Calitate procesuală active contestaţie la executare; persoană interesată; momentul de la care curge termenul de 15 zile pentru introducerea contestaţiei; executare silită asupra unui autovehicul înstrăinat anterior

Sentinţă civilă 261 din 15.02.2016


Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual active a contestatorului invocată de intimat instanţa reţine că potrivit art. 172, alin. 1 din OG 92/2003: (1)Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.

În speţă, deşi intimata argumentează prin notele scrise faptul că contestatorul nu îşi poate demonstra calitatea procesuală activă întrucât procesul verbal de sechestru atacat este emis pe seama SC F.G.SRL, din analizarea textului legal menţionat anterior, instanţa reţine faptul că în cadrul contestaţiei la executare legiuitorul a recunoscut calitate procesuală activă oricărei persoane interesate, chiar dacă nu a fost pornită împotriva sa, în mod direct, respectiva executare silită.

În speţă, instanţa constată că se invocă de către contestator faptul că bunul sechestrat nu mai este în proprietatea debitoarei executate silit ci în proprietatea sa. Prin urmare, raportat la motivele invocate, instanţa apreciază că contestatorul are calitatea de persoană interesată conform art. 172, alin. 1 din OG 92/2003 citat anterior, drept pentru care va respinge, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii procesual active invocată de intimat.

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare invocată de intimat, instanţa constată că potrivit art. 173, alin. 1, lit. a, teza finală din OG 92/2003: (1)Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când: a)contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod;

În speţă, instanţa reţine că subiectele raportului execuţional din prezenta cauză sunt intimata şi SC F.G.SRL, contestatorul, chiar având calitatea de persoană interesată, fiind terţ faţă de acest raport. Prin urmare, în lipsa unei dovezi contrare din partea intimatei, instanţa reţine că contestatorul a luat la cunoştinţă despre executarea silită cel mai devreme la data de 30.10.2015 odată cu primirea adresei nr. …./30.10.2015 emisă de ANAF (fila 14), prin care contestatorului i se comunica faptul că, neavând calitate în raportul fiscal, nu i se pot elibera numărul și data dosarului de executare în care a fost instituit sechestrul ce face obiectul prezentei contestații. O soluţie contrară ar nega, în opinia instanţei, dreptul de acces la o instanţă al contestatorului întrucât acesta, deşi a făcut dovada demersurilor rezonabile pentru a afla informaţii cu privire la actul de executare pretins vătămător pentru sine, nu a fost informat oficial de către intimată.

Pornind de la această dată, raportat la împrejurarea că data înregistrării contestaţiei la executare pe rolul instanţei este 09.11.2015, conform vizei de primire, instanța constată că prezenta contestație la executare a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de lege, motiv pentru care va respinge, ca nefondată, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare invocată de intimat.

Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că în cadrul dosarului de executare nr. 136f a fost începută executarea silită a debitoarei fiscale SC F.G.SRL de către intimata D G R F P G –A J F P C – SFM Mangalia iar prin procesul verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. …../15.04.2015 a fost sechestrat bunul mobil reprezentat de autoturism marca AUDI A6, serie şasiu ……, înmatriculat sub nr. ……. (filele 39-42). Analizând dosarul de executare, instanța constată că pentru a proceda în acest mod intimata a efectuat verificări cu privire la averea debitoarei și în urma adresei nr. ……/24.03.2015 primite din partea MAI – I P J C – S P C R P C și Înmatriculare a Vehiculelor (fila 48), a concluzionat că în patrimoniul debitoarei SC F.G.SRL se găsește autoturism marca AUDI A6, serie şasiu ……., înmatriculat sub nr. …….

Cu privire la același autoturism instanța reține că prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 01.02.2011, coroborat cu facturile și chitanțele depuse la filele 18-22, debitoarea SC F.G.SRL l-a vândut numitului D.C.E., acesta din urmă având înscris autoturismul în dosarul său fiscal din data de 25.02.2011 (fila 27). Prin contractul de vânzare-cumpărare din data de 04.11.2014, numitul D.C.E. a vândut același autoturism către contestatorul din prezenta cauză, acesta figurând în dosarul fiscal al contestatorului la data de 21.10.2015 (fila 26). În opinia instanței, împrejurarea că autoturismul se regăsește la data de 21.10.2015 în dosarele fiscale atât ale numitului D.C.E., cât și ale contestatorului, se explică prin aceea că impozitul cu privire la autoturism se achită anual.

Mai mult decât atât, potrivit certificatului de atestare fiscală de la fila 28, la data de 22.10.2015 debitoarea SC F.G.SRL nu figura cu bunuri în proprietate în evidențele fiscale, fapt ce demonstrează în opinia instanţei, faptul că la data instituirii sechestrului asigurător – 15.04.2015, autoturismul nu se mai afla nici din punct de vedere fiscal în patrimoniul debitoarei. Aceasta întrucât în situaţia în care autoturismul ar mai fi figurat în evidenţele fiscale în proprietatea debitoarei SC F.G.SRL la data instituirii sechestrului asigurător, evidenţierea fiscală a transferului dreptului de proprietate din patrimoniul debitoarei (demonstrată prin certificatului de atestare fiscală de la fila 28) nu ar mai fi fost posibilă ca urmare a indisponibilizării bunului prin sechestrul asigurător.

Pe cale de consecință, deși contractele de vânzare-cumpărare cu privire la autoturismul sechestrat, perfectate succesiv între debitoarea SC F.G.SRL și numitului D.C.E., respectiv între numitului D.C.E. și contestator, sunt înscrisuri sub semnătură privată, în principiu neopozabile intimatei, totuși prin înregistrarea fiscală a acestor operațiuni și prin impunerea fiscală realizată cu privire la persoana cumpărătorilor succesivi ai autoturismului, instanța reține că înstrăinarea autoturismului de către SC F.G.SRL încă de la data de 01.02.2011, la fel ca și cumpărarea acestuia de către contestator, sunt opozabile intimatei, astfel încât sechestrul aplicat prin procesul verbal nr. 17699/15.04.2015 a avut ca obiect un bun care nu se mai găsea în patrimoniul SC F.G.SRL.

În acest context, împrejurarea că contestatorul nu a procedat la efectuarea formalităților de înscriere fiscală a autovehiculului chiar de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu  numitul D.C.E. – 04.11.2014, ca și faptul că nu s-a procedat la transcrierea noului proprietar al autoturismului pe cartea de identitate a acestuia, sunt lipsite de importanță pentru opozabilitatea faţă de intimată a transferului dreptului de proprietate cu privire la autoturism din patrimoniul SC F.G.SRL.

Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit chitanței de la fila 23 cel care a achitat impozitul la data de 30.10.2014, anterior instituirii sechestrului ce face obiectul contestației, pentru autoturismul în cauză, a fost numitul D.C.E. iar nu debitoarea SC F.G.SRL.

Pentru aceste motive, constatând că bunul asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurător nu se găsea la acel moment în patrimoniul debitorului SC F.G.SRL, instanța va admite contestaţia la executare formulată de contestatorul O.L.F. în contradictoriu cu intimata D G R F P G –A J F P C – SFM Mangalia și va dispune anularea  procesului verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. …../15.04.2015 emis de intimat în dosarul de executare silită nr. 136f cu privire la bunul mobil reprezentat de autoturism marca AUDI A6, serie şasiu ….., înmatriculat sub nr. ……….

Totodată, față de împrejurarea că s-a admis contestația la executare, conform art. 45, alin. 1, lit. f din OUG 80/2013, instanța va dispune restituirea către contestator a sumei de 1000 lei achitată cu titlu de taxă de timbru conform chitanţei seria ……./2016, nr. ……/21.01.2016, sub rezerva rămânerii definitive a prezentei hotărâri.