Dreptul muncii

Numitul NI a avut încheiat un contract individual de muncă cu reclamanta Asociaţia de Proprietari.

În cauză s-a solicitat prejudiciul suferit de asociaţia de proprietari în sumă de 29.897,51 de la moştenitorii autorului NI, decedat la data de 26.10.2011. Prejudiciu solicitat de reclamantă se referă la perioada septembrie 2008 – noiembrie 2011.

Instanţa de fond a respins solicitarea pentru perioada septembrie 2008 – aprilie 2011 considerând că deja s-a împlinit termenul de prescripţie. În apel apelanta a susţinut că termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului administratorului N.I.

Potrivit art. 268 al. 1 lit. a în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune. Data naşterii dreptului la acţiune nu este data decesului fostului administrator, cum susţine apelanta.

Conform art. 8 din Decret 167/1958, aplicabil în cauză conform art. 6 alin. 4 Noul Cod civil, întrucât prescripţia a început să curgă anterior intrării în vigoare (1.10.2011), prescripţia dreptului la acţiune în raportarea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea. În cauză, însă autorul pârâtelor a avut un contract de muncă şi din acest motiv e aplicabil termenul de 3 ani care începe să curgă de la data producerii pagubei. De la această dată asociaţia putea solicita de la fostul administrator prejudiciul suferit. Tot de la această dată asociaţia ar fi putut să cunoască de existenţa prejudiciului suferit prin fapta administratorului. Data decesului fostului administrator al asociaţiei de proprietari nu are nicio legătură cu data naşterii dreptului la acţiune, aşa cum susţine apelanta.

Pentru perioada respinsă pe fond de către instanţa de fond pe motiv că nu s-a putut stabili cu certitudine întinderea şi existenţa prejudiciului, Curtea reţine:

Nu poate fi considerată corectă teoria apelantei de a fi avută în vedere la calculul prejudiciului pentru perioada aprilie 2011 – noiembrie 2011 şi prejudiciul existent la această dată (aprilie 2011) pentru că aceasta ar însemna că nu a intervenit termenul de prescripţie în cauză, ori, aşa cum am arătat mai sus, pentru această perioadă, anterioară datei aprilie 2011 prejudiciul nu poate fi avut în vedere şi nici analizată existenţa lui pentru că a intervenit prescripţia.

Instanţa de fond a solicitat experţilor judiciari a fi calculat în cauză prejudiciul pentru perioada aprilie – noiembrie 2011, întrucât doar această perioadă nu e prescrisă, însă în cauză experţii au arătat că nu e posibil a fi determinat prejudiciul pentru această perioadă.

Cum prejudiciul nu poate fi determinat în mod cert în cauză nu poate fi aplicabil art. 254 Codul Muncii. Reclamantei îi revine sarcina probei în cauză, de a face dovada faptei ilicite a autorului, a prejudiciului cauzat.

Expertiza extrajudiciară efectuată la cererea reclamantei nu face dovada prejudiciului suferit de aceasta, a faptei săvârşite de fostul administrator.

Faţă de aceste considerente, conform art. 480 Cod procedură civilă, art. 254 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Asociaţia de Proprietari.

Decizia civilă nr. 45/02.02.2016  a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea formulată la data de 08.06.2014, reclamanta Asociaţia de Proprietari nr… a solicitat obligarea pârâtelor NM, NR şi MD la plata sumei de 29.897,51 lei, prejudiciul creat asociaţiei de proprietari de către autorul pârâtelor, decedat la data formulării acţiunii. A solicitat reclamanta Asociaţia de Proprietari nr. … şi plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a arătat reclamanta că autorul pârâtelor NI, a avut post de administrator al asociaţiei de proprietari, iar acesta a decedat în octombrie 2011. Asociaţia a efectuat o expertiză extrajudiciară contabilă pentru perioada septembrie 2008 – noiembrie 2011, rezultând o lipsă în gestiune în cuantum de 29.897,51 lei, lipsă produsă, în opinia reclamantei, prin însuşirea directă de către fostul administrator a sumelor încasate de la proprietari.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 254 Codul muncii şi Legea nr. 230/2007.

Prin întâmpinare pârâtele NM, NR şi MD au invocat excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, iar pe fond au arătat că nu sunt de acord cu expertiză efectuată în cauză, aceasta fiind extrajudiciară, iar la efectuarea ei pârâtele nu au fost convocate. De asemenea, nu sunt de acord cu prejudiciul solicitat de reclamantă pentru că în sediul Asociaţiei, după decesul autorului lor, au avut acces multe persoane şi a existat posibilitatea de a fi sustrase acte contabile, precum şi bani. Pe de altă parte, asociaţia a avut şi un preşedinte, iar acesta nu s-a îngrijit pentru a desemna un cenzor, asociaţia funcţionând fără această funcţie.

 Prin sentinţa civilă 690/29.09.2015, Tribunalul Brăila – Secţia I civilă a respins ca fiind prescrisă acţiunea privind pretenţiile aferente perioadei septembrie 2008 - 7 aprilie 2011.

A respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia de Proprietari nr …  în contradictoriu cu pârâtele NM şi NR,  privind pretenţiile aferente perioadei 8 aprilie 2011 - noiembrie 2011.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă, următoarele:

Prima instanţă a solicitat experţilor stabilirea prejudiciului cauzat în perioada aprilie 2011 – noiembrie 2011, iar aceştia au arătat că plăţile din cursul anului 2011, respectiv 74676,21 lei depăşesc nivelul încasărilor de 61.898,23 lei, acesta generând un sold negativ de 12777,98 lei. Această situaţie a fost posibilă datorită faptului că a existat disponibil de numerar în casierie în anii precedenţi.

Acest minus de 12777,98 lei a dus la generarea lipsei în casierie de 21.182 lei cumulat pentru perioada septembrie 2008 – noiembrie 2011 (39.960,02 – 12.777,98 lei), lipsă care nu poate fi justificată.

Tribunalul a reţinut că prezenta acţiune în răspundere patrimonială a fost promovată la data de 8.04.2014, astfel că se constată că dreptul la acţiune al reclamantei pentru pretenţiile constând în contravaloarea prejudiciului cauzat în perioada septembrie 2008-7.04.2011 este prescris, fiind împlinit termenul de prescripţie de 3 ani, excepţia prescrierii invocată fiind fondată.

Din cuprinsul art. 254 al.1 rezultă că pentru a exista răspundere patrimonială, este necesar să fie îndeplinite cumulativ anumite condiţii de fond, respectiv calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită a salariatului săvârşită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia (culpa) salariatului. 

Referitor la prejudiciul imputat pârâtelor, în calitate de moştenitoare a fostului administrator NI, Tribunalul a constatat că prin probele administrate în cauză nu s-a dovedit existenţa unui prejudiciu cert cauzat de fostul administrator NI în perioada 8.04.2011 - noiembrie 2011 prin săvârşirea unei fapte concrete care să reprezinte o încălcare a atribuţiilor de serviciu.

Caracterul de certitudine al prejudiciului produs într-o anumită perioadă implică evaluarea sa precisă într-o sumă de bani, întinderea acestuia trebuie să fie determinată în mod concret, fiind necesar ca prejudiciul să fie sigur atât în ceea ce priveşte existenţa sa, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a fi evaluat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta Asociaţia de Proprietari nr. … solicitând admiterea apelului, respingerea excepţiei prescripţiei, admiterea acţiunii formulate, obligarea pârâtelor la plata sumei de 21.182,04 lei, reprezentând prejudiciul creat asociaţiei de proprietari de către autorul acestora.

Apelanta consideră că termenul de prescripţie curge de la data decesului fostului administrator. Pe fondul cauzei a arătat că soldul anterior al casieriei la 31.03.2011 era de 33.960,02 lei din care s-au efectuat toate plăţile astfel încât soldul scriptic la data decesului administratorului era de 21.182,06 lei. Indiferent de modul de apreciere, paguba creată de fostul administrator este echivalentul soldului scriptic care nu s-a regăsit faptic în casierie la data la care moştenitorii acestuia au predat gestiunea către asociaţia de proprietari.

Solicitarea formulată de instanţă experţilor de a calcula prejudiciul defalcat pe fiecare lună fără să ţină cont de soldul anterior al casieriei vine în contradicţie cu normele contabile (regula registrului de casă) ajungându-se la rezultate ilogice şi ilegale în opinia experţilor.

Consideră apelanta că prejudiciul este cert, stabilit prin expertiza efectuată în cauză, dar că nu poate fi stabilit un prejudiciu pentru perioada aprilie 2011 - noiembrie 2011 fără să ţină cont de soldul anterior, adică de soldul existent la acea dată.

În drept a invocat Legea nr. 62/2011, art. 466 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimatele-pârâte au solicitat respingerea apelului declarat.

Examinând sentinţa apelată prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile  legale incidente, Curtea reţine următoarele:

Numitul NI a avut încheiat un contract individual de muncă cu reclamanta Asociaţia de Proprietari.

În cauză s-a solicitat prejudiciul suferit de asociaţia de proprietari în sumă de 29.897,51 de la moştenitorii autorului N.I., decedat la data de 26.10.2011. Prejudiciu solicitat de reclamantă se referă la perioada septembrie 2008 - noiembrie 2011.

Instanţa de fond a respins solicitarea pentru perioada septembrie 2008 - aprilie 2011 considerând că deja s-a împlinit termenul de prescripţie. În apel apelanta a susţinut că termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului administratorului N.I.

Potrivit art. 268 al. 1 lit. a, în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune. Data naşterii dreptului la acţiune nu este data decesului fostului administrator, cum susţine apelanta.

Conform art. 8 din Decretul nr. 167/1958, aplicabil în cauză conform art. 6 alin. 4 Noul Cod civil, întrucât prescripţia a început să curgă anterior intrării în vigoare (1.10.2011), prescripţia dreptului la acţiune în raportarea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea. În cauză, însă autorul pârâtelor a avut un contract de muncă şi din acest motiv e aplicabil termenul de 3 ani care începe să curgă de la data producerii pagubei. De la această dată asociaţia putea solicita de la fostul administrator prejudiciul suferit. Tot de la această dată asociaţia ar fi putut să cunoască de existenţa prejudiciului suferit prin fapta administratorului. Data decesului fostului administrator al asociaţiei de proprietari nu are nicio legătură cu data naşterii dreptului la acţiune, aşa cum susţine apelanta.

Pentru perioada respinsă pe fond de către instanţa de fond pe motiv că nu s-a putut stabili cu certitudine întinderea şi existenţa prejudiciului Curtea reţine:

Nu poate fi considerată corectă teoria apelantei de a fi avută în vedere la calculul prejudiciului pentru perioada aprilie 2011 – noiembrie 2011 şi prejudiciul existent la această dată (aprilie 2011), pentru că aceasta ar însemna că nu a intervenit termenul de prescripţie în cauză, ori, aşa cum am arătat mai sus, pentru această perioadă, anterioară datei aprilie 2011 prejudiciul nu poate fi avut în vedere şi nici analizată existenţa lui pentru că a intervenit prescripţia.

Instanţa de fond a solicitat experţilor judiciari a fi calculat în cauză prejudiciul pentru perioada aprilie - noiembrie 2011, întrucât doar această perioadă nu e prescrisă, însă în cauză experţii au arătat că nu e posibil a fi determinat prejudiciul pentru această perioadă.

Cum prejudiciul nu poate fi determinat în mod cert, în cauză nu poate fi aplicabil art. 254 Codul Muncii. Reclamantei îi revine sarcina probei în cauză, de a face dovada faptei ilicite a autorului, a prejudiciului cauzat.

Expertiza extrajudiciară efectuată la cererea reclamantei nu face dovada prejudiciului suferit de aceasta, a faptei săvârşite de fostul administrator.

Faţă de aceste considerente, conform art. 480 Cod procedură civilă, art. 254 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Asociaţia de Proprietari nr. ...

Domenii speta

Spete similare