Încadrarea juridică dată faptelor de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal

Încadrarea juridică dată faptelor de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal şi de deţinere în afara unui antrepozit fiscal a unor instalaţii de producere a ţigaretelor (produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare) cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Infracţiunea de „evaziune fiscală” prevăzută de art.9 alin.1 lit. a şi alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.13 din Codul penal. Infracţiunea de „producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă” prevăzută de art.2961 alin.1 lit. b din Legea nr.571/2003 Codul fiscal. Infracţiunea de „contrabandă”, prevăzută de art. 270 alin. 3, 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal. Delimitări necesare.

Prin sentinţa penală nr. 67 din 6.05.2014 a Curţii de Apel Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 129/30.03.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpaţii H.V., K.S. şi M.C.I. au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunilor de „producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă” prevăzută de art. 2961 alin.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal. De asemenea, inculpaţii K.S. şi M.C.I. au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete.

Pentru a se hotărî astfel s-au reţinut următoarele:

(….)

În tot cursul anului 2012, hala nr. 1 din incinta complexului din […], str. […] s-a aflat în folosinţa inculpaţilor K.S. şi M.C.I.. Astfel, în cursul lunii iulie 2012, mai precis în data de 10.07.2012, cei doi inculpaţi, împreună cu inculpatul H.V. au introdus în construcţia din lemn edificată în această hală utilajele necesare producerii ţigaretelor şi anume: maşina tip LOG nr. 4526, maşina de împachetat ţigări, maşina de celofanat, precum şi un generator de curent marca Kipor (descrise în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. …./06.06.2013, de la filele  61-84 vol. II u.p.), în noaptea de 10/11.07.2012 inculpatul K.S. folosind motostivuitorul închiriat de la martorul L.Z. pentru descărcarea utilajelor şi amplasarea acestora.

În luna iunie 2012 inculpatul K.S. a făcut demersuri pentru închirierea unei locuinţe necesară cazării muncitorilor ce urmau să lucreze cu utilajele de producere a ţigaretelor şi, în data de 18.06.2012, a încheiat cu martorul B.C.I un contract de închiriere a imobilului situat în […], str. […] (filele 210-213 vol. II u.p.), care putea asigura cazarea a 8 persoane, inculpatul solicitându-i martorului amenajarea locuinţei în acest sens. La negocierile purtate cu martorul, inculpatul a fost însoţit de un bărbat de 30-35 de ani, originar din Republica M., rămas neidentificat şi care în cadrul discuţiilor purtate cu proprietarul s-a arătat interesat de obţinerea unui preţ mai bun al chiriei, precum şi de amenajarea locuinţei în sensul arătat mai sus.

În acest imobil au locuit pe toată perioada producerii ţigaretelor muncitorii care lucrau cu utilajele amplasate în depozitul de la […], str. […], persoane originare din Republica M.. Inculpatul K.S. îi transporta cu un autoturism marca Dacia Logan, inscripţionat „Taxi”, de pe str. […] din […] până la depozitul din str. […], iar aici, după intrarea muncitorilor în hală, încuia uşile şi asigura paza locaţiei până la terminarea activităţii desfăşurate de către muncitori.

 Activitatea de producţie a ţigaretelor s-a desfăşurat în lunile iulie-august 2012, utilajele de producere a ţigaretelor fiind dezasamblate şi trase în ţiplă, depozitate în interiorul halei, în apropiere de intrarea în hală, în noaptea de 28/29.08.2012, dată la care inculpatul K.S. a împrumutat din nou motostivuitorul de la martorul L.Z. pentru manevrarea utilajelor.

La finele anului 2012, membrii grupului au decis stoparea producţiei şi relocarea utilajelor.

(…)

Semiremorca cu nr. de înmatriculare […] a fost transportată de la […] la […], fiind depozitată chiar în acea seară, în prezenţa inculpatului H.V. şi a martorului D.C., în curtea imobilului situat în […], str. […], proprietatea inculpatului H.V. (filele  138-153, 174-181 vol. V u.p.). Cu o zi înainte inculpatul H.V a luat legătura telefonic cu martorul D.C., stabilind să se întâlnească la […] (fila  295 vol. IV u.p.).

 (…)

La data de 12 martie 2013, fiind exploatate informaţiile obţinute din interceptarea convorbirilor şi comunicărilor purtate de K.S. şi M.C.I., s-a reuşit identificarea locaţiei în care membrii grupului depozitau materia primă şi o parte a ţigaretelor produse în perioada de referinţă, în speţă […], str. […], imobil închiriat de către K.S şi unde au fost identificate peste două tone de tutun vrac, ţigarete marca „Plugaru” în diverse stadii de producţie şi componente ale unei instalaţii de producţie a ţigaretelor.

Rebuturile de ţigarete, tutunul vrac şi ţigarete marca „Plugarul” în diverse stadii de producţie depistate cu prilejul percheziţiilor efectuate în cauză au fost supuse examinării de către Centrul Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea Produselor „Larex”, care prin rapoartele nr. […], […] şi […] din 04 iulie 2013 a stabilit că acestea sunt compuse dintr-un amestec de fire de tutun cu deşeuri de tutun (praf de tutun şi nervuri expandate).

Titularul dreptului de proprietate intelectuală al mărcii de ţigarete „Plugarul”, respectiv T.-C.T.C. S.A. din R. M. a stabilit în actul de expertiză a mostrelor de ţigarete din 06.06.2013 (fila  182 vol. II u.p.) că ţigaretele prezentate pentru expertiză -„Plugarul”, sunt contrafăcute şi nu prezintă produsul original al S.A. T.-C.T.C.

Continuarea investigaţiilor şi monitorizarea prin sistemul GPS a permis localizarea vehiculului în care se aflau componente ale instalaţiilor de producţie şi ambalare a ţigaretelor, iar la data de 13 martie 2013 acesta a fost ridicat din curtea imobilului proprietatea lui H V, situat în localitatea […].

Cu aceeaşi ocazie, alături de componentele instalaţiilor au fost descoperite 27057 bucăţi banderole timbru acciză de culoare albastră, cu menţiunile „REPUBLICA M., TIMBRU DE ACCIZ. ARTICOLE DE TUTUN”, 87916 bucăţi banderole timbru acciză de culoare galbenă, cu menţiunile „REPUBLICA M., TIMBRU DE ACCIZ. ARTICOLE DE TUTUN” şi 3666 bucăţi banderole ce atestă calitatea, cu menţiunea „TUTUN CTC”.

Din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. …./06 iunie 2013 a rezultat că instalaţiile ridicate sunt utilaje specifice fabricării de ţigări şi sunt compuse din: maşina de producere a ţigaretelor marca „Decoufle”, de tip LOG; maşina de împachetat ţigarete marcă de producţie germană, asimilată celei de tip „Niepmann 50” şi maşină de celofanat de producţie germană sau cehă asimilată celei de tip „Skoda BC20”.

În ceea ce priveşte capacitatea acestora de producţie s-a stabilit că în interval de o oră se produc 65.000 ţigarete, astfel că la un timp de lucru de patru ore pe zi, producţia obţinută este de 260.000 ţigarete.

De asemenea s-a stabilit că ţigaretele fără filtru depistate au putut fi confecţionate cu utilajele examinate.

Starea de fapt de mai sus rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii: declaraţiile martorilor, înscrisuri, procese-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice/ambientale şi de supraveghere, procese-verbale de efectuare a percheziţiilor, fotografii, mijloace materiale de probă, declaraţia inculpatului M.C.I. din cursul urmăririi penale şi parţial, din cursul judecăţii.

Fapta inculpaţilor K.S., M.C.I. şi H.V., constând în aceea că în perioada iulie-august 2012 au produs ţigarete (produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare) în afara unui antrepozit fiscal, respectiv într-o hală amenajată în […], str. […], întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, prevăzută de art.2961 alin.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal.

Latura obiectivă a acestei infracţiunii se caracterizează prin elementul material care constă în acţiunea de producere în afara antrepozitului fiscal a ţigaretelor, produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare. Actele de pregătire a desfăşurării acestei activităţi au constat în amenajarea spaţiului din interiorul halei situată în […] str. […], în perioada februarie-martie 2012, asigurarea spaţiului necesar cazării forţei de muncă, în luna iunie 2012 şi amplasarea utilajelor în interior spaţiului special amenajat în luna august 2012, acte de pregătire dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză: declaraţiile martorilor B.S., T.M.V., S.D.I., B.C.I., L.Z., „A” şi care se coroborează cu declaraţiile inculpatului M.C.I..

Activitatea propriu-zisă de producere a ţigaretelor este dovedită de declaraţiile inculpatului M.C.I., care se coroborează cu cele ale martorilor „A.” şi S.D.I..

Inculpatul M.C.I. a declarat în cursul urmăririi penale (filele  214-217 vol. VI u.p. şi f. 33-34 dosar …./62/2013 dosar Tribunalul Braşov) că în hală lucrau cetăţeni din Republica M., care i-au spus că produc ţigări, iar fabricarea ţigărilor a durat 2 sau 3 luni în vara anului 2012. Inculpatul a mai declarat că în acea perioadă a văzut la depozit trei camioane înmatriculate în Republica M., din care s-au descărcat cutii mari de carton  care au fost introduse în hală, precum şi două autoturisme, un Mercedes cu nr. de înmatriculare de […] şi un Audi cu nr. de înmatriculare în Republica M..

Martorul S.D.I. a declarat că în timpul amenajării spaţiului din OSB în interiorul halei, inculpatul M.C.I. i-a spus că va fi închiriat unor cetăţeni din Bulgaria, pentru producţie, fără să precizeze specificul acesteia. De asemenea, martorul a mai declarat că în vara-toamna anului 2012 l-a văzut o dată sau de două ori pe inculpatul K.S. transportând cu un autoturism inscripţionat „TAXI”  în incinta depozitului persoane către hală sau casa de lângă aceasta.

Martora cu identitate protejată „A” a declarat în cursul urmăririi penale (filele 204-205 vol. II u.p.) că în vara anului 2012 K.S. aducea cu taxi la hală câte un muncitor pe care îl încuia în incinta halei, iar acesta păzea uşa. În cursul judecăţii (filele 184-188 vol. I Curtea de Apel Braşov), martora a declarat că l-a văzut pe K.S. aducând cu maşina două persoane, pe care le-a introdus şi încuiat în hală, iar în timpul în care acestea se aflau în hală, inculpatul stătea la uşă sau în maşină. Martora a declarat că acest aspect l-a constatat personal, însă l-a aflat şi de la alte persoane din incinta halei, ştiind că înăuntru inculpatul K.S. producea săpun. În privinţa perioadei de timp în care martora a perceput aceste aspecte, există o neconcordanţă, în sensul că în timpul urmăririi penale a făcut referire despre vara anului 2012, iar în cursul judecăţii a făcut referire la primăvara anului 2012, până în luna iunie. Aceste neconcordanţe sunt explicate de martoră (fila 185 dosar Curtea de Apel Braşov) prin prisma emoţiilor, care au putut genera confuzii cu privire la perioadele de timp.

Relevant este însă faptul că declaraţiile inculpatului M.C.I şi cele ale martorilor sus menţionaţi se coroborează cu privire la aspectele esenţiale şi, în plus, acestea sunt susţinute şi de mijloacele materiale folosite la săvârşirea infracţiunii, respectiv utilajele de producere a ţigaretelor, precum şi de obiectele care sunt produsul infracţiunii, respectiv ţigaretele şi tutunul identificate cu ocazia percheziţiilor.

Conform procesului-verbal de percheziţie domiciliară din data de 13.03.2013, efectuată în hala de 100 mp situată în […], spaţiu închiriat de inculpatul K.S de la S.C. I. A. SRL, au fost găsite mai multe cutii cu ţigarete, neinscripţionate şi fără banderole, cu rebuturi ţigarete neinscripţionate şi inscripţionate cu marca „Plugarul”, cu tutun vrac, cu tutun amestecat cu pleavă de tutun, cu rebuturi ţigări neinscripţionate dar şi rebuturi ţigări marca „Plugarul”, timbrate cu banderole de acciză de tutun Republica M., cu ambalaje goale pachete „Plugarul”, fără timbru (filele 80-102 vol. V u.p.), toate acestea cântărind peste 2 tone.

Conform procesului-verbal din data de 11.03.2013, în interiorul halei din […] str. […], unde au funcţionat utilajele de producere a ţigaretelor, au fost găsiţi doi saci cu rebuturi de ţigarete, precum şi mai multe fire de tutun, acestea din urmă atât în apropierea unui subansamblu, cât şi pe banda rulantă a acestuia. De asemenea, a fost găsit un palet ce conţinea 99 role de folie transparentă, ambalate în ţiplă. Cu ocazia aceleiaşi percheziţii domiciliare, care s-a desfăşurat şi în partea din faţă a casei de lângă hală, în care locuia inculpatul M C.I, a fost găsit un sac cu rebuturi ţigarete (filele  32-35 vol. V u.p.).

Potrivit procesului –verbal din data de 13.03.2013, în partea din spate casei de lângă hală în care locuia inculpatul M.C.I. au fost găsiţi 6 saci cu ţigarete şi o cutie cu ţigarete vărsate, în total cantitatea de 54200 gr. Cu aceeaşi ocazie au fost identificate într-unul dintre saci ambalaje de ţigarete marca „Plugarul”, purtând banderole de marcaj fiscale cu menţiunile „Republica M., timbru de acciz, articole de tutun”.

Procesul-verbal de percheziţie din data de 13.03.2013, efectuată la imobilul proprietatea inculpatului H.V. din […], str. […], mai precis în semiremorca adusă aici de la […], a evidenţiat utilajele de producere a ţigaretelor. Astfel, în semiremorcă au fost identificate mai multe utilaje şi subansamble, precum şi un generator marca Kipor , un sac în care se aflau mai multe fişicuri de timbre de culori diferite, inscripţionate Republica M. (filele  168-182 vol. V u.p.).

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. …./06 iunie 2013 a rezultat că instalaţiile ridicate sunt utilaje specifice fabricării de ţigări compuse din: maşina de producere a ţigaretelor marca „Decoufle”, de tip LOG; maşina de împachetat ţigarete marcă de producţie germană, asimilată celei de tip „Niepmann 50” şi maşină de celofanat de producţie germană sau cehă asimilată celei de tip „Skoda BC20”.

De asemenea, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a stabilit că ţigaretele fără filtru în diverse stadii de producţie, depistate cu ocazia percheziţiilor, au putut fi confecţionate cu utilajele examinate.

Deşi în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică s-a estimat o producţie de 65.000 ţigări pe oră, de 260.000 de ţigări în 4 ore/zi, instanţa nu poate reţine o asemenea cantitate de ţigări ca fiind produsă în speţă. Este dincolo de orice îndoială că ţigările găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare menţionate mai sus au fost produse cu utilajele aflate în semiremorcă şi care au funcţionat în vara anului 2012 în spaţiul special amenajat din hala din […], str. […]. Totodată, este dovedit şi faptul că rebuturile de ţigări, tutunul vrac, tutunul amestecat cu pleavă găsit cu ocazia aceloraşi percheziţii reprezenta tutun folosit la producţia de ţigări, având o cantitate determinată, astfel cum rezultă din procesele-verbale de percheziţie, precum şi din rapoartele de inspecţie fiscală şi din deciziile de impunere.

În ceea ce priveşte estimarea cantităţii ce s-ar fi putut produce în vara anului 2012 în hala din […], Curtea apreciază că nu are suficiente elemente de fapt care să susţină estimarea realizată de către expertul tehnic. În primul rând, declaraţiile inculpatului M.C.I şi ale martorei cu identitate protejată „A” cu privire la perioada în care s-a desfăşurat activitatea de producţie nu dovedesc şi cantitatea de ţigarete produsă, faptul că în toată acea perioadă, muncitorii care intrau în hală lucrau în mod efectiv la producerea de ţigări ori dacă utilajele au funcţionat în toată această perioadă. În lipsa unor probe directe cu privire la activitatea efectivă desfăşurată în spaţiul special amenajat nu se poate reţine o producţie estimată, cu atât mai mult cu cât aceasta reflectă gravitatea faptei, prin prisma prejudiciului produs, estimat în acest caz. Existând o îndoială cu privire la cantitatea de ţigări estimată a fi fost produsă cu utilajele deţinute de inculpaţi, aceasta nu poate fi interpretată decât în favoarea inculpaţilor, conform principiului in dubio pro reo, enunţat în art. 4 alin. 2 Cod procedură penală.

Prin urmare, Curtea reţine că au fost produse cu certitudine doar ţigaretele identificate în diverse stadii de producţie, marca „Plugarul” şi care au stat la baza rapoartelor de inspecţie fiscală şi a deciziilor de impunere întocmite de organele fiscale abilitate (deciziile de impunere nr. …./24.04.2013 şi …./24.04.2013). Este vorba despre cantităţile de 411,7 kg tutun de fumat fin, 1842,8 kg alte tutunuri de fumat şi 2950 bucăţi ţigarete, 54.400 ţigarete şi 8,3 kg de rebuturi ţigarete.

Chiar dacă mijloacele de probă analizate mai sus reliefează în principal activitatea desfăşurată de K.S. în timpul producerii de ţigarete, există mai multe elemente de fapt ce constituie probe cu privire la activitatea inculpaţilor M.C.I. şi H.V..

Curtea are în vedere acele elemente de fapt privitoarea la amenajarea spaţiului din interiorul halei, în care au fost implicaţi şi inculpaţii M.C. şi H.V., inculpatul M.C.I. edificând construcţia din lemn, iar inculpatul H.V. interesându-se de stadiul lucrărilor, împrejurarea că inculpatul M.C.I. locuia în clădirea de lângă hala unde funcţiona ansamblul de producere a ţigărilor, împrejurarea că muncitorii erau din Republica M., iar la faţa locului au fost văzute mai multe camioane sau autoturisme cu numere de înmatriculare din Republica M., împrejurarea că toţi cei trei inculpaţi s-au ocupat şi de relocarea utilajelor la începutul anului 2013, acestea fiind depozitate în curtea imobilului din […], proprietatea inculpatului H.V., precum şi prezenţa acestuia la hala din […], str. […] la două zile după mutarea utilajelor, asigurată în mod conspirat de membrii grupului infracţional, constituie suficiente probe care dovedesc participarea inculpaţilor M.C.I. şi H.V. la activitatea de producere a ţigărilor în afara unui antrepozit fiscal. Mijloacele de probă reliefate mai sus, precum şi procesele-verbale privind înregistrarea convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi şi între inculpatul M.C.I. şi martorul L.I., în perioada ianuarie-martie 2013, dovedesc elementele de fapt menţionate mai sus.

Inculpaţii au acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, prevăzând şi urmărind producerea clandestină a ţigărilor, aceasta fiind dovedită cu probele analizate mai sus.

În privinţa încadrării juridice dată acestei fapte prin rechizitoriu şi a cererii parchetului de schimbare a încadrării juridice, se impune a fi făcute următoarele observaţii:

Inculpaţii au fost trimişi în judecată atât pentru săvârşirea infracţiunii producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă prevăzută de art. 2961 alin.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal, cât şi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit. a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.13 din Codul penal, constând în aceea că începând cu luna februarie 2012, au deţinut în afara unui antrepozit fiscal instalaţii de producere a ţigaretelor (produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare) cu scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Curtea observă că infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art.9 alin.1 lit. a şi alin.3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.13 din Codul penal incriminează ascunderea bunului ori sursei impozabile sau taxabile, realizată în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prevăzute de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală. Art. 2 alin. 1 lit. g din Codul fiscal prevede printre impozitele, taxele şi contribuţiile sociale reglementate de Codul fiscal şi acciza.

În sfera regimului accizabil intră şi tutunul prelucrat, conform art. 2062 lit. b din Legea nr. 571/2003. Potrivit art. 2063 pct. 3 din acelaşi act normativ, producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau transformate sub orice formă. Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul producerii acestora pe teritoriul Comunităţii sau importului acestora pe teritoriul Comunităţii, iar accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, astfel cum rezultă din art. 2065-2066 din Codul fiscal.

În speţă, bunul impozabil sau taxabil este tutunul prelucrat, iar sustragerea de la plata accizei este reglementată în cazul producerii acestui tip de articol, de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003, care reprezintă o normă cu caracter special în raport de norma cu caracter general, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, întrucât producerea ţigărilor în afara antrepozitului fiscal include  intenţia şi scopul sustragerii de la plata accizei, deci ascunderea sursei impozabile. Prin urmare, infracţiunile prevăzute de Codul fiscal, respectiv acelea de producere sau de deţinere a unor produse suspuse accizei în afara antrepozitului fiscal constituie forme specifice de evaziune fiscală, astfel că nu se impune reţinerea şi a dispoziţiilor cu caracter general, care reglementează evaziunea fiscală. Astfel, elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, constând în ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile se realizează prin producerea sau deţinerea bunurilor.

Tutunul prelucrat, care este produs accizabil conform art. 2062 din Legea nr. 571/2003, este reprezentat de ţigarete, ţigări şi ţigări de foi, tutun de fumat, astfel cum prevede art. 20615 din Legea nr. 571/2003, deşeurile de tutun fiind considerate tutun de fumat. Astfel, întreaga cantitate de tutun identificată în cauză, fie că reprezintă ţigarete, rebuturi de ţigarete sau amestec de tutun şi pleavă de tutun, constituie tutun prelucrat în sensul dispoziţiilor Codului fiscal.

Deşi iniţial, prin actul de sesizare a instanţei, parchetul a apreciat că faptele săvârşite de inculpaţi întrunesc elementele constitutive al infracţiunii de evaziune fiscală şi producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, ulterior, în cursul judecăţii (la termenele de judecată din 19.02.2014 şi 12.03.2014) a solicitat schimbarea încadrării juridice din aceste două infracţiuni în infracţiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 3, 274 din Legea nr. 86/2006 Codul vamal.

Conform art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006 Codul vamal, introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Potrivit alineatului 2 al aceluiaşi articol, constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

Prin urmare, pentru fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, în forma producerii bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate în regim vamal, este necesar ca autorul infracţiunii să cunoască faptul că bunurile sau mărfurile respective provin din contrabandă, şi anume au fost introduse în sau scoase din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal.

Parchetul susţine că aspectul subiectiv al cunoaşterii de către inculpaţi a provenienţei din contrabandă a tutunului este relevată de prezenţa camioanelor şi autoturismelor cu numere de înmatriculare din Republica M., din care se descărcau sau încărcau cutii mari de carton, la care face referire inculpatul M.C.I. în declaraţiile sale.

Curtea apreciază însă că declaraţia inculpatului M.C.I. este insuficientă pentru a dovedi această susţinere, în condiţiile în care simpla prezenţă a camioanelor din Republica M. şi a descărcarea/încărcarea cutiilor de carton nu face dovada faptului că tutunul posibil adus sau încărcat în aceste condiţii a fost introdus sau scos în/din ţară prin sustragere de la controlul vamal. Acest fapt nu dovedeşte nici măcar faptul că provenea din Republica M., cu atât mai mult cu cât, din actul de expertiză a mostrelor de ţigarete, întocmit de S.A. „T. C.T.C.” din Republica M., rezultă că ţigaretele prezentate spre expertiză „Plugarul” sunt contrafăcute şi nu prezintă produsul original. (fila 182 vol. II u.p.).

Prin urmare, Curtea constată că nu s-a dovedit în cauză faptul că tutunul folosit la producerea de ţigarete marca Plugarul sau ţigaretele marca Plugarul  produse au fost introduse/sau scoase în sau din ţară. Cu certitudine s-a dovedit faptul că utilajele au funcţionat într-o ţară din spaţiul Uniunii Europene, iar ţigaretele aflate în diverse stadii de producţie au fost găsite în imediata apropiere a spaţiului în care au funcţionat utilajele, precum şi într-un alt spaţiu, din aceeaşi localitate,….

Întrucât nu s-a dovedit faptul că ţigaretele ar fi provenit din contrabandă, nu poate fi vorba despre cunoaşterea de către inculpaţi a acestui fapt, neputând fi reţinută în sarcina lor săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzută de 270 alin. 3, 274 din Legea nr. 86/2006 Codul vamal. În ipoteza dovedirii săvârşirii infracţiunii de contrabandă, s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu, din art.2961 alin.1 lit. b din Legea nr.571/2003 Codul fiscal şi de art. 9 alin. 1 lit. a şi alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 din Codul penal, într-o singură infracţiune, de contrabandă, prevăzută de 270 alin. 3, 274 din Legea nr. 86/2006 Codul vamal, având în vedere Decizia nr. 17/18.11.2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii.

Notă: Prin decizia penală nr. 129/30.03.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sentinţa a rămas definitivă, modifcându-se doar cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor H.V., K.S. şi M.C.I.

Domenii speta

Spete similare