Lipsire de libertate in mod ilegal

DOSAR NR.1641/283/2015

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PUCIOASA

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de 03.12.2015

PRESEDINTE: M.G.

GREFIER: R.M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror N.G.

din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa

Pe  rol fiind soluționarea cauzei penale pornită prin rechizitoriul nr.519/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa privind pe:

inculpatul V.G.R, trimis în judecată, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută și pedepsită de art.205 alin.1 cod penal.

persoană vătămată T.E.D.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns  inculpatul V.G.R.asistat de av.B.V. cu împuternicirea avocațială seria DB nr.224449/2015 dată în baza contractului de asistență juridică nr.103 din 07.10.2015 (fila 9 dosar), prezentă persoana vătămată T.E.D..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanței modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul dosarului, măsurile dispuse de instanță; cu mențiunea că dosarul se află  la primul termen de judecată, după care:

In temeiul art.374 alin.1 Cod proc. pen.se dă citire actului de sesizare. Reamintește inculpatului acuzația pentru care au fost trimis în judecată și îi înștiințează pe acestia cu privire la dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-li-se atenția că ceea de declară poate fi folosit și împotriva sa. Pune în vedere inculpatului că poate  solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în caz de recunoaștere limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime, după care întreabă inculpatul cum pledează.

Inculpatul V.G.R.arată că solicită procedura simplificată.

Instanța procedează la audierea inculpatului V.G.R. a cărei declarație s-a consemnat în scris și atașat la dosarul cauzei.

La interpelarea instanței persoana vătămată arată că nu se constituie parte civilă și nu are pretenții față de inculpat.

 Instanța încuviințează cererea inculpatului de a fi judecat în cadrul procedurii simplificate conform art.375 și următ. cod proc. pen, după care întreabă părțile dacă propun administrarea altor probe.

 Av.B.V. apărătorul inculpatului arată că, solicită proba cu înscrisuri în circumstanțiere, depunând în acest sens o caracterizare de la Primăria Comunei B. nr.9079 din 06.11.2015, o caracterizare din partea numitului M.I., o caracterizare din partea numitei N.M., pentru a dovedi atitudinea pe care a avut-o anterior inculpatul.

 Persoana vătămată având cuvântul arată că nu are probe de administrat.

 Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public învederează instanței următoarele aspecte: având  în vedere procedura urmată se face referire numai la tragerea la răspundere penală a inculpatului: în favoarea acestuia, este în varstă de 23 de ani; nu este cunoscut cu antecedente penale; fapta dedusă judecății s-a produs în contextul în care a existat o îndelungată și notorie relație de prietenie între părți, întreruptă la un moment dat din cauza neântelegerilor dintre părți. În această situație inculpatul a cerut persoanei vătămate restituirea unui telefonului mobil împrumutat, cerere urmată de refuzul persoanei vătămate, în acest context a fost comisă fapta. In defavoarea inculpatului: chiar în declarațiile sale inculpatul a recunoscut că a și amenințat partea vătămată că, în situația în care nu va da curs cererii de restituire a telefonului, o va duce într-un loc izolat, unde o va dezbrăca și o va deposeda de geaca cu care era îmbrăcată. Este adevărat că nu s-au făcut acte de urmărire penală nici pentru infracțiunea de amenințare nici pentru tentativa la o infracțiune împotriva patrimoniului. In acest contezt consideră că tine de ambientul faptei valorificarea acestor circumstanțe reale. Având în vedere atât faptele în favoarea cît  și în defavoarea inculpatului apreciază că pentru resocializarea acestuia este necesară condamnarea inculpatului în conformitate cu prev. art. 91 cod penal; cuantumul pedepsei să fie orientat către mediul special al limitelor de pedeapsă.

Persoana vătămată T.E.D.solicită ca inculpatul să fie pedepsit; îi este frică să iasă pe drum că i se poate întâmpla ceva.

Av.B.V. apărătorul inculpatului arată că este adevărat că fapta s-a petrecut așa cum s-a menționat în rechizitoriu și recunoscută în fața instanței. Față de prevederile codului penal și ale codului de procedură penală, față de situația reală a inculpatului solicită ca instanța să se orienteze spre o pedeapsă nu spre mediul prev. de lege și cu aplicabilitatea  art.374, 375 cod proc. pen.,  ci spre minimum al pedepsei prev. de art.205 alin.1 cod penal. Consideră că un teribilism care s-a petrecut, negândit foarte bine de inculpat și că îl va duce in această situație și în sfera penală, a dus la reținerea inculpatului. Dar ulterior coroborând toate aspectele pro și contra, în favoarea și defavoarea inculpatului s-a ajuns  la concluzia că  pe fondul afecțiunii pe care a avut-o inculpatul față de persoana vătămată, pentru că a fost o persoană care a iubit-o pe aceasta, s-a ajuns la această stare profundă de gelozie, iar telefonul pe care trebuia să-l restituie era tocmai că persoana vătămată întrerupsese relația. Inculpatul este la primul impact cu legea penală; a  înțeles și regretă fapta; este reintegrabil total în societate. Solicită să se ia act că a fost de acord să presteze muncă în folosul comunității; scopul pedepsei penale consideră că este deja atins la acest moment prin regretul pe care inculpatul îl are față de situația creată.

Reprezentantul Ministerului Public în replică arată că: motivul pentru care a solicitat dozarea pedepsei în modalitatea arătată a fost și acela că, urmare a comiterii faptei și atitudinea de opoziție a persoanei vătămate s-a produs un accident de circulație, urmările nepericuloase ale acestuia ținând de hazard și nu de voință; este o circumstanță reală care trebuie avută în vedere.

Inculpatul având ultimul cuvânt arată că, regretă faptele petrecute.

Av.Bucur Valerica apărătorul inculpatului în replică solicită să se ia act că, însăși persoana vătămată a arătat că nu a fost violent inculpatul la momentul respectiv.

Instanța reține cauza spre deliberare.

I N S T A N Ț A

In temeiul art.391 alin.1 cod proc. pen.,urmează a stabili pronunțarea la o data ulterioară, motiv pentru care;

 DISPUNE:

Stabilește pronunțarea la data de 07.12.2015.

Pronunțată în ședința publică din data de 03.12.2015.

PRESEDINTE  GREFIER

M.G. R.M.

Ex.3/08.12.2015

DOSAR NR.1641/283/2015

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA PUCIOASA

SENTINȚA PENALĂ NR.128

Şedinţa publică din data de 07.12.2015

PRESEDINTE: M.G.

GREFIER: R.M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror N.G.

din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa

Pe  rol fiind pronunțarea cauzei penale pornită prin rechizitoriul nr.519/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa privind pe:

inculpatul V.G.R, trimis în judecată, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută și pedepsită de art.205 alin.1 cod penal.

persoană vătămată T.E.D.

Dezbaterile lucrărilor și prezența părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 03.12.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință penală, când instanța în temeiul art.391 alin.1 cod proc. pen.,a stabili pronunțarea la data de 07.12.2015, când a rămas în deliberare.

I N S T A N Ț A

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pucioasa nr.519/P/2015 a fost trimis ăn judecată inculpatul V.G.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută și pedepsită de art.205 alin.1 Cod penal.

 În actul de sesizare se reţine în fapt  că în data de 30.03.2015, în jurul orei 17,00 inculpatul V.G.R. în timp ce se deplasa pe raza comunei Bezdead, a observat-o pe T.E.D. care se deplasa în aceeaşi direcţie, a oprit autoturismul cu nr. …. în apropierea persoanei vătămate, fosta sa prietenă şi, prin constrângere a urcat-o în autoturism, spunându-i că o duce acasă. Ulterior, inculpatul s-a deplasat  în direcţia locuinţei persoanei vătămate, însă, pe drum, inculpatul i-a solicitat acesteia să-i restituie un telefon mobil pe care i l-a împrumutat. Persoana vătămată a refuzat, motiv pentru care inculpatul nu a oprit autoturismul ameninţând-o că o duce în vârful dealului să o dezbrace. Persoana vătămată s-a speriat, a ieşit pe geamul autoturismului strigând după ajutor, dar inculpatul a tras-o în autoturism, după care a pierdut controlul autoturismului şi s-a răsturnat în rigola de pe marginea drumului. După accident, B.M., care conducea un autoturism care se deplasa din sens opus, a ajutat persoana vătămată să iasă din autoturism.

Inculpatul a declarat că nu a intenţionat să violeze persona vătămată T.E.D.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă:  declaraţiile inculpatului  şi declaraţiile persoanei vătămate/părţii civile, declaraţiile martorilor : B.M şi T.M., proces verbal de cercetare la faţa locului, procese verbale, planşe fotografice, înscrisuri.

Prezent în fața instanței, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei și  a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire, penală recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa.

Apreciind că probele administrate în faza de urmărire penală sunt suficiente, instanţa a admis cererea de a fi judecat în procedura simplificată prevăzuta de art.375 Cod proc. pen.

Procedând la o analiză a probelor administrate în faza de urmărire penală precum şi a situaţiei de fapt, instanţa constată că inculpatul a lipsit-o de libertate la data de 30.03.2015 în jurul orelor 17,00 pe persoana vătămată T.E.D., obligând-o pe aceasta  să urce în autoturismul proprietatea sa, fapta continuându-se ulterior deoarece inculpatul a pus în mişcare autoturismul şi nu a oprit la insistenţele persoanei vătămate.

Sub aspectul probatorului, instanţa constată că expunerea situaţiei de fapt de către persoana vătămată este realizată în aceeaşi modalitate cu cea prezentată de inculpat, expuneri care se coroborează cu procesul verbal de cercetare la faţa locului, dar şi cu planşele foto care surprind  pagubele produse autoturismului inculpatului în momentul în care  autoturismul a ieşit în decor şi s-a izbit de rigola aflată pe marginea drumului.

Nu în ultimul rând aceste probe se coroborează si cu recunoașterea inculpatului în cadrul cercetării judecătorești când a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate in faza de urmărire penală.

Sub aspectul situaţiei de fapt, instanţa reţine următoarele : la data de 30.03.2015, în jurul orelor 17,00 inculpatul  V.G.R.se deplasa cu autoturismul său  cu nr. de înmatriculare …. pe raza comunei B. Observând persoana vătămată T.E.D., fosta sa prietenă, acesta a oprit autoturismul şi înfrângând voinţa persoanei vătămate a urcat-o pe aceasta în autoturism, iar ulterior a pus în mişcare vehiculul.

Pe drum, inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate să-i restituie un telefon mobil şi primind refuzul acesteia, inculpatul şi-a continuat drumul  neoprind la domiciliul persoanei vătămate, spunându-i acesteia  că o va duce în vârful dealului pentru a o dezbrăca. În acest context persoana vătămată a încercat să strige după ajutor ieşind pe geamul autoturismului, însă inculpatul a tras-o înapoi în autoturism.

Acţiunile inculpatului au produs persoanei vătămate o puternică stare de temere, astfel încât, în momentul în care aceasta  a observat că din sens opus  se apropie un alt autoturism a ieşit din nou pe geam pentru a solicita ajutor, însă inculpatul a tras-o înapoi în autoturism, acţiune care a perturbat atenţia inculpatului de la manevrele specifice conducerii autoturismului şi a condus la pierderea controlului autovehiculului care a ieşit în afara părţii carosabile şi s-a răsturnat în rigola de la marginea drumului.

Fapta inculpatului de a  urca în autoturism persoana vătămată T.E.D. înfrângând opoziţia acesteia şi de a conduce ulterior autoturismul în aceleaşi condiţii, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de lipsire de libertate prevăzute de dispoziţiile art.205 alin.1 Cod penal.

Nu interesează în speţă faptul că lipsirea de libertate a fost parţială, în sensul că persoana vătămată a fost obligată împotriva voinţei acesteia să urce în autoturismul inculpatului fiind astfel împiedicată să-şi continue deplasarea deoarece lipsirea de libertate chiar şi parţială prin îngrădirea  libertăţii de mişcare  cu privire la anumite activităţi, reprezintă în fapt tot o lipsire de libertate.

Instanţa constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta inculpatului există, constituie infracţiunea prevăzută de art.205 alin.1  Cod penal şi a fost săvârşită cu vinovăţie de către acesta.

Instanţa urmează a proceda la individualizarea pedepsei conform dispoziţiilor art.74 Cod penal.

Instanţa va reţine astfel circumstanţele concrete de săvârşirea faptei care vizează împrejurarea că inculpatul a lipsit de libertate persoana vătămată, care pe fondul stării de temere insuflată de cuvintele inculpatului în sensul că va merge în vârful dealului pentru a o dezbrăca, a încercat să iasă pe geamul autoturismului pentru a solicita ajutor, însă intervenţia inculpatului  a condus atât la împiedicarea acestei acţiuni, dar şi la pierderea de către inculpat a controlului volanului cu consecinţa ieşirii în decor a autoturismului şi a răsturnării acestuia. Chiar dacă persoana vătămată nu a suferit nici o leziune pericolul generat atât de fapta pentru care  este trimis în judecată inculpatul, dar şi de potenţialele urmări ale faptelor acestuia lipsite de responsabilitate, se impun a fi luate în considerare la stabilirea pedepsei care va fi  aplicată inculpatului.

Instanţa va reţine însă şi conduita acestuia după săvârşirea faptei şi în faţa instanţei când a recunoscut fapta, a regretat-o şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate la urmărirea penală.

Va stabili astfel făcând aplicarea disp. art.396 alin.10 C. proc. pen. pedeapsa pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului doi ani.

Apreciază că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.91 din C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 3 ani, inculpatul nemaifiind anterior condamnat la pedeapsa închisorii, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi în raport de conduita acestuia instanţa consideră că aplicarea pedepsei este suficientă chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Prin prisma acestor considerente, instanţa apreciază că instituţia suspendării executării pedepsei sub supraveghere îşi regăseşte aplicabilitatea în prezenta cauză existând posibilităţi de îndreptare a inculpatului, fiind însă necesară o supraveghere a conduitei sale pentru o perioadă determinată, supraveghere care va fi asigurată prin stabilirea măsurilor prevăzute de art.93  Cod penal. 

Faţă de cele de mai sus,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 205 alin. 1 C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP condamnă pe inculpatul V.G. , la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și  de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice și  de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Dâmbovița  la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii de la 31.03.2015 la 01.04.2015

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 07.12.2015.

PREŞEDINTE GREFIER

M.G. R.M.

Red.M.G.

Tehn.C.C.

 4 ex/07.01.2016

Domenii speta

Spete similare