suspendarea executării deciziei nr.76/01.08.2013 emisă de

D.G.R.F.P. Braşov prin încheierea de şedinţă din 28.11.2013 a Tribunalului Covasna,  pârâta arată că, fiind în prezenţa unei

hotărâri judecătoreşti executorii şi având în vedere şi cererea reclamantului prin care a solicitat încadrarea pe postul

anterior deţinut în cadrul Biroului Vamal Covasna, cu adresa nr.7170/05.12.2013, serviciul de resurse umane a comunicat

reclamantului lista posturilor vacante din cadrul D.G.R.F.P. Braşov pentru a-i da posibilitatea de a-şi exprima opţiunea. De

asemenea, s-a menţionat faptul ca postul ocupat anterior de către reclamant nu mai este bugetat.

Prin nota reclamantului înregistrată la D.G.R.F.P. Braşov sub nr.67983/19.12.2013, s-a comunicat refuzul de a opta

pentru unul dintre posturile puse la dispoziţie. În acest sens D.G.R.F.P. Braşov şi-a arătat disponibilitatea faţă de

reclamant ca în cazul acceptării acestuia de a ocupa unul dintre cele două posturi vacante puse la dispoziţie, va fi mutat

ulterior la nivelul Biroului Vamal Covasna.

La data de 19.12.2013, reclamantul  a comunicat încă o dată refuzul său în ce priveşte soluţiile găsite.

Ulterior, D.G.R.F.P. Braşov a solicitat A.N.A.F. aprobarea modificării statului de funcţii, inclusiv ca un post vacant

de inspector principal de la biroul Supraveghere şi Control Vamal Fiscal din cadrul D.G.R.F.P. Braşov să fie mutat la Biroul

Vamal de Interior Covasna - Compartimentul Supraveghere şi Control Vamal şi transformat în inspector vamal principal.

În urma aprobării modificării statului de funcţii, pârâta i-a comunicat reclamantului decizia nr.140/12.02.2014

privitoare la punerea în executare a încheierii din 28.11.2013. În această perioadă reclamantul nu a desfăşurat activitate,

punerea în executare efectivă a încheierii din 28.11.2013 fiind realizată începând cu data de 14.02.2014.

Din listele de pontaj întocmite de către Biroul Vamal Covasna reiese că în perioada lunilor august-noiembrie 2013

reclamantul a fost pontat în mod corect, ţinându-se cont de perioada de preaviz şi de concediul de boala în care acesta s-a

aflat.

De la momentul încetării preavizului - 30.11.2013 şi până la data de 14.02.2014, când s-a dispus reintegrarea

provizorie potrivit dispoziţiilor încheierii din 28.11.2013 a Tribunalului Covasna, reclamantul nu a fost pontat, aspect

care scoate în evidenţă cele susţinute mai sus.

Faptul că reclamantul nu a fost pontat în această perioadă se datorează faptului că nu a fost prezent la locul de

muncă pe unul din posturile oferite, chiar şi în condiţiile mutării ulterioare pe postul deţinut anterior reorganizării.

Prin decizia nr. 140/12.02.2014, reclamantul a fost reintegrat provizoriu la Biroul Vamal gradul II Covasna -

Compartiment Supraveghere şi control vamal în funcţia de execuţie de inspector vamal clasa I grad profesional principal,

începând cu data de 14.02.2014.

Pârâta arată că nu i se poate imputa neplata drepturilor salariale ale reclamantului pentru perioada 30.11.2014 -

14.02.2014, întrucât acesta a refuzat ocuparea unuia dintre posturile vacante puse la dispoziţie.

Pe cale de consecinţă, pentru o muncă ce nu a fost prestată în folosul DGRFP Braşov, nu se poate solicita plata

drepturilor salariale aferente perioadei indicate de către reclamant.

 Cu privire la petitul privind anularea deciziei nr.2656/03.12.2014 emisă de D.G.R.F.P. Braşov prin care s-a dispus ca

începând cu data de 04.12.2014 încetarea prevederilor deciziei nr.140/12.02.2014, se arată că decizia nr.2656/03.12.2014 a

fost emisă în baza prevederilor legale aplicabile şi a dispoziţiilor sentinţei civile nr.659/29.05.2014 a Tribunalului

Covasna, definitivă prin decizia civilă nr.2648/25.11.2014 a Curţii de Apel Braşov, hotărâri prin care a fost menţinută ca

temeinică şi legală decizia nr.76/01.08.2013 de eliberare a reclamantului din funcţia publică deţinută.

 Emiterea deciziei nr.2656/03.12.2014 are menirea de a înceta aplicabilitatea deciziei nr.140/12.02.2014 prin care

reclamantul a fost reîncadrat provizoriu în funcţia publică de execuţie deţinută anterior, însă eliberarea sa din funcţia

deţinută s-a realizat prin decizia nr.76/01.08.2013, act administrativ care şi-a produs efectele.

La data formulării întâmpinării, reclamantul nu are niciun raport de muncă cu D.G.R.F.P. Braşov, acesta încetând

la momentul expirării termenului prevăzut de decizia nr.76/01.08.2013.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr. 76 din 01.08.2013 emisă de ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov s-a dispus

eliberarea reclamantului N.-A. V.-M. din funcţia publică de execuţie de inspector vamal clasa I, grad profesional principal

gradaţia 2 clasa 44 de salarizare din cadrul Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Covasna – Compartimentul 

Echipe mobile.

De asemenea, prin aceeaşi decizie  i s-a acordat reclamantului un preaviz de 30 de zile calendaristice de la data

comunicării acesteia, cât şi posibilitatea de a opta pentru unul din posturile vacante  puse la dispoziţie de pârâtă  în

termen de maxim 7 zile la expirarea termenului de preaviz.

Tribunalul Covasna, prin sentinţa civilă nr. 659 din 29 mai 2014, a respins acţiunea reclamantului N.-A. V.-M.  de

anulare  a deciziei nr. 76 din 01.08.2013 şi de reintegrare a acestuia în  funcţia deţinută anterior în cadrul Biroului

Vamal Covasna, cu plata drepturilor salariale până la data revenirii efective pe funcţia avută, hotărâre judecătorească

menţinută de Curtea de Apel Braşov prin decizia nr. 2648/25.11.2014  ( f. 16,17).

 Totodată, Tribunalul Covasna, prin încheierea din 28 noiembrie 2013, a admis cererea reclamantului şi a dispus

suspendarea executării deciziei nr. 76 din 01.08.2013 până la soluţionarea pe fond a acţiunii în contencios administrativ

având ca obiect anularea acestei decizii, adică până la data de 29 mai 2014 ( f. 14, 15) .

Astfel, Serviciul resurse umane şi salarizare din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov prin

decizia nr. 140 din 12 februarie 2014 a decis reintegrarea provizorie la D.G.R.F.P. Braşov - Biroul vamal de interior grad

II Covasna - Compartimentul Supraveghere şi control vamal în funcţia publică de execuţie de inspector vamal clasa I grad

profesional principal, gradaţia 2 clasa 44 de salarizare până la soluţionarea acţiunii pe fond (adică până la soluţionarea 

acţiunii de anulare a deciziei nr. 76/01.08.2013), cu un salariu brut în sumă de 3.936 lei ( f.12).

Prin adresa nr. 7308 din 16 decembrie 2013, Serviciul resurse umane şi salarizare din cadrul pârâtei i-a adus la

cunoştinţă reclamantului că îşi arată disponibilitatea de a efectua o mutare ulterioară la Biroul Vamal Covasna în măsura în

care se va aproba modificarea statului de funcţii, dar până atunci  i-a cerut să se prezinte pentru a opta pentru unul din

cele două posturi  echivalente funcţiei pe care a deţinut-o  anterior datei de 01.08.2013 de la Direcţia Regională Vamală

Braşov  şi pentru a fi pusă în executare încheierea din 28.11.2013 a Tribunalului Covasna (f.18).

Ulterior, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin decizia nr. 2656 din 3 decembrie 2014 a decis

ca începând cu data de 4 decembrie 2014 să înceteze prevederile deciziei nr. 140/12.02.2014 prin care reclamantul a fost 

reintegrat provizoriu la Biroul vamal  gradul II Covasna – Compartimentul supraveghere şi control vamal în funcţia publică

de execuţie de inspector vamal clasa I grad profesional principal (f.10, 11).

Reclamantul N.-A. V.-M. în perioada 03.09.2013-29.11.2013 a fost în concediu medical, conform foilor  colective de

prezenţă aferente acestei perioade şi a  certificatelor de concediu medical aflate la dosar ( f.38, 131-135) .

Din analiza foilor colective de prezenţă aferente lunilor decembrie 2013, ianuarie şi februarie 2014, reiese că

reclamantul nu figurează că s-a prezent la locul de muncă şi nici că ar fi avut concediu medical sau de odihnă, ceea ce

înseamnă că reclamantul nu poate beneficia de drepturile unui  salariat care s-a prezentat la locul de muncă şi şi-a

îndeplinit sarcinile de serviciu.

Prin urmare, din probele depuse la dosar rezultă că reclamantul nu a desfăşurat activitate  în perioada

30.11.2013-16.02.2014 ca inspector vamal în cadrul Biroului vamal de interior Covasna sau al altui compartiment din cadrul

Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov, deci pârâta-angajator nu are obligaţia de a-i plăti drepturi

salariale şi nici de a-i plăti la bugetul statului contribuţiile cu reţinere la sursă.

Cu privire la susţinerile reclamantului privind nelegalitatea deciziei nr. 2656/03.12.2014, tribunalul reţine că prin

decizia nr. 76/01.08.2013 a fost eliberat din funcţie reclamatul şi i s-a acordat un preaviz de 30 zile, dar şi un termen de

7 zile în care putea  opta pentru unul din posturile vacante ce i-au fost puse la dispoziţie.  Decizia a fost luată la

cunoştinţă de reclamant la data de 5 august 2013. 

Se reţine din certificatele medicale ale reclamantul că acesta a avut concediu medical în perioada

03.09.2013-29.11.2013, ceea ce înseamnă că termenul  de preaviz s-a suspendat pe această perioadă, adică din cele 30 zile,

până la data de 03.09.2013 s-a scurs  un număr de 28 zile, rămânând doar 2 zile din termenul de preaviz .

Potrivit dispoziţiilor art. 181 pct. 2 Cod procedură civilă, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul

ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform art. 184 Cod procedură civilă,

termenul începe să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.

Faţă de aceste dispoziţii legale, cât şi în raport de faptul că  reclamantul a fost în concediu medical până la data

de 29.11.2013, potrivit certificatului medical nr.0717001, acesta trebuia  să se reîntoarcă la muncă la data de 30.11.2013

şi să aibă  încă două zile de preaviz,  pe data amintită şi pe 1 decembrie 2013.

Or, prin decizia nr. 2656 din 3 decembrie 2014 s-a respectat  termenul de preaviz ce i-a fost acordat reclamantului

prin decizia nr. 76/01.08.2013, luându-se în calcul perioada  suspendării termenului de preaviz, cât şi faptul că încheierea

 din 28 noiembrie 2013 a Tribunalului Covasna şi-a produs efectele doar până la data de 29 mai 2014, aşa cum acesta a

solicitat în acea cauză.

Prin această decizie s-a dispus ca începând cu data de 4 decembrie 2014 să înceteze prevederile deciziei nr.

140/12.02.2012 prin care reclamantul a fost reintegrat provizoriu la Biroul vamal gradul II Covasna – Compartimentul

Supraveghere şi control vamal în funcţia publică de execuţie de inspector vamal clasa I grad profesional principal.

 Aşadar, decizia nr. 140 din 12 februarie 2014 a fost emisă ca urmare a  încheierii  din 28 noiembrie 2013 a

Tribunalului Covasna de suspendare a dispoziţiei nr. 76/01.08.2013 şi  prin care reclamantul a fost reintegrat provizoriu 

la pârâtă  până la soluţionarea acţiunii de fond, respectiv a  dosarului civil nr. 2121/119/2013 (f.12, 16). Acţiunea s-a

soluţionat definitiv prin decizia nr. 2648/R/2014 de Curtea de Apel Braşov la data de 25 noiembrie 2014 şi prin care  s-a

respins recursul reclamantului formulat împotriva sentinţei  nr. 659 din 29 mai 2014 a Tribunalului Covasna.

 Se mai reţine că pârâta şi-a  arătat disponibilitatea de a-i acorda un post  la Biroul Vamal Covasna  în momentul 

aprobării  statului de funcţii  al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov, acordându-i posibilitatea de a

alege între cele 2 posturi  echivalente funcţiei reclamantului şi pe care a deţinut-o până la data de 01.08.2013 la Direcţia

Regională Vamală Braşov, conform adresei nr. 308/16.12.2013 ( f.49).

 Ulterior, pârâta a acordat un post provizoriu reclamantului la Biroul Vamal Covasna conform  deciziei  nr.

140/12.02.2014 ( f.54).

 Din interogatoriul luat pârâtei, dar şi din proba cu înscrisuri reiese că reclamantul  a refuzat să ocupe  posturile

ce i-au fost puse la dispoziţie, fără un argument logic, având în vedere faptul că  Direcţia Judeţeană pentru Accize şi

Operaţiuni Vamale Covasna, structură în care a lucrat  reclamantul, nu mai este şi nici nu se mai regăseşte în organigrama

Biroului Vamal de Interior Covasna.

În ceea ce priveşte  anularea  actului  nr. BUR-ASI 318/15.01.2015, tribunalul reţine că pârâta prin intermediul

acestui înscris a adus la cunoştinţă reclamantului cronologia  evenimentelor ce au decurs  ca urmare a deciziei nr.

76/01.08.2013, a faptului că i-a oferit  locuri vacante şi pe care le-a refuzat, date cu privire la curgerea  termenului de

preaviz de 30 de zile, modul cum s-a calculat acest termen, cât şi motivul pentru care s-a emis decizia nr. 2656/03.12.2014.

 Aşadar, tribunalul  reţine în urma  studierii conţinutului acestui înscris că  acesta nu are natura  juridică a unui

act administrativ  tipic în  înţelesul  dispoziţiilor Legii nr. 554/2004,  al cărui articol 2 lit. c) defineşte actul

administrativ ca fiind ”actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea

executării ori a organizării  executării  legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.”

 Deci, actul administrativ apare ca fiind  exteriorizarea voinţei interne a unui organ al statului  de a produce în

mod direct  efecte juridice, adică a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii .

 În speţă, înscrisul BUR DSI 318/15.01.2015 nu este altceva decât o comunicare cu privire la toate răspunsurile date

de pârâtă  la solicitările reclamantului, fără să poată produce efectele unui act administrativ.  Astfel, acest înscris nu

întruneşte elementele  definitorii  ale  actului administrativ  în sensul dispoziţiilor art. 2 alin.1 lit. c) din Legea nr.

554/2004, spre a-l califica ca atare, anume nu este un act juridic care dă naştere, modifică sau stinge  un raport juridic

de drept administrativ, dimpotrivă, acest înscris are caracterul  unei informări cu privire la demersurile făcute de pârâtă

pentru a respecta  încheierea Tribunalului Covasna şi dispoziţiile  Legii nr. 188/19990 ca urmare a  reorganizării Agenţiei

Naţionale  de Administrare Fiscală potrivit  HG nr. 520/2013.

În consecinţă, acest înscris a cărui anulare o solicită  partea reclamantă nu este susceptibil de a face obiectul

verificării lui pe calea contenciosului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004, motiv pentru care  tribunalul

respinge criticile reclamantului  aduse acestuia, ca fiind nefondate.

În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate  a Ordinului  preşedintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013, a Ordinului

preşedintelui ANAF  nr. 1106 din 01.08.2013 şi a Ordinului preşedintelui ANAF nr. 1113 din 01.08.2013, tribunalul  reţine că

prin acestea s-a aprobat structura organizatorică a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice şi structurile din

cadrul acestora,  s-a aprobat numărul total de posturi pentru fiecare direcţie generală a finanţelor publice şi statul de

funcţii  al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov şi structurile  din cadrul acesteia.

Astfel prin Ordinul nr. 1113 din 01.08.2013 s-a dispus conducerii Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice

Braşov să ia măsuri în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor legale în vigoare în ceea ce priveşte funcţionarii

publici din cadrul structurilor organizatorice supuse reorganizării (f.75-78).

Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data

emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii

interesate. Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând

că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe

asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în

care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu

fondul.

În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a

fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost

constatată.

Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al

actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în

anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.Astfel din interpretarea acestor dispoziţii, tribunalul

reţine că în primul rând  trebuie să califice  dacă Ordinele  preşedintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013,  nr. 1106 din

01.08.2013 şi  nr. 1113 din 01.08.2013 sunt acte administrative normative sau acte administrative individuale, în raport de

conţinutul acestora şi efectele produse în ordinea juridică.

Astfel, tribunalul constată că o astfel de calificare are la bază definirea actelor normative ca fiind acea categorie

de acte juridice care conţin o regulă, adică un act cu aplicabilitate repetată, asupra unor subiecţi de drept nedeterminaţi

şi a actelor individuale ca fiind acea categorie de acte care urmăreşte stabilizarea unei situaţii juridice precise în

raport cu un număr relativ restrâns şi determinat de subiecţi de drept.

Aşadar, cele două categorii de acte administrative trebuie diferenţiate atât în funcţie de obiectul lor, cât şi în

raport de criteriul determinării persoanelor cărora li se aplică, criterii în raport de care tribunalul reţine că Ordinele 

preşedintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013,  nr. 1106 din 01.08.2013 şi  nr. 1113 din 01.08.2013 privesc reorganizarea

direcţiilor generale a finanţelor publice  şi structurile din cadrul acestora, ceea ce înseamnă că sunt acte administrative

individuale, întrucât acestea nu prevăd reglementări de principiu şi nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează şi nu

produc efecte erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situaţii juridice precise în favoarea unui număr restrâns şi bine

definit de subiecte de drept, respectiv personalul  din cadrul ANAF şi structurile descentralizate ale acesteia.

În ceea ce priveşte nelegalitatea acestor  trei acte individuale pe motivul că nu au fost publicate în Monitorul

oficial, tribunalul  reţine că, potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000, în vederea intrării lor în vigoare, legile şi

celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele

normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de

conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea

I. 

 Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:

a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual, emise de autorităţile

administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate. 

Prin urmare, faţă de faptul că cele trei ordine mai sus amintite sunt acte individuale, devin aplicabile în cauză

dispoziţiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea

actelor normative, republicată, potrivit cărora: "(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al

României: (...) b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual, emise de

autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate", precum şi dispoziţiile

art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul

Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte

normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: "Nu sunt supuse regimului de

publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ clasificate

potrivit legii, precum şi cele cu caracter individual".

În aceste condiţii, tribunalul apreciază că criticile reclamantului sunt nefondate, întrucât  actele atacate pe calea

excepţiei de nelegalitate, fiind acte  administrative cu caracter individual, îşi pot produce efectele juridice fără a fi

necesară publicarea lor în Monitorul oficial, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 24/2000.

Faţă de considerentele  arătate, constatându-se că sunt neîntemeiate criticile reclamantului  aduse actelor atacate,

tribunalul va dispune, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respingerea 

acţiunii ca fiind netemeinică, potrivit dispozitivului de mai jos.

 Instanţa reţine că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia de nelegalitate a Ordinului  preşedintelui ANAF nr. 1104 din 01.08.2013, a Ordinului preşedintelui

ANAF  nr. 1106 din 01.08.2013 şi a Ordinului preşedintelui ANAF nr. 1113 din 01.08.2013,

Respinge cererea de chemare în judecată formulată şi modificată de reclamantul N.-A. V.-M., CNP …….., domiciliat în

mun. Sf. Gheorghe, ………., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, cu sediul în

mun. Braşov, str. Mihail Kogălniceanu, nr.7, jud. Braşov, având ca obiect obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale

şi achitarea obligaţiilor fiscale ce revin angajatorului, respectiv angajatului, pe perioada 30.11.2013-16.02.2014, drepturi

salariale raportate la suma de 3.936 lei ce reprezintă salariul brut; anularea Deciziei nr. 2656/03.12.2014 şi a actului cu

nr. BUR-ASI-318/15.01.2015.

Fără cheltuieli de judecată

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Covasna.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 15.09.2015.

PREŞEDINTE GREFIER