Ordin de protectie

Sentinţă civilă 140 din 05.09.2016


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de  30.08.2016 sub nr. de dosar …./207/2016, reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâtul  P.G.,  solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună emiterea unui  ordin de protecţie împotriva pârâtului, în sensul ca acesta să fie obligat să păstreze o distanţă minimă faţă de aceasta, precum şi evacuarea acestuia din imobilul comun.

În motivarea in fapt a cererii, reclamanta a arătat că locuieste impreună cu pârâtul în imobilul situat  în comuna F….sat F…. .., jud. Olt, iar acesta are un comportament violent faţă de reclamantă, o ameninţă în mod repetat şi îi adresează cuvinte şi expresii jignitoare.

Reclamanta a mentionat că în data de 15.08.2016 pârâtul a lovit-o, acesta nefiind singurul incident violent între părti.

Avand in vedere comportamentul agresiv al paratului, existenta unei stări de pericol pentru integritatea fizica si psihica  a sa, dar mai ales pentru sănătatea sa, reclamanta a solicitat  admiterea cererii aşa cum a fost formulata.

În drept, cererea nu a fost motivată.

În dovedirea cererii, reclamanta înţelege sa se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv decizia nr. 800/05.10.2005 pronunţată de Tribunalul Olt şi proba cu martora C.C..

Pârâtul, deşi legal citat  nu a formulat întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă pentru a-şi formula eventuale apărări în cauză.

În cauză a fost audiată martora C.C., a cărui declaratie a fost consemnata si atasata la dosarul cauzei.

Din oficiu instanţa a dispus ataşarea  sentinţei penale nr. 68/07.03.2013 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 7172/207/2012.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Reclamanta P.E. a chemat în judecată pe pârâtul  P.G.,  solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună emiterea unui  ordin de protecţie împotriva pârâtului, în sensul ca acesta să fie obligat să păstreze o distanţă minimă faţă de aceasta, precum şi evacuarea acestuia din imobilul comun.

Constată instanţa că reclamanta locuieste împreună cu pârâtul în imobilul situat  în comuna F…., sat F……., jud. Olt, imobil care în urma partajării averii succesorale a fost atribuit reclamantei.

Deşi pârâtului i-a fost pus în vedere de către reclamantă în nenumărate rânduri să evacueze imobilul succesoral, acesta a refuzat în mod nejustificat invocand diferite pretexte.

Din declaratia martorei C.C. rezultă cu certitudine ca in repetate rânduri, pârâtul a agresat-o fizic pe reclamantă, fiind nevoie de intervenţia organelor de poliţie.

Comportamentul violent al pârâtului în dauna reclamantei este dovedit şi cu sentinţa penală nr. 68/07.03.2013 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. …./207/2012, sentinţă prin care pârâtul a fost condamnat la 1 an şi 4 luni închisoare cu aplic. art. 57 Cp pentru infractiunea prevazuta de art. 271 alin. 2 şi 3 teza I şi II CP cu aplic art. 37 lit. a CP.

Potrivit  dispoziţiilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 217/2003  pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie ,, Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii: 

a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.”

Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

În ceea ce priveşte scopul emiterii actului normativ anterior menţionat instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art.2 din Legea nr. 217/2003 acesta vizează prevenirea şi combaterea violenţei în familie, ca elemente ce  fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei ce reprezintă totodată şi o importantă problemă de sănătate publică.

Totodată instanţa reţine că potrivit art. 3 alin.1 din Lege,  violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.

Instanţa constată între părţi sunt relaţii de rudenie în sensul prevazut de art. 5 lit. b din Legea 217/2003, părțile  sunt membri de familie, mamă şi fiu, astfel că în cauza sunt aplicabile dispoziţiile Legii 217/200.

Faţă de situaţia de fapt anterior expusă, instanţa apreciază că reclamanta a fost recent victima unor acte de violenţă în familie  integritatea  fizică si  psihică şi chiar viaţa  reclamantei fiind puse în pericol, ca urmare a comportamentului  pârâtului.

Ordinul de protecţie, dat fiind natura sa restrictivă de drepturi, nu poate fi luat doar în baza unor indicii, ci în baza unor probe solide de existenţă a unor acte de violenţă fizică, psihologică sau de altă natură.

Instanţa reţine că ordinul de protecţie reprezintă un instrument complex care să poată fi utilizat în regim de urgenţă pentru a înlătura de îndată expunerea la tratamentele agresive. În fapt este vorba despre o cale de înlăturare a unui pericol iminent la care victima poate fi expusă şi care poate genera situaţii de comitere împotriva sa a unor infracţiuni grave cu privire chiar la dreptul său la viaţă.

Instanţa apreciază că reclamanta poate fi beneficiara unui ordin de protecţie prin restricţionarea libertăţii de a circula a pârâtului, între acestea fiind necesară asigurarea unui just echilibru, iar restricţionarea unui drept fundamental trebuie să fie absolut necesară şi judicios argumentată. 

În speţă, rezultă cu certitudine că nu este o simpla temere  a reclamantei că integritatea  fizică si  psihică şi chiar viaţa  reclamantei sunt puse în pericol.

Pe cale de consecinţă, instanţa având în vedere scopul pentru care a fost instituit prin lege ordinul de protecţie, urmează să admită cererea formulată de reclamantă şi să emită un ordin de protecţie, cu caracter provizoriu împotriva pârâtului şi să instituie în sarcina acestuia pe o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului, următoarele măsuri – obligaţii, interdicţii: evacuarea temporară a pârâtului P.G., pe o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului,  din imobilul casă de locuit situat în comuna F…, sat F…, judeţul Olt, precum şi  obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe de 100 metri faţă de reclamanta  P.E..

Urmează ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat B.C.G., de către instanţă pentru pârât, în cuantum de 390  lei, să rămână în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Prezenta hotărâre se va comunica de îndată structurilor Poliţiei Române în a cărei rază teritorială se află locuinţa victimei – reclamanta şi a agresorului – pârât – respectiv  Postul de Poliţie Fărcaşele, judeţul Olt.

Postat 30.09.2016