Importanţa verificării conformităţii actelor constatatoare cu prevederile legale, motiv de nulitate a actelor subsecvente bazate pe primele

Sentinţă civilă 2672/2015 din 19.10.2016


IMPORTANŢA VERIFICĂRII CONFORMITĂŢII ACTELOR CONSTATATOARE CU PREVEDERILE LEGALE, MOTIV DE NULITATE A ACTELOR SUBSECVENTE BAZATE PE PRIMELE

Potrivit art. 4 alin. 11 lit. c) din acelaşi act normativ, „Avizele de însoţire se completează după cum urmează: c) specificaţia, în rubrica nr. 8, se completează, pe baza măsurătorilor efectuate în momentul încărcării în mijlocul de transport, cu denumirea sortimentelor pe specii sau grupe de specii, dimensiunile şi cantitatea (…)”. Avizele de însoţire a materialului lemnos sunt documente cu regim special şi au o reglementare legislativă minuţioasă, atât în privinţa completării, cât şi în privinţa valabilităţii, iar nerespectarea acestor condiţii este sancţionată corespunzător de lege.

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 2672/2015, pronunţată în dosarul nr. 4096/190/2014.

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 24.04.2014, petentul I.G. a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice seria CCS nr. X din data de 10.04.2014 încheiat de intimatul I.P.J. BN – Secţia 2 P.B., şi a procesului-verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate seria CBR nr. Y întocmit de I.P.J.BN şi I.T.R.S.V.Cj-N, ca fiind nelegale şi netemeinice, exonerarea petentului de la plata amenzii aplicate şi restituirea în integralitate a materialului lemnos confiscat, iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertisment, conform art. 5 alin. 2 lit. a), art. 6 alin 1, art. 7 alin. 2 şi art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, şi restituirea materialului lemnos confiscat.

În motivare, petentul arată că în data de 10.04.2014, ora 17.00, în timp ce conducea autocamionul cu remorcă încărcat cu lemne de foc, aparţinând societăţii unde este angajat ca şofer, pe un drum forestier, respectiv în locul numit „O”, a fost oprit de către reprezentanţi ai IPJ BN şi ai ITRSV Cj-N. A prezentat actele solicitate la control, respectiv cartea de identitate şi avizul de însoţire primară a materialului lemnos, precizând că transportă lemnul de foc de la partida de lemn contractată şi până la sediul societăţii din localitatea T. Atât în autocamion cât şi în remorcă erau încărcate bucăţi de lemn, crengi mari, resturi denumite „lemn foc”, întrucât erau rebuturi din exploatarea partidei achiziţionate de societate.

Precizează petentul că avizul de însoţire a mărfii a fost întocmit de către administratorul societăţii, numitul N.M., cu specificaţia lemn R (răşinos), Fag Foc, iar cantitatea  a fost înscrisă raportat la dimensiunile autocamionului şi ale remorcii, neputându-se indica în mod concret volumul în metri cubi.

În avizul de însoţire a fost înscrisă aşadar cantitatea de 22,42 m.c., în aprecierea vizuală a administratorului societăţii, dar agentul constatator a constatat că materialul lemnos nu corespunde din punct de vedere cantitativ şi calitativ cu avizul de însoţire.

Petentul a încercat să explice agenţilor constatatori că deţine calitatea de şofer în societate, că reprezentanţii societăţii unde lucrează au întocmit actele şi au încărcat maşina şi că, din punctul său de vedere, este imposibil ca la rebuturile de material lemnos – lemn foc (lemn rotund, crăci, crengi) să fie trecută o cantitate exactă, ci doar una aproximativă.

Cu toate acestea, petentului i s-a întocmit proces-verbal de contravenţie şi i s-a aplicat o amendă de 2.000 lei. Totodată, prin acelaşi proces-verbal s-a dispus confiscarea materialului lemnos, precizându-se că lemnul se predă în custodie inginerului silvic care i-a întocmit procesul-verbal şi se depozitează la O S T – C. Apoi i s-a spus că materialul lemnos poate să-l ducă la sediul firmei al cărei angajat este, dar sa fie depozitat într-un loc special.

În consecinţă, petentul apreciază că nu a comis contravenţia reţinută în sarcina sa, solicitând anularea procesului-verbal şi exonerarea sa de la plata amenzii de 2.000 lei.

În subsidiar, petentul arată că se află la prima abatere de acest gen, solicitând instanţei să ţină cont de condiţiile în care a fost săvârşită contravenţia şi de gradul redus de pericol social concret al faptei săvârşite.

În drept, a invocat dispoziţiile O.G. nr. 2/2001.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (filele 5-10 dosar) şi s-a solicitat proba cu martori.

La data de 17.06.2014, intimatul IPJ BN a formulat întâmpinare (filele 22-23 dosar), iar la data de 25.06.2014 a formulat întâmpinare şi intimatul ITRSV Cj-N (filele 31-36 dosar), prin care au solicitat respingerea plângerii formulate de petent ca neîntemeiată.

În motivare se arată că prin procesul-verbal atacat petentul a fost sancţionat contravenţional pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută şi sancţionată de art. 19 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 10.04.2014, în jurul orelor 17.22, a transportat pe drumul „O” din localitatea P F, cu autoutilitara cu numărul de înmatriculare Y, care tracta remorca cu numărul de înmatriculare Z, cantitatea de 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc molid, cantitate ce nu corespundea cantitativ şi calitativ cu cea înscrisă în avizul de însoţire a materialului lemnos nr. 7761532, unde era înscrisă cantitatea de 22,42 m.c.

Agenţii constatatori au încheiat procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice seria CCS nr. X şi au aplicat petentului sancţiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei. De asemenea, agenţii constatatori au dispus confiscarea materialului lemnos transportat în alte condiţii decât cele legale, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal, pe care l-a semnat, arătând că nu are de făcut obiecţiuni.

Cu privire la legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, intimaţii  arată că plângerea contravenţională formulată de petent este nefondată.

În fapt, în timp ce executau activităţi specifice în cadrul unei acţiuni pe linia controlului circulaţiei materialelor lemnoase pe drumul forestier „O”, pe raza localităţii P F, agenţii constatatori, respectiv un ofiţer şi un agent de poliţie şi doi ingineri silvici, au oprit autoutilitara cu numărul de înmatriculare Y, care tracta remorca cu numărul de înmatriculare Z şi care circula pe direcţia L – P F. Agenţii constatatori au oprit ansamblul rutier menţionat, întrucât era încărcat cu material lemnos, respectiv lemn de foc, de esenţă fag şi răşinos. După identificarea conducătorului autoutilitarei în persoana petentului, agenţii constatatori au solicitat avizul de însoţire a materialului lemnos, însă petentul a declarat că nu-l are asupra sa, acesta găsindu-se la administratorul S.C. I F S.R.L., aflat în spatele său. În aceste condiţii, agenţii constatatori l-au direcţionat pe petent spre centrul localităţii P F, unde putea staţiona în siguranţă, şi i-au cerut să-i aştepte până vor verifica cele susţinute. Pentru a verifica aspectele declarate de petent, agenţii constatatori s-au deplasat pe drumul forestier cca. 10 – 12 km, până la o platformă primară de încărcare despre care au aflat că ar fi utilizată de S.C. I F S.R.L., însă nu au găsit niciun angajat şi nici pe administratorul societăţii. În aceste condiţii, agenţii constatatori s-au întors la locul unde era parcată autoutilitara, moment în care petentul, arătând că administratorul societăţii ar fi trecut pe acolo şi i-ar fi lăsat avizul de însoţire a materialului lemnos, a prezentat avizul de însoţire primar nr. 7761532 din data de 10.04.2014. Deşi susţinerea petentului nu era verosimilă, în sensul că, având în vedere configuraţia drumului, dacă administratorul ar fi fost în spatele petentului, nu avea cum să ajungă în centrul localităţii P F fără să se întâlnească cu agenţii constatatori, aceştia au verificat corespondenţa dintre cele înscrise în avizul de însoţire prezentat şi materialul lemnos transportat, ocazie cu care au constatat existenţa unor diferenţe majore.

Din avizul de însoţire primar nr. 7761532 rezultă că petentul ar fi trebuit să transporte o cantitate de 22,42 m.c. lemn rotund fag foc (LR Fag Foc), ori în autoutilitara şi remorca conduse de petent se afla o cantitate de lemn mult mai mică şi de sortimente diferite. Agenţii constatatori au procedat la evaluarea materialului lemnos, rezultatul fiind cel consemnat în procesul-verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate, respectiv 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc răşinos, în total o cantitate de 16,944 m.c. Întrucât diferenţa dintre cantitatea de material lemnos consemnată în avizul de însoţire primar prezentat de petent şi materialul lemnos transportat era de aproximativ 6 m.c., precum şi faptul că în încărcătura petentului se afla cantitatea de 1,773 m.c. lemn foc răşinos ce nu apărea evidenţiată în actul justificativ prezentat, agenţii constatatori au întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atacat.

În ce priveşte legalitatea procesului-verbal, intimaţii arată că, în conformitate cu art. 19 alin. 1 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, „Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: ... n) transportul materialelor lemnoase care nu corespund din punct de vedere cantitativ şi / sau calitativ ori din punctul de vedere al speciei cu datele înscrise în avizul de însoţire”.

Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice atacat de petent conţine toate menţiunile obligatorii, a căror lipsă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii, încadrarea juridică a faptei este corectă şi temeinică, agenţii constatatori consemnând corect actul normativ care prevede şi sancţionează contravenţia, respectiv Legea nr. 171/2010. Petentul a prezentat un aviz de însoţire în care era înscrisă cantitatea de 22,42 m.c. lemn rotund fag foc (LR Fag Foc), însă, în realitate, transporta cantitatea de 16,944 m.c. material lemnos, din care 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc răşinos, respectiv cu aproximativ 5 m.c. mai puţin şi având şi altă specie de lemn.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, având în vedere faptul că acesta a fost întocmit de agenţii constatatori aflaţi în exerciţiul funcţiunii, în urma constatării directe, ex proprius sensibus, intimaţii subliniază faptul că procesul-verbal beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie sub aspectul constatării stării de fapt. O astfel de prezumţie nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie garantată de prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea Salabiaku împotriva Franţei din data de 07.10.1988, Hotărârea Telfner împotriva Austriei din data de 20.03.2001, Hotărârea Anghel împotriva României din data de 04.10.2007), prezumţiile de fapt şi de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, iar utilizarea acestora este permisă şi în materie penală, pentru dovedirea vinovăţiei făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiţii: respectarea unor limite rezonabile, ţinându-se cont şi de miza litigiului, şi respectarea dreptului la apărare.

În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 2.000 lei şi confiscarea cantităţii de 16,944 m.c. material lemnos), cât şi faptul că petentul are posibilitatea de a-şi dovedi susţinerile, de a combate prezumţia de legalitate şi temeinicie, îndreptăţesc aplicarea prezumţiei de legalitate şi de temeinicie a procesului-verbal, având în vedere şi faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenţie au fost constatate, percepute în mod personal de către agenţii constatatori.

În concluzie, petentul care contestă starea de fapt reţinută de agenţii constatatori are sarcina de a dovedi contrariul prin probe concludente.

Din plângerea petentului nu rezultă o altă stare de fapt decât cea descrisă corect de agenţii constatatori. Petentul încearcă să dovedească doar faptul că nu avea cunoştinţă despre diferenţa dintre cele consemnate în act şi realitate şi că nu ar fi fost posibilă a evaluare corectă a materialului lemnos.

De asemenea, deşi nu corespunde adevărului, petentul afirmă că ar fi avut asupra sa avizul de însoţire a mărfii în momentul controlului. Însă în momentul opririi petentul nu avea asupra sa avizul, pretextând că ar fi la administratorul societăţii. La întoarcerea agenţilor constatator, după cca. 2 ore, petentul a prezentat avizul menţionat.

Mai arată petentul că avizul conţine şi specificaţia „răşinos” – R. Totuşi, este evident că iniţiala „R” este prescurtarea cuvântului „rotund”, aspect ce rezultă şi din avizul de însoţire primar prezentat de petent. Dacă avizul ar cuprinde specii diferite de lemn, acestea ar fi fost evidenţiate separat, în funcţie de cantitate. Or, în aviz sunt evidenţiate doar dimensiunile diferite ale încărcăturii pentru autoutilitară şi remorcă. De asemenea, la rubrica „Total pe grupe de specii” este înscrisă cantitatea de 22,42 m.c. la rubrica „Fag”.

Referitor la petitul subsidiar, intimaţii arată că cererea petentului este inadmisibilă. Acesta solicită înlocuirea sancţiunii principale cu avertismentul şi anularea sancţiunii complementare a confiscării materialului lemnos. Însă legea nu permite o astfel de sancţiune. Chiar în situaţia în care, reindividualizând sancţiunea, instanţa ar înlocui sancţiunea principală cu avertismentul, sancţiunea complementară trebuie menţinută, legiuitorul nelăsând aplicarea acesteia la latitudinea agentului constatator, ci a prevăzut-o în mod obligatoriu, atunci când se constată că fapta există şi că sunt îndeplinite condiţiile pentru sancţionarea ei.

Mai arată că fapta săvârşită de petent nu este de o gravitate redusă, acest aspect rezultând din limitele ridicate ale sancţiunilor stabilite de legiuitor. Raportat la amploarea şi frecvenţa acestor contravenţii, la repercusiunile economice negative pe care astfel de fapte le au asupra bugetului de stat, la situaţia suprafeţelor împădurite, care sunt într-o continuă micşorare, precum şi la perioada îndelungată de timp necesară refacerii acestora, apreciază intimaţii că sancţiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege este una proporţională cu pericolul social concret al contravenţiei reţinută în sarcina petentului.

În concluzie, sub aspectul temeiniciei şi legalităţii procesului-verbal, intimaţii solicită instanţei să constate că acesta îndeplineşte condiţiile de fond şi formă cerute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, că fapta a fost constatată de agenţii constatatori în mod direct şi, prin urmare, să respingă ca neîntemeiată plângerea petentului.

În drept invocă dispoziţiile art. 19 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 171/2010, art. 21 alin. 3 teza I din O.G. nr. 2/2001, art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, art. 205 – 208 şi art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă.

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (filele 24-28 dosar).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine următoarele :

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice seria CCS nr. X întocmit la data de 10.04.2014 de reprezentanţii intimatului IPJ BN, petentul a fost sancţionat conform art. 19 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, reţinându-se în sarcina sa că în data de 10.04.2014, în jurul orelor 17.22, a transportat pe drumul „O” din localitatea P F, cu autoutilitara cu numărul de înmatriculare Y, care tracta remorca cu numărul de înmatriculare Z, cantitatea de 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc molid, cantitate ce nu corespundea cantitativ şi calitativ cu cea înscrisă în avizul de însoţire a materialului lemnos nr. 7761532, unde era înscrisă cantitatea de 22,42 m.c.

Agenţii constatatori din cadrul intimatului IPJ BN au întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei silvice seria CCS nr. 0114130 (fila 5 dosar), prin care au aplicat petentului sancţiunea amenzii în cuantum de 2.000 lei, dispunând totodată reţinerea în vederea confiscării, în temeiul art. 19 alin. 1 din Legea nr. 171/2010, a următoarelor bunuri: 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc molid.

De asemenea, agenţii constatatori din cadrul intimaţilor IPJ BN şi ITRSV Cj-N au încheiat procesul-verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate seria CBR nr. X (fila 6 dosar), cu privire la cantitatea totală de 16,944 m.c. masă lemnoasă, din care 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc molid. Materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscării şi predat Oi S T – C.

Petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pe care l-a semnat fără obiecţiuni.

Instanţa va constata, mai întâi, că prezenta plângere contravenţională a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 24.04.2015, raportat la data întocmirii procesului-verbal atacat, 10.04.2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este supus controlului de legalitate şi temeinicie al instanţei.

Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 şi care pot fi reţinute de instanţă de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenţie conţine menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franţa, hotărârea din data de 07.10.1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23.07.2002).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franţa, hotărârea din data de 07.09.1999).

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare a evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului, de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit, şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel c. României, hotărârea din data de 04.10.2007, cauza Neaţă c. României, decizie de inadmisibilitate din data de 18.11.2008).

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei, până la dovada contrară, se bucură de o prezumţie de veridicitate, în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumţie este una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei sunt neadevărate.

Prin urmare, inversarea prezumţiei nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 Cod procedură civilă, trebuie să ceară instanţei încuviinţarea şi administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.

Legat de acest aspect, instanţa constată că în cauza de faţă petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale în dovedirea netemeiniciei actului sancţionator.

Prin probele administrate în cauză nu a fost însă răsturnată prezumţia de veridicitate şi de temeinicie a procesului-verbal.

În drept, instanţa reţine că, potrivit art. 19 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, „Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte: n) transportul materialelor lemnoase care nu corespund din punct de vedere cantitativ şi / sau calitativ ori din punctul de vedere al speciei cu datele înscrise în avizul de însoţire”.

În fapt, instanţa reţine că petentul I.G. a transportat la data de 10.04.2014, pe drumul „O” din localitatea P F, cantitatea de 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc molid, cu mijlocul de transport autoutilitara cu nr. de înmatriculare Y, care tracta remorca cu nr. de înmatriculare Z, masă lemnoasă justificată cu avizul de însoţire primar nr. 7761532/ 10.04.2014 (fila 9 dosar), în care este trecută o cantitate totală de 22,42 m.c. lemn rotund fag foc.

Conform art. 4 din H.G. nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, în vigoare la data săvârşirii contravenţiei: „(1) Documentul de însoţire a materialelor lemnoase, altele decât cherestelele, este avizul de însoţire primar. (3) Conţinutul şi modelul formularelor de aviz de însoţire prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt reglementate în anexele nr. 1 şi 2. (4) Originalul avizelor de însoţire prevăzute la alin. (1) şi (2) – exemplarul 1 – însoţeşte obligatoriu transportul materialelor lemnoase, respectiv al cherestelelor”.

Potrivit art. 4 alin. 11 lit. c) din acelaşi act normativ, „Avizele de însoţire se completează după cum urmează: c) specificaţia, în rubrica nr. 8, se completează, pe baza măsurătorilor efectuate în momentul încărcării în mijlocul de transport, cu denumirea sortimentelor pe specii sau grupe de specii, dimensiunile şi cantitatea, astfel:

- pentru lemnul rotund cu diametrul la capătul subţire mai mare sau egal cu 20 cm, se înscriu, pe specii, numărul curent pentru fiecare piesă, lungimea în metri, diametrul la mijloc în centimetri şi volumul exprimat în mc, în numere cu două zecimale ;

- pentru lemnul rotund cu diametrul la capătul subţire sub 20 cm, se înscrie numărul total de piese cu aceleaşi caracteristici dimensionale – lungimea în metri, diametrul în centimetri şi volumul total al pieselor respective exprimat în mc, în numere cu două zecimale ;

- pentru lemnul fasonat în steri, lemnul de foc, crăci şi fascine, se completează numai în coloana (5), în care se înscriu cantităţile exprimate în unităţi convenţionale, în numere cu două zecimale, nu şi în coloanele (1), (3) şi (4)”.

Avizele de însoţire a materialului lemnos sunt documente cu regim special şi au o reglementare legislativă minuţioasă, atât în privinţa completării, cât şi în privinţa valabilităţii, iar nerespectarea acestor condiţii este sancţionată corespunzător de lege.

Din avizul de însoţire primar nr. 7761532/10.04.2014 rezultă că petentul ar fi trebuit să transporte o cantitate de 22,42 m.c. lemn rotund fag foc (LR Fag Foc), ori cu ocazia controlului efectuat de către agenţii constatatori s-a constatat că în autoutilitara şi remorca conduse de acesta se afla o cantitate de lemn mult mai mică şi de sortimente diferite. Agenţii constatatori au procedat la evaluarea materialului lemnos, rezultatul fiind cel consemnat în procesul-verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate, respectiv 15,171 m.c. lemn foc fag şi 1,773 m.c. lemn foc răşinos, în total o cantitate de 16,944 m.c. Întrucât diferenţa dintre cantitatea de material lemnos consemnată în avizul de însoţire primar prezentat de petent şi materialul lemnos transportat era de aproximativ 6 m.c., precum şi faptul că în încărcătura petentului se afla cantitatea de 1,773 m.c. lemn foc răşinos ce nu apărea evidenţiată în actul justificativ prezentat, în mod corect s-a procedat de către agenţii constatatori la întocmirea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atacat.

De altfel, prin plângerea formulată, petentul nu susţine o altă stare de fapt decât cea descrisă de agenţii constatatori, încercând să dovedească doar faptul că nu avea cunoştinţă despre diferenţa dintre cele consemnate în act şi realitate şi că nu ar fi fost posibilă a evaluare corectă a materialului lemnos.

Cu toate acestea, petentul nu contestă corectitudinea rezultatului evaluării sub aspect cantitativ a materialului lemnos de către agenţii constatatori, cu ocazia constatării contravenţiei, ceea ce demonstrează faptul că era posibilă măsurarea exactă a materialului lemnos transportat.

În ceea ce priveşte corespondenţa din punct de vedere calitativ a materialului lemnos transportat efectiv cu cel evidenţiat scriptic în cuprinsul avizului de însoţire primar, petentul arată că avizul conţine şi specificaţia „răşinos” – R. Totuşi, este evident că iniţiala „R” este prescurtarea cuvântului „rotund”, aspect ce rezultă şi din avizul de însoţire primar prezentat de petent. Dacă avizul ar cuprinde specii diferite de lemn, acestea ar fi fost evidenţiate separat, în funcţie de cantitate. Or, în aviz sunt evidenţiate doar dimensiunile diferite ale încărcăturii pentru autoutilitară şi remorcă. De asemenea, la rubrica „Total pe grupe de specii” este înscrisă cantitatea de 22,42 m.c. la rubrica „Fag”.

Referitor la cererea petentului de înlocuire a sancţiunii principale cu avertismentul şi anularea sancţiunii complementare a confiscării materialului lemnos, instanţa o va respinge, apreciind că fapta săvârşită de petent nu este de o gravitate redusă, astfel cum se susţine, aspect ce rezultă cu evidenţă din limitele ridicate ale sancţiunilor stabilite de legiuitor. Raportat la amploarea şi frecvenţa acestor contravenţii, la repercusiunile economice negative pe care astfel de fapte le au asupra bugetului de stat, la situaţia suprafeţelor împădurite, care sunt într-o continuă micşorare, precum şi la perioada îndelungată de timp necesară refacerii acestora, instanţa apreciază că sancţiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege este una proporţională cu pericolul social concret al contravenţiei reţinută în sarcina petentului.

Fata de considerentele de fapt si de drept expuse, instanţa va respinge în totalitate plângerea formulata de petent, cu consecinţa menţinerii procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice şi a procesului-verbal de dare în custodie a bunurilor confiscate ca fiind legal şi temeinic încheiate.

Faţă de soluţia adoptată şi în respectul disponibilităţii ce guvernează procesul civil, instanţa nu va acorda cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelantul I.G., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate şi pe cale de consecinţă admiterea plângerii, în baza disp. art 34 din OG nr.2/2001, ca fiind întemeiată, anularea procesului verbal ca netemeinic şi exonerarea apelantului de la plata amenzii aplicate şi restituirea materialului lemnos confiscat; în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea avertismentului, conform disp. art.5 alin 2 lit. a, art.6 alin 1, art.7 alin. 2 si art. 21 alin 3 din OG nr. 2/2001.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, conform dispoziţiilor art. 476-478 Cod procedură civilă, tribunalul constată că este nefondat.