Recurs. Anulare dispozitie de ridicare autovehicul stationat neregulamentar

Decizie 2670 din 05.10.2015


CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Recurs. Anulare dispozitie de ridicare autovehicul stationat neregulamentar

- art. 64 si 97 din O.U.G. nr. 195/2002

- art. 142 lit. a) din H.G. nr.  1391/2006

- art. 128 alin. 1 lit. d) art. 134 alin. 2 si art. 135 din O.U.G. nr. 195/2002

- art. 517 alin. 4 Cod de procedura civila

Prin dispozitia de ridicare a autovehiculului pentru oprire/ stationare/ parcare neregulamentara seria D.R.P.R. nr. xxxxxxx din data de 04.02.2013, întocmita de un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului B., s-a dispus in cazul autovehiculului cu numar de înmatriculare YY XX YYY, proprietatea reclamantului recurent, masura tehnico administrativa prevazuta de art.97 alin.1 lit. d) din O.U.G. nr.195/2002, respectiv ridicarea, transportul si depozitarea autovehiculului stationat neregulamentar.

Instanta de recurs a retinut ca ridicarea autoturismului reclamantei s-a facut în temeiul art. 64 si 97 din O.U.G. nr. 195/2002 si art. 142 lit. a din HG nr. 1391/2006 iar taxa de deblocare, respectiv taxa de stationare s-a aplicat în conditiile stabilite prin HCL nr. 10/2013 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013.

Instanta de recurs a constatat, pe de alta parte, aplicabilitatea în speta a Deciziei nr. 9/25.05.2015 a ICCJ – RIL prin care s-a statuat în sensul ca „în interpretarea ?i aplicarea dispozitiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) ?i art. 135 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) si alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 21 lit. b) si art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizarii nr. 195/2006, procedura de aplicare a masurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor stationate/ oprite neregulamentar pe partea carosabila, prevazuta de art. 64 si art. 97 alin. (1) lit. d) si alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002, nu poate fi reglementata prin hotarâri ale consiliilor locale”.

Conform prevederilor art.517 alin.4 Cod procedura civila, dezlegarea data problemelor de drept prin deciziile în interesul elegii pronuntate de ICCJ este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei.

Decizia nr. 2670/ 05. 10. 2015 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II - a civila, de contencios administrativ si fiscal

Dosar nr. 6558/111/CA/2013*

Prin Sentinta nr. 780/05.03.2015 pronuntata de Tribunalul B. s-a respins exceptia inadmisibilitatii invocata de pârâtul I.P.J. B.

S-a respins ca neîntemeiata actiunea formulata si precizata de reclamantul V. R. în contradictoriu cu pârâtii I.P.J. B. O. – POLITIA MUNICIPIULUI O. – SERVICIUL POLITIA RUTIERA A JUDETULUI B. si CONSILIUL LOCAL O. – ADMINISTRATIA IMOBILIARA O.

Împotriva acestei sentinte, în termen si legal timbrat, a formulat recurs reclamantul V. R., solicitând admiterea acestuia si sa se constate ca nu s-a emis un proces verbal de constatare a unei eventuale contraventii împotriva sa si ca a fost fortat sa achite pe nedrept suma de 300 lei si, în consecinta, sa se dispuna anularea chitantei nr. AIOC nr. xxxxxxxxxx/04.02.2013 si restituirea sumei de 300 lei, platita cu titlu de taxa de ridicare transport si depozitare prin chitanta nr. AIOC nr. xxxxxxxxxx/04.02.2013, ca fiind nelegala, fara cheltuieli de judecata.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arata urmatoarele:

Considera ca aplicarea unei astfel de taxe este abuziva si nelegala, prin însasi definitia ei taxa reprezentând o plata facuta de buna-voie în vederea obtinerii unui serviciu, or, în cazul de fata, serviciul care se pretinde ca 1-a solicitat a fost „ridicarea, transportul, depozitarea”.

Mentioneaza ca aceasta „taxa” are o valoare fixa. În aceste conditii nu reflecta cu adevarat costurile necesare ridicarii, transportului si depozitarii autovehiculului, deoarece nu aceleasi costuri sunt necesare pentru deplasarea unui autovehicul aflat în Nufarul fata de unul situat în Piata Unirii.

Arata ca, prin taxa aplicata, i s-a încalcat flagrant dreptul la aparare, prezumtia de nevinovatie si dreptul de proprietate asupra autoturismului. Astfel, considera ca taxa aplicata este nelegala si abuziva, sens în care apreciaza oportuna si necesara restituirea acesteia.

Mai arata ca legislatia în domeniu dispune clar ca numai politistul rutier poate aplica sanctiuni referitoare la regulile de circulatie, iar acesta poate dispune masura ridicarii vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila, nicidecum aflate într-o parcare amenajata, pentru care recurentul, ca cetatean oradean, plateste impozite si taxe, atât pe cladiri cât si pe vehicul, pentru a avea conditii decente de parcare.

Face trimitere si la prevederile urmatoarelor acte normative:

O.U.G. nr. 195/2002, astfel:

„ART. 64

(1)Politia rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate

neregulamentar pe partea carosabila. Ridicarea si depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate se realizeaza de catre administratiile publice locale sau de catre administratorul drumului public, dupa caz.

(2)Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul si depozitarea vehiculului stationat neregulamentar se suporta de catre detinatorul acestuia.

(3)Ridicarea vehiculelor dispusa de politia rutiera în conditiile prevazute la alin. (1) se realizeaza potrivit procedurii stabilite prin regulament.

H.G. nr. 1391/2006 ART. 179

(1)Politia rutiera sau politia de frontiera din punctele de trecere a frontierei de stat poate actiona, împreuna cu reprezentanti ai altor autoritati cu atributii în domeniu, pentru prevenirea si constatarea unor încalcari ale normelor privind deplasarea în siguranta, pe drumurile publice, a tuturor participantilor la trafic.

(2)Politistul rutier sau politistul de frontiera aflat în punctul de trecere a frontierei de stat, care actioneaza în cadrul echipajului mixt, are, ca principale atributii:

a) sa opreasca vehiculele pentru control si sa verifice documentele pe care conducatorii acestora trebuie sa le aiba asupra lor;

b) sa constate si sa aplice sanctiuni în cazul contraventiilor aflate în competenta sa.

(3) Reprezentantii autoritatilor prevazute la alin. (1) din cadrul echipajului mixt au ca principale atributii:

a)sa actioneze, împreuna cu politisti rutieri sau cu politistii de frontiera, pentru respectarea de catre conducatorii de vehicule sau de catre operatori a normelor privind transportul rutier pe drumurile publice din România;

b)sa execute activitati de control privind conditiile de efectuare a transporturilor rutiere, precum si de verificare a starii tehnice a vehiculelor, conform competentelor;

c)sa constate si sa aplice sanctiuni în cazul contraventiilor aflate în competenta lor.

ART. 180

(l) în cazul în care constata încalcari ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contraventiei, potrivit modelului prevazut în anexa nr. I A, care va cuprinde în mod obligatoriu: data, ora si locul unde este încheiat; gradul profesional, numele si prenumele agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta contravenientului, numarul si seria actului de identitate ori, în cazul cetatenilor straini, al persoanelor rara cetatenie sau ai cetatenilor romani cu domiciliul în strainatate, seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent; descrierea faptei contraventionale, cu indicarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; numarul punctelor-amenda aplicate si valoarea acestora, posibilitatea achitarii de catre persoana fizica, în termen de cel mult doua zile lucratoare, a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, sanctiunea contraventionala complementara aplicata si/sau masura tehnico-administrativa dispusa; indicarea societatii de asigurari, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a caii de atac, semnatura agentului constatator si unitatea de politie la care se depune plângerea."

Conchide ca, asa cum rezulta si din prevederile legale, masura tehnico-administrativa se dispune în urma unei masuri principale de constatare a unei contraventii de care s-ar face vinovat. Or, cum în sarcina sa nu s-a constatat nicio contraventie, apreciaza recurentul ca nu existau motive sa i se aplice o masura tehnico-administrativa.

În drept, cererea de recurs nu este motivata.

Intimatul pârât CONSILIUL LOCAL O. – ADMINISTRATIA IMOBILIARA O., prin întâmpinarea formulata, a solicitat respingerea recursului si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei atacate, pentru urmatoarele considerente:

Considera ca prima instanta a pronuntat o hotarâre temeinica si legala, realizând o interpretare corecta a prevederilor legale incidente în cauza, precum si o apreciere corecta a probatoriului administrat.

În privinta motivelor de recurs formulate, considera ca acestea sunt nefondate.

Privind motivul de recurs, având ca obiect constatarea faptului ca nu a fost emis un proces verbal de constatare a unei contraventii, nu poate fi admis, dat fiind faptul ca, pe de o parte, nu se încadreaza în categoria actiunilor în constatare reglementate de prevederile art.35 din Cod de procedura civila si, pe de alta parte, în speta de fata, în contextul dispozitiilor art.64, art.97 din O.U.G. nr.195/2002 si ale art.5 alin.3 si alin.6 din O.G. nr.2/2001, nu se impunea emiterea unui proces-verbal de contraventie, fiind aplicata masura tehnico-administrativa a ridicarii autovehiculului, aceasta masura neavând un caracter sanctionator, astfel neputând fi calificata drept sanctiune complementara, aceasta masura tehnico-administrativa raportându-se doar la existenta conditiilor obiective care impun îndepartarea urgenta a vehiculului în cauza de pe locul de parcare rezervat persoanelor cu handicap.

Arata ca motivele dezvoltate de recurent cu privire la o asa-zisa fortare în achitarea taxei pentru ridicare, transport si depozitare în cuantum de 300 lei, nu pot subzista în conditiile în care asupra persoanei recurentului nu s-au efectuat acte de violenta sau de alta natura din partea intimatei cu privire la obligarea platii, ramânând la latitudinea recurentului posibilitatea efectuarii platii sau nu, în vederea intrarii în posesia autoturismului.

Învedereaza ca, potrivit art.64 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002; „Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul si depozitarea vehiculului stationat neregulamentar se suporta de catre detinatorul acestuia", ceea ce înseamna ca exista temei legal privind obligarea recurentului la plata sumei de 300 lei din speta de fata.

De asemenea, în conditiile în care, conform art. 144 din H.C.L. nr.640/2006, precum si ale H.C.L. nr.10/2013, taxa de ridicare autovehicul este prevazuta ca si o taxa locala, deci o taxa legala si în vigoare, cele invocate de recurent sunt nefondate.

În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 – 208 Cod de procedura civila; H.C.L. O. nr. 640/2006 si H.C.L. O. nr.10/2013.

Intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI B. - POLITIA MUNICIPIULUI O. - SERVICIUL POLITIA RUTIERA A JUDETULUI B. nu a formulat întâmpinare.

Examinând sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, instanta a apreciat recursul declarat de recurentul V. R. ca fiind fondat, pentru urmatoarele considerente:

Prin dispozitia de ridicare a autovehiculului pentru oprire/ stationare/ parcare neregulamentara seria D.R.P.R. nr. xxxxxxx din data de 04.02.2013, întocmita de un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului B., s-a dispus in cazul autovehiculului cu numar de înmatriculare YY XX YYY, proprietatea reclamantului recurent, masura tehnico administrativa prevazuta de art.97 alin.1 lit. d) din O.U.G. nr.195/2002, respectiv ridicarea, transportul si depozitarea autovehiculului stationat neregulamentar.

Instanta de recurs a retinut ca ridicarea autoturismului reclamantei s-a facut în temeiul art. 64 si 97 din O.U.G. nr. 195/2002 si art. 142 lit. a din HG nr. 1391/2006 iar taxa de deblocare, respectiv taxa de stationare s-a aplicat în conditiile stabilite prin HCL nr. 10/2013 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013.

Instanta de recurs a constatat, pe de alta parte, aplicabilitatea în speta a Deciziei nr. 9/25.05.2015 a ICCJ – RIL prin care s-a statuat în sensul ca „în interpretarea ?i aplicarea dispozitiilor art. 128 alin. (1) lit. d), art. 134 alin. (2) ?i art. 135 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raportate la dispozitiile art. 3 alin. (1), art. 5, art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) si alin. (6) lit. a) pct. 13 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 21 lit. b) si art. 24 lit. d) din Legea-cadru a descentralizarii nr. 195/2006, procedura de aplicare a masurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor stationate/ oprite neregulamentar pe partea carosabila, prevazuta de art. 64 si art. 97 alin. (1) lit. d) si alin. (6) din O.U.G. nr. 195/2002, nu poate fi reglementata prin hotarâri ale consiliilor locale”.

Conform prevederilor art.517 alin.4 Cod procedura civila, dezlegarea data problemelor de drept prin deciziile în interesul elegii pronuntate de ICCJ este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei.

În consecinta, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 517 Cod procedura civila, având în vedere decizia ICCJ – RIL mentionata, Curtea de Apel O. a admis recursul declarat de recurentul V. R. L., a casat în parte sentinta atacata si a admis actiunea precizata, formulata de reclamantul V. R. în contradictoriu cu intimatii CONSILIUL LOCAL O.- ADMINISTRATIA IMOBILIARA O., si INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI B. - POLITIA MUNICIPIULUI O. - SERVICIUL POLITIA RUTIERA A JUDETULUI B., dispunându-se restituirea sumei de 300 lei platita cu titlu de taxa de ridicare, transport si depozitare prin chitanta seria AIOC nr. xxxxxxxxxx/14.02.2013, în favoarea reclamantului. Totodata, s-a constatat nulitatea deciziei de ridicare a autovehiculului seria DRPR nr. xxxxxxx/04.02.2013, fiind mentinute restul dispozitiilor sentintei atacate.

Fara cheltuieli de judecata în recurs, nefiind solicitate de recurent.