Partaj succesoral. Ieşire din indiviziune

Sentinţă civilă 280 din 05.02.2015


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orşova sub nr. X, la data de 15.10.2013, reclamantul M.D. a chemat în judecată pe pârâtul M.O.P.P., pentru ca prin hotărâre judecătorească să  se dispună partajarea bunurilor proprietate comună moştenită de ambele părţi  conform certificatului de moştenitor nr.182/27.08.2008; ieşirea din indiviziune prin atribuirea bunurilor  conform cotelor  părţi stabilite prin certificatul de moştenitor şi ordinul Prefectului prin care au devenit proprietarii suprafeţei de teren de 320 mp  situată în X; obligarea pârâtului la plata  sumei de 4400 lei reprezentând despăgubiri foloase nerealizate, respectiv fructele  civile produse de bunul  comun, adică jumătate din chiria  percepută de pârât  ca urmare a închirierii  apartamentului  proprietate comună  şi dobânda legală  aferentă acestei sume. Cu obligarea pârâtului la  plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a arătat că în urma decesului  părinţilor  lor, a fost deschisă succesiunea  şi eliberat certificatul de moştenitor nr.182 din 27 august 2008 prin care s-a stabilit masa succesorală rămasă în urma decesului tatălui lor, M.P.,  compusă din  cota indiviză de ½ din bunurile imobile:

-Apartament  confort redus  situat în X, compus din  2 camere şi dependinţe înscris în CF  fila  nr.2074/10/B  a mun. X, fără nr top;

-Casa  de locuit cu nr.94 situată în X,  compusă din parter + 2 nivele , având 7 camere + dependinţe, înscrisă în CF fila  344 vol.IIA a X, parcela nr. 264/F, fără nr top, împreună cu dreptul de folosinţă pe durata existenţei construcţiei asupra jumătate  din terenul aferent în suprafaţă totală de 100 mp, proprietatea Statului Român.

A mai arătat că imobilele au fost  dobândite de defunctul lor tată, M.P. prin  cumpărare – apartamentul şi construire – casa, împreună cu soţia şi mama lor  M.A., căreia îi revenea  ½ parte din imobile reprezentând cota de bun  comun.

Precizează că, prin acelaşi certificat de moştenitor au fost desemnaţi ca moştenitori: M.A., în calitate de soţie supravieţuitoare, post-decedată cu cota de 2/8 parte din masa succesorală, M.O.P.P. şi M.D. în calitate de fii, ci cota de 3/8 parte din masa succesorală.

În urma dezbaterii  moştenirii  lăsate de mama lor, s-a stabilit  masa succesorală  formată din 5/8 parte din bunurile  imobile şi au fost desemnaţi ca moştenitori  reclamantul şi fratele său, pârâtul, fiecare având cota de ½ din bunurile imobile  menţionate.

Menţionează că  de la data deschiderii  succesiunii şi eliberării certificatului de moştenitor şi până în prezent  nu a solicitat partajarea  bunurilor şi ieşirea din indiviziune în speranţa că se va înţelege cu fratele său şi vor putea ajunge la o înţelegere pentru a-şi exercita dreptul de proprietate  potrivit cotelor ce le revin.

Arată că în mod abuziv pârâtul a schimbat butucul  de la uşa apartamentului proprietate comună şi nu i-a mai permis accesul, totodată închiriind  acest imobil şi percepând  în mod exclusiv preţul chiriei.

Mai arată că relaţiile dintre el şi  pârât sunt foarte tensionate, pârâtul nerespectând dreptul său de proprietate atât în ceea ce priveşte apartamentul, cât şi casa şi terenul pe care îl deţin în proprietate, ajungând să aibă o atitudine violentă atât faţă de el cât şi de familia sa.

În drept cererea  a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 555 şi art.556 alin.1, art.636, art.637, art.639 şi art.641 Cod civil şi art. 979 şi urm. Cod pr. civilă.

În dovedire a depus interogatoriu, certificat de moştenitor nr.182/27.08.2008, certificat deces M.P., certificat deces M.A., CI reclamant, certificat naştere reclamant, extras CF nr.50064, 2 schiţe, Ordinul Prefectului jud. Mehedinţi, Dispoziţia nr.264, Încheiere nr.1375 cf, referat nr.2777/09.03.2009, cerere adresată primarului, foaie de capat, memoriu tehnic, extras CF nr.344 vol.IIA, extras CF nr.1195/1216, CI pârât.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2076 lei.

Prin serviciul registratură la 02.12.2013 reclamantul a depus la dosar precizare  prin care a solicitat partajarea  bunului imobil apartament confort redus situat în X, compus din 2 camere şi dependinţe, înscris în CF fila nr. 2074/10/B a X, fără nr top; ieşirea din indiviziune prin atribuirea  în proprietate a părţii din bunul comun supus partajului conform cotelor părţi stabilite  prin certificatul  de moştenitor nr.182/27.08.2008; obligarea pârâtului la plata sumei de 4400 lei reprezentând  despăgubiri foloase nerealizate, respectiv fructele  civile produse de bunul  comun, adică jumătate din chiria  percepută de pârât  ca urmare a închirierii  apartamentului  proprietate comună în ultimii 3 ani anterior  introducerii acţiunii şi dobânda legală  aferentă acestei sume. Cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

A menţionat prin aceeaşi precizare  că nu mai solicită  partajarea imobilului casă de locuit  cu nr.94, situată în X, compusă din parter +2 nivele, având 7 camere+ dependinţe înscrisă în CF fila  344 vol.IIA a mun. X, parcela nr. 264/F, fără nr top, ci doar a  imobilului arătat anterior.

A depus  certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice, filă CF, extras CF  508/N.

Prin serviciul registratură reclamantul a depus un exemplar de pe înscrisurile ataşate la cerere (filele 49-77).

Legal citat pârâtul a depus întâmpinare  prin care a arătat că este de acord cu  partajarea  bunului imobil  apartament confort redus, arătând că  aşa cum rezultă  din înscrisurile  depuse apartamentul nu este comod partajabil  în natură în sensul atribuirii  în proprietate a câte două părţi egale între părţi.

A solicitat ca acest bun să fie atribuit reclamantului, întrucât nu doreşte să primească acest bun, urmând a primi sulta corespunzătoare.

Cu privire la suma pretinsă de 4400 lei  reprezentând  despăgubirile pentru  pretinsele fructe civile sub forma chiriei  culese numai de el, solicită respingerea acestui capăt de cerere ca nefundat, întrucât nu a închiriat niciodată acest  bun, ci l-a dat în folosinţă unei persoane cu titlu gratuit  doar cu scopul de a  se ocupa de administrarea lui şi de a plăti cheltuielile de întreţinere şi impozitul aferent.

În baza art.453 NCPC solicită compensarea cheltuielilor de judecată şi îşi întemeiază întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205, art.979 şi urm. Cod pr.civilă.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare arătând că nu este de acord cu sulta pe care o propune pârâtul.

Prin serviciul registratură la 18.03.2014  pârâtul a depus prin serviciul registratură cerere de probatoriu.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat la termenul din  18.03.2014 pentru reclamant proba cu  înscrisuri, proba  cu interogatoriul pârâtului,  proba cu martorii A.I.R. şi T.C.M.,  pentru a face dovada existenţei în patrimoniul său a bunului imobil şi a posesiei acestuia, şi proba cu expertiză specialitatea construcţii pentru identificarea, evaluarea şi formarea variantelor de lotizare, iar pentru pârât a încuviinţat proba cu înscrisuri, proba cu martorii B.C. şi B.P., pentru a face dovada că nu a primit  bani pentru darea în folosinţă a imobilului, şi proba cu expertiză, iar din oficiu a dispus efectuarea unei adrese către Serviciul Fiscal Orăşenesc Orşova pentru a  comunica dacă contractul de comodat  încheiat la data de 15.10.2009 a fost luat în evidenţele serviciului, în caz afirmativ, să comunice data la care a fost luat în evidenţă.

La 28.03.2014  Serviciul Fiscal Orăşenesc Orşova a comunicat relaţiile solicitate de instanţă (fila 109).

La termenul din 15.05.2014 s-a luat interogatoriu pârâtului (fila 123), au fost audiaţi martorii  B.C. (fila 124), B.P. (fila 125) şi T.C.M. (fila 126)şi a fost numit expert specialitatea construcţii dl. C.V.M..

La termenul din 05.06.2014instanţa a încuviinţat  cererea de înlocuire a martorului A.I.R.  acesta fiind plecat din ţară.

Prin serviciul registratură la 10.09.2014 a fost depus la dosar raportul de expertiză  (filele 147-159).

În cauză a fost audiat şi martorul V.S.I. (fila 161).

La termenul din 02.10.2014 au fost formulate obiecţiuni la raportul de expertiză de reclamant, instanţa dispunând refacerea  raportului cu citarea legală a părţilor încuviinţând şi un obiectiv suplimentar.

Prin serviciul registratură la 29.10.2014  expertul a depus suplimentul la raportul de expertiză (filele 174-177).

Prin serviciul registratură la 16.12.2014 expertul a depus la dosar raportul de expertiză  refăcut (filele 190- 202), raport la care reclamantul la termenul din 18.12.2014 a depus obiecţiuni , iar în subsidiar a solicitat efectuarea unei noi expertize, obiecţiuni  şi cerere de contraexpertiză ce au fost respinse de instanţă prin încheierea din 18.12.2014

La acelaşi termen de judecată reclamantul prin apărător a depus o precizare prin care îşi majorează  cuantumul pretenţiilor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit certificatului de moştenitor nr. 182 din 27.08.2008 emis de BNP D.O. de pe urma defunctului M.P. decedat la 26.06.2011  au fost declarate printre alte bunuri şi cota indiviză de 1/2 parte din apartamentul confort redus situat în X compus din două camere şi dependinţe şi întabulat în CF fila nr. 2074  /10/b X, fără nr. top, moştenitori fiind constataţi M.A. în calitate de soţie postdecedată la 03.05.2008 cu o cotă de 2/8 şi  reclamantul M.D.  cu o cotă de 3/8 şi pârâtul M.O.P.P.cu o cotă de 3/8 din masa succesorală.

Ca urmare a dezbaterii succesiunii autorilor părţilor , aceştia în calitate de fii-moştenitori legali, au dobândit o cotă de 1/2 .

Având în vedere dispoziţiile art. 91 din Legea pentru punerea în aplicare a noului Cod civil, potrivit cărora moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului Civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii, constatând că moştenirea a fost deschisă anterior datei de 01.10.2011 când a intrat în vigoare noul cod civil, instanţa reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile vechiului Cod civil.

Conform dispoziţiilor art. 983 alin. 1 Cod pr. civilă  „Dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie, potrivit celor arătate la art. 982 , instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietari, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii.”

Analizând actele depuse la dosarul cauzei, respectiv certificat de moştenitor nr. 182 din 27.08.2008 emis de BNP D.O. şi extras de carte funciară nr. 2074/10/B (f.41) raportat la cererea de chemare în judecată aşa cum a fost precizată la 02.12.2013 (f.38), instanţa constată că masa succesorale rămasa de pe urma defuncţilor M.P. şi M.A.  faţă de care părţile au solicitat ieşirea din indiviziune, aceasta se compune din un apartament situat în X ,compus din două camere şi dependinţe, înscris în CF fila nr. 2074/10/B fără nr. top, în suprafaţă utilă 29,71 mp şi teren aferent 16 mp, iar  asupra imobilului supus ieşirii din indiviziune sunt coproprietari, în indiviziune, părţile după cum urmează: reclamantul M.D. cu cotă de 1/2 şi pârâtul M.O.P.P. cu o cotă de 1/2, ambii  în calitate de moştenitori legali ai autorilor lor M.P. şi M.A..

Potrivit raportului de expertiză întocmit  în cauză de expertul judiciar V.M.C. -specialitatea construcţii instanţa reţine că valoarea apartamentului ce face obiectul acţiunii este de 32.950.

Dat fiind faptul că imobilul nu este comod partajabil expertul a întocmit un singur lot în valoare de 32.950 cu întreg imobilul şi 3 variante de partajare, respectiv:

 varianta I-se repartizează lotul reclamantului, urmând ca acesta să plătească o sultă pârâtului de 16.475 lei,

varianta a II a-se repartizează lotul pârâtului, urmând ca acesta să plătească o sultă reclamantului de 16.475 lei,

varianta a III a-se vinde apartamentul la licitaţie publică, în condiţiile legii pornind de la preţul de 32.950 lei urmând ca suma obţinută să fie împărţită în părţi egale.

Având în vedere justificările expertului privind preţul stabilit pentru imobil care a analizat piaţa imobiliară din zonă şi a utilizat metoda comparaţiei directe, reţinând că  apartamentul este confort redus, instanţa apreciază că evaluarea bunului este corectă, chiar dacă iniţial paratul a precizat în întâmpinare că valoarea sultei ar fi de 5.000 euro, considerând că expertul este cel în măsură să determine valoarea imobilului.

Potrivit art. 987 Cod procedură civilă “La formarea si atribuirea loturilor, instanţa va tine seama, după caz, şi de acordul parţilor, mărimea cotei-parţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul si ocupaţia parţilor, faptul ca unii dintre coproprietari, înainte de a se cere imparţiala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”

În raport de probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile, declaraţiile martorilor audiaţi , raportul de expertiză, ţinând cont de faptul că apartamentul se află în posesia pârâtului, având în vedere şi poziţia procesuală a părţilor care sunt de acord ca bunul imobil să fie atribuit pârâtului M.O.P.P.,  instanţa va admite în fond acţiunea formulată de reclamant şi  va dispune ieşirea din indiviziune a părţilor.

Drept urmare, va omologa raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar V.M.C., în varianta a 2 a şi va dispune  ieşirea din indiviziune urmând să atribuie pârâtului M.O.P.P. apartamentul situat în mun. X, compus din două camere şi dependinţe, înscris în CF fila nr. 2074/10/B fără nr. top, în suprafaţă utilă 29,71 mp şi teren aferent 16 mp.

Având în vedere modalitatea de atribuire a bunului,valoarea acestuia, cotele parte ce revine reclamantului, instanţa va obliga pârâtul, în favoarea reclamantei, la plata unei sulte  în cuantum de 16.475 lei.

Cu privire la  petitul având ca obiect obligarea pârâtului la plata despăgubirilor civile, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Deşi reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 4.400 lei, suma ce a fost ulterior majorată la valoare de 5.875, reprezentând despăgubiri foloase nerealizate, respectiv fructe civile produse de bunul comun, adică jumătate din chiria percepută de acesta ca urmare a închirierii bunului ce face obiectul acţiunii, analizând probele administrate în cauză instanţa constată că acesta nu a făcut dovada susţinerilor sale.

Potrivit susţinerilor paratului din cuprinsul întâmpinării, acesta ar fi încheiat un contract de comodat cu numitul B.P. căruia i-a dat în folosinţă cu titlu gratuit apartamentul cu scopul ca acesta să-l administreze, să plătească utilităţile şi impozitul aferent.

Din cuprinsul contratului de comodat încheiat între parat-în calitate de comodant şi numitul B.P.-în calitate de comodatar (f.99) reiese că acesta din urmă a împrumutat, cu titlu gratuit, imobilul ce face obiectul acţiunii pe o perioadă de 5 ani.

Potrivit răspunsului pârâtului, la interogatoriul luat de reclamant(f.123), numitul B.P. a locuit în imobil din timpul vieţii mamei sale M.A., cu acordul acesteia, şi ulterior paratul a fost de acord să încheie contractul de comodat pentru ca  acesta să locuiască în continuare în apartament, urmând să achite utilităţile, Reclamantul cunoştea această stare de fapt, mai puţin încheierea contractului de comodat.

Martorul B.P. (f.125) a afirmat că este prieten cu pârâtul, confirmând susţinerile acestuia cu privire la încheierea contractului de comodat arătând că a locuit în mod gratuit în imobil până în anul 2013 când pârâtul i-a pus în vedere să părăsească locuinţa. Martorul a schimbat în cursul anului 2012 butucul de la uşă întrucât era defect, iar singura cheie de acces se afla în posesia sa. Conform declaraţiei martorului acesta nu l-a văzut pe reclamant să vină la imobil şi să încerce să pătrundă în locuinţă.

Martorul B.C. (f.124)  a relevat faptul că a locuit în perioada 1996-2002 în apartament, cu acordul  părţilor şi al părinţilor acestora. Întrucât era prieten de familie, martorul nu a plătit chirie, însă a achitat contravaloarea utilităţilor şi a întreţinut apartamentul.

Conform declaraţiei martorului T.C.M. (f.126) - prieten cu fiul reclamantului, acesta avea cunoştinţă de faptul că în urmă cu trei ani, în apartament locuiau 2 fete eleve la liceu  fără a putea preciza pe ce perioadă. De la cele două fete martorul a aflat că acestea plăteau chirie în cuantum de 50 euro pe lună.

Potrivit susţinerilor martorului V.S. (f.161)- prieten cu reclamantul, în urmă cu trei ani s-a deplasat la apartament în vederea închirierii ocazie cu care a constatat că în interior se aflau două tinere care i-au spus că au închiriat de la „nea Ion” pentru suma de 50 euro, fără a cunoaşte perioada închirierii.

Analizând declaraţiile martorilor  B.P. şi B.C. instanţa reţine că pârâtul, cu ştiinţa părinţilor săi, obişnuia să predea spre folosinţă imobilul, cu titlu gratuit prietenilor, care urmau să-l administreze şi să-l întreţină.

Deşi martorii T.C. şi V.S. declară că în urmă cu 3 ani,au aflat că în imobil locuiau cu chirie două tinere, fără a putea preciza pe ce perioadă, aspecte ce nu pot fi verificate şi care nu se coroborează cu alte probe, instanţa nu poate stabili cu certitudine că apartamentul a fost închiriat cu titlu oneros pe perioada de timp invocată de reclamant, motiv pentru care va respinge acest petit.

Faţă de soluţia dispusă,  în raport de cheltuielile efectuate de părţi, potrivit dispoziţiilor art. 451 coroborat cu art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa va compensa cheltuielile de judecată, urmând ca pârâtul să plătească  reclamantului, suma de  500  lei,  cu titlul cheltuieli de judecată.

Pentru motivele evocate, în temeiul art. 993, art.994, art. 451, art.453 alin.(2) Cod procedură civilă,