Fond funciar

Sentinţă civilă 1604 din 22.06.2016


Prin cererea  înregistrată sub nr. …../207/2015, pe rolul Judecătoriei Caracal, reclamantul L. Z. F.  a chemat în judecată pe pârâţii Comisia Locală  a comunei Fărcaşele de Aplicare a legilor fondului funciar, Comisia Judeteană  Olt pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor  şi L. A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună constatarea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 27871/31/15.03.1995 emis pe numele pârâtei L. A., ca fiind eliberat unei persoane care nu a  deţinut suprafaţa de teren reconstituită.

De asemenea, a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr7973/10/5.07.1999 sub aspectul persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate si obligarea comisiilor sa elibereze un alt titlu de proprietate in care sa fie trecut si reclamantul  persoana îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul L. P. .

Prin cererea de chemare în judecată, s-a mai solicitat să se constate nulitatea absoluta a tranzacţiei privind vânzarea cumpărarea suprafeţei de teren de 1.38 ha situat in extravilanul com. Fărcaşele si care a fost inclus in titlul de proprietate nr.27871/38/15.03.1995, tranzacţie care este consfinţită prin sentinţa civila nr.3073/6.10.2010 pronunţata de Judecătoria Caracal in dosarul nr……/207/2010.

De asemenea, să se constate  nulitatea absolută a tranzacţiei privind vânzarea cumpărarea suprafeţei de teren de 1400 mp (din care 1000 mp făceau parte din titlul de proprietate nr.27871/31/15.03.1995) tranzacţie consfinţită prin sentinţa civila nr 772/11.02.2013, pronunţata de Judecătoria Caracal in dosarul nr……/207/2013 ca fiind încheiată de o persoana care nu avea calitatea de proprietar ca urmare a cererii formulate la pct I .iar pe de alta parte ca fiind încheiat de o persoana lipsita de discernământ.

În motivare, se arată  în ceea ce priveşte primul capăt de cerere, că parata L. A. nu a deţinut suprafaţa de teren de 0,10 ha, acest teren fiind trecut la rolul numitului L. P. si reprezintă suprafaţa curţi construcţii cu care acesta figura in registrul agricol.

În momentul apariţiei legii 18/1991, reclamantul arată că a  mandatat pe fratele său L. P. sa faca cerere de reconstituire si in numele său, însă cu toate acestea titlul de proprietate a fost emis doar pe numele mamei sale.

Aceeaşi situaţie este si in ceea ce priveşte eliberarea titlului de proprietate nr7973/10/5.07.1999, titlu in care reclamantul nu a fost inclus ca persoana îndreptaţita la reconstituirea dreptului de proprietate alături de ceilalţi mostenitori, desi il mandatase pe fratele său sa solicite si in numele său reconstituirea dreptului de proprietate.

 În ceea ce priveşte capetele de cerere privind constatarea nulităţii absolute a actelor de vânzare cumpărare, se arată că suprafaţa de 1.38 ha a fost vânduta de către parata L. A. fara ca aceasta sa aibă discernământ.

Deşi boala a fost recunoscuta de abia in anul 2012 prin certificatul medical prin care se constata faptul ca aceasta suferă de schizofrenie,boala s-a declanşat mult mai devreme , parata nemaiputand sa încheie acte de dispoziţie. Cu atat mai mult vânzarea cumpărarea suprafeţei de teren de 1600 mp este lovita de nulitate absoluta având in vedere ca parata deţinea un certificate medical care ii atesta boala.

Reclamantul a menţionată că desi are calitatea de terţ fata de cele două vânzări efectuate de către parata, in speţa este vorba de nulitate absoluta care poate fi invocate de orice persoana interesata, acesta având interes in promovarea prezentei acţiuni având in vedere ca prin încheierea acestor acte poate fi prejudiciat de dreptul la moştenire.

În drept, se invocă dispoz. art III din legea 169/1997.

Reclamantul a solicitat probele cu înscrisuri ,interogatoriu,martori.

La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: titlul  de proprietate nr. 27871/31/15.03.1995,  titlul de proprietate nr. 7973/10/1999,  sentinţa civilă nr. 3073/06.10.2010 a Judecătoriei Caracal pronunţată în dosarul nr. …./207/2010,  sentinţa civilă nr. 772/11.02.2013 a Judecătoriei Caracal pronunţată în dosarul nr. …./207/2013, răspunsul nr. 7280/17.01.2013 emisă de Primăria com. Fărcaşele.

Ca urmare a respingerii cererii de ajutor public judiciar formulată de către reclamant, aşa cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă din 29.06.2015, reclamantul a făcut dovada timbrării acţiunii cu taxă judiciară de timbru în sumă de 580 lei ( f. 59-61).

Pârâta Comisia Judeţeană Olt de pe lângă Instituţia Prefectului - Judeţul Olt a depus la dosar întâmpinare la data de 12.10.2015, prin care a solicitat respingerea acţiunii formulată de reclamant faţă de această comisie.

În fapt, reclamantul L. Z. F. a chemat în judecată Comisia Locală Fărcaşele, Comisia Judeţeană Olt şi pe numita L. A. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a titlurilor de proprietate nr.27871/31/1995 şi nr.7973/10/1999 şi să se dispună eliberarea unui nou titlu şi pe numele reclamantului.

Conform prevederilor art.5 coroborate cu prevederile art.34 şi art.36 din H.G, nr.890/2005, Comisia Locală de Fond Funciar Fărcaşele are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente şi de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.

 De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptăţite sa primească terenul, precum şi completarea fişelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar Fărcaşele.

În  acest sens, atribuţiile, atât ale Comisiei Locale, cât şi ale Comisiei Judeţene, sunt foarte clar delimitate în cuprinsul H.G. nr.890/2005.

Astfel, conform prevederilor art.36, alin.l din H.G, nr.890/2005, "Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schitele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr.20. Documentaţiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reţine şi se depozitează la arhiva oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. .... Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituţiei prefectului, ca secretar, şi de directorul genera! al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară."

Din analiza acestor prevederi legale, reiese foarte clar faptul că Comisia Judeţeană Olt nu are atribuţii legale privind întocmirea actelor premergătoare scrierii titlului de proprietate.

Se arată că din relaţiile comunicate de Primăria comunei Fărcaşele cu adresele nr.5922/2015 şi nr.6169/2015 reiese faptul că atât din hotărârile judecătoreşti cât şi din titlurile de proprietate menţionate în cererea introductivă nu rezultă faptul că reclamantul ar fi îndreptăţit să i se atribuie o suprafaţă de teren.

Faţă de aceste considerente, s-a solicitat respingerea acţiunii formulată de reclamant, faţă de Comisia Judeţeană Olt, ca neîntemeiată.

În  drept, îşi întemeiază întâmpinarea pe prevederile H.G. nr.890/2005, Legii nr. 18/1991, republicată, modificată şi completată, Codului de procedură civilă.

La data de 08.10.2015, pârâta L. A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat:

1. excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu a sa, având în vedere că este o persoană pusă sub interdicţie (art. 43 C.civ, art. 32 , 40, 57 C.p.c),

2. excepţia lipsei calităţii procesual pasive, având în vedere că fiind interzis judecătoresc, nu poate sta personal, în cauză, în calitate de pârât şi

3. excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului, motivat de faptul că acesta nu a formulat cerere de reconstituire pentru terenurile înscrise în cele două titluri de proprietate a căror anulare o solicită, iar faţă de tranzacţia de vânzare-cumpărare şi tranzacţia consfinţită în sentinţa civilă nr.772/11.02.2013 are calitatea de tert.

4.  excepţia autorităţii de lucru judecat, având în vedere  că s-au mai judecat pentru acelaşi obiect şi aceeaşi cauză şi în alte dosare de Judecătoriei Caracal.

Pe fond, pârâta L. A. a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, având în vedere că nici una din afirmaţiile făcute în motivarea în fapt nu corespunde adevărului.

În situaţia în care  nu se va  reţine excepţia autorităţii de lucru judecat prin raportare la celelalte dosare, în care s-au pus în discuţie situaţiile invocate în această acţiune, pârâta a solicitat să se costatate că au trecut în puterea lucrului judecat soluţiile prin care, cereri asemănătoare cu cele din prezenta acţiune, au fost respinse.

În  apărare, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martori.

La data de 07.10.2015, pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar de pe lângă Primăria Comunei Fărcaşele a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

 Pe cale de excepţie, se arată că reclamantul nu are calitate procesuală activă, având în vedere că cererea acestuia se referă la anumite hotărâri judecătoreşti unde nu a fost parte în cadrul procesului civil, rezultă nu poate să solicite anularea acestora, în consecinţă, acesta nu poate să stea ca parte în judecată în prezenta cauză.

1.cu privire la pct.I din acţiune, rezultă următoarea situaţie de fapt: pârâta L. A. a deţinut suprafaţa de 1.000 mp.(0,10 ha.) teren primit în intravilan conform titlului de proprietate nr.27871/31/15.03 1995, în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, aceasta formulând cerere în acest sens, cât şi că există cu această suprafaţă în registrul agricol;

2.-cu privire la pct. II din acţiune, rezultă altă situaţie de fapt: tranzacţia privind vânzarea - cumpararea suprafeţei de 1,38 ha.teren extravilan, s-a derulat conform Codului civil român în vigoare la acea dată, aceasta rezultând din:  prin sentinţa civilă nr. 1095 in data de 24.03.1997 rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia civ. nr. 1894/03 09.1997 a Tribunalului Olt, instanţa competentă Judecătoria Caracal, a dispus partajarea averii succesorale rămasă de pe urma autorului Dinu Ştefan(tatăl pârâtei L. A.), avere compusă din  suprafaţa de 2,89 ha din titlul de proprietate nr. 27871/38/15.03.1995 , pârâtei  L. A. revenindu-i printre altele şi două suprafeţe de teren extravilan, respectiv 1,24 ha amplasata în T.90-P 13 şi 0,14 ha amplasată în T.53-P.204, care i-au fost atribuite acesteia în lotul nr. 1 din sent. civ. nr. 1095/24.03.1997.

3.-cu privire la pct. III din acţiune, rezultă că tranzacţia privind vânzarea - cumpararea suprafeţei de 1.600 m.p. şi nu cum s-a menţionat în acţiune, de 1.400 mp, conform S.c.nr.772/11.02.2013 a Judecătoriei Caracal, această suprafaţă rezultă din următoarele acte:

-400 m.p. teren intravilan(vie), amplasat în T45-P.85;

- 600 m.p. teren intravilan (curţi, construcţii), amplasat în T.45-P.84, ambele suprafeţe de teren corespund Titlului de proprietate Nr.27871/31/15.03.1995, unde este trecută singură L. A. pe acest act, şi era îndreptăţită să vândă cui vrea.

Această suprafaţă este menţionată şi în registrul agricol - ANEXA 2b sat Fărcaşu de Jos la poziţia Nr.167, cu suprafaţa de 0,10 ha.:

-600m.p. teren arabil intravilan, amplasat în T.45-P.86, aceasta rezultă din Tit.de proprietate nr.27871/38/15.03.1995.

De asemenea, arătă că nu există niciun mandat sau alt act juridic civil pe numele lui L. P.din care să rezulte că este îndreptăţit să formuleze cerere de constituire a unei suprafeţe de teren în numele reclamantului L. Z. F. sau F. .Mai mult, cu privire la problema de sănătate de care suferea sau suferă pârâta L. A., consideră că aceasta nu are nicio relevanţă în această cauză.

Având în vedere aceste motive, s-a solicitat pe cale de excepţie, admiterea acesteia, iar fond să se dispună respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În drept, îşi întemeiază întâmpinarea pe dispoziţiile invocate mai sus.

La întâmpinare au fost ataşate următoarele înscrisuri în copie xerox conform cu originalul, respectiv: titlurile de proprietate Nr.27871/31/15.03.1995, Nr.27871/38/15.03.1995 şi Nr.7973/10  din data de 05.07.1999, sentinţa civilă nr. 1095/24.03.1997, sentinţa civilă nr.2837/23.11.2004, sentinţa civilă nr.3073/06.10.2010 şi sentinţa civilă nr 772/11.02.2013; filă din registrul agricol - ANEXA 2b sat Fărcaşu de Jos-poziţia Nr. 167-L. A., filă din registrul agricol - ANEXA 3 sat Fărcaşu de Jos-poziţia Nr.37-L. P. şi filă din registrul agricol - ANEXA 3 sat Fărcaşu de Jos-poziţia Nr.l42-D. Ş.; două cereri ale lui L. D. din 19.03.1991, una a lui L. A. din 11.03.1991, cerere D. D. din 14.03.1991, cerere D. C. din 09.03.1991, două cereri din 14.03 1991, cerere L. P. din 16.03.1991 cerere L. F., adeverinţa din data de 18.03.1991 eliberată pe numele lui L. I.(decedat); acte de stare civilă emise pe numele de L. P., L. I., D. A., D. D., L. F. L. N., L. D. şi L. A., împuternicirea avocaţială.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat să fie respinse excepţiile invocate şi în consecinţă să fie admisă acţiunea.

1) In ceea ce priveşte întâmpinarea depusa de parata L. A., s-a solicitat să fie respinsă excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu, având in vedere ca aceasta nu a depus la dosarul cauzei acte din care sa rezulte ca este pusa sub interdictie. De altfel,daca exista o hotărâre din care sa rezulte ca este pusa sub interdictie, nu ar putea formula singură întampinare care este un act procedural ce trebuia sa fie făcut si semnat de catre reprezentantul legal.

In legătura cu acest aspect, se invoca nulitatea actului de procedura formulat de catre parata ,in conformitate cu dispoziţiile art. 57 cod. civil.

In situaţia in care se indica reprezentantul legal al paratei, reclamantul  a solicitat să se ia act că îşi  modifică acţiunea in ceea ce priveşte cadrul procesual, in sensul ca solicita sa se judece cu parata prin reprezentantul sau legal, urmând ca acesta să primească si sa semneze actele de procedura.

2)In ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual pasive, aceasta urmează sa fie soluţionată in funcţie de confirmarea sau nu a actului procedural si de modificarea acţiunii introductive. Daca actul este confirmat si este modificata acţiunea, excepţia ramane fara obiect si a solicita  sa fie respinsă. La fel este si daca actul nu este confirmat si se dovedeşte ca exista punerea sun interdictie, deoarece in acest caz actul este lovit de nulitate si excepţia nu se mai poate analiza. Daca nu se depun acte care sa confirme starea paratei, exceptia trebuie respinsa ca nedovedita.

3)In ceea ce priveşte lipsa calităţii procesual active a reclamantului,s-a solicitat de catre reclamant ca aceasta să fie respinsă, având in vedere motivul pentru care se invoca aceasta excepţie.  Prin  acţiune se solicita a se constata nulitatea absoluta a unor acte,ceea ce înseamnă ca orice persoana interesata poate solicita acest lucru. Faptul invocat de catre parată,  in sensul ca aceasta considera ca reclamantul nu are calitate procesuala activa, deoarece nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nu conduce la concluzia ca acesta nu poate avea calitate procesuala activa,aceasta aparare fiind o aparare de fond,obiectul dosarului fund acela ca reclamantul considera ca are calitate si ca s-a formulat cerere de reconstituire si in numele lui.

4) S-a solicitat de catre reclamant şi respingerea excepţia autorităţii de lucru judecat deoarece parata nu face dovada celor afirmate. Dacă se face dovada punerii sub interdictie din care să rezulte că parata L. A. nu avea capacitatea de a incheia acte de dispoziţie, în consecinţă actele de vânzare cumparare, chiar consfiintite printr-o hotarare, sunt lovite de nulitate, ceea ce înseamnă ca acţiunea promovata este întemeiata, urmând să fie admisă ca atare.

In ceea ce priveşte întâmpinarea depusa de Comisia Judeţeană Olt de aplicare a legilor fondului funciar, reclamantul arată că a formulat acţiunea in contradictoriu cu aceasta parata nu in calitatea sa de a emite documentaţia necesara atribuirii titlului de proprietate,ci in calitate de unitate emitenta a acestui act,ceea ce-i conferă calitate procesuala pasiva.

In legătura cu calitatea reclamantului de persoana indreptatita a i se atribui o suprafaţa de teren,aceasta nu rezulta din hotărârile judecătoreşti sau din titlurile de proprietate asa cum invoca parata, întrucât a arătat ca are aceasta calitate rezultată din mandatul tacit dat de catre reclamant in momentul depunerii cererii de reconstituire,lucru ce rezulta din cererile depuse la dosar.

In ceea ce priveşte întâmpinarea depusa de catre Comisia locala Fărcaşele de aplicare a legilor fondului funciar, reclamantul a solicitat ca instanţa să aibă în vedere următoarele aspecte:

Reclamantul are calitate procesuala activa in promovarea prezentei acţiuni, având in vedere ca se solicita constatarea nulităţii absolute a unor acte, eventuala nedepunere a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nu conduce la soluţia admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active,aceasta fiind o aparare de fond si nu o excepţie.

Hotărârile de consfiintire a vânzării cumpărării reprezintă de fapt tot un contract intre parti, pentru constatarea nulităţii acestora putând ca acţiunea sa fie pornita de orice persoana interesata.

Faptul ca intre cei care au fost trecuţi in titlul de proprietate a avut loc partajarea terenurilor reconstituite si care au fost trecute in titlurile de proprietate,nu conduce la concluzia ca nu se mai poate promova o acţiune de constatare a nulităţii titlului având in vedere ca reclamantul nu a fost parte în acest proces, hotărârea neavand efecte in ceea ce il priveşte.

Tranzacţia privind vânzarea cumpărarea suprafeţei de teren de 1000 mp nu interesează aceasta parata, astfel încat aceasta nu poate sa faca apărări referitoare la capătul de cerere privind înstrăinarea acestei suprafete, parata nefiind parte in actul de vânzare cumpărare.

Prin încheierea de şedinţă din 23.11.2015, instanţa, faţă de  susţinerile apărătorului pârâtei L. A. , că aceasta este pusă sub interdicţie , a pus în vedere apărătorului să depună la dosar  hotârârea judecătorească privind punerea sub interdicţie a pârâtei L. A..

De asemenea, instanţa a dispus citarea  numitului L. P. în calitate de pârât  precum şi ca tutore  pentru pârâta L. A..

La termenul din 11.01.2016, pârâtul L. P. a depus la dosar sentinţa civilă nr 2681/2013  pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr …../207/2012 prin care a fost numit tutore pentru numita L. A..

La dosar s-au mai depus acte de stare civilă.

Prin adresa nr. 158/54/2016, Curtea de Apel Craiova a făcut cunoscut instanţei că sub acest număr a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei formulată de catre petentul Z. F., cu  termen la  16.02.2016  .

Prin încheierea de şedinţă din  01.02.2016, instanţa a dispus  introducerea in cauză şi citarea în calitatea de pârât, a  numitului L. I., cumpărătorul  suprafeţei de 1600 m.p. conform sentinţei civile nr. 722/2013.

La data de 15.02.2016, pârâtul Lupu Ionuţ a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantul Z. L. F. în totalitate, motivând că faţă de titlurile de proprietate, reclamantul are calitatea de terţ, întrucât nu a formulat cerere de reconstituire pentru niciunul din terenurile înscrise în aceste titluri.

Neformulând cerere de reconstituire astfel cum cere Legea 18/1991 şi din această cauză nefiind posibil ca el să stea alături de ceilalţi titulari pe titlurile de proprietate, prin cerea de a se constata nulitatea acestor titluri nu justifică un „interes legitim" în promovarea prezentei acţiuni .

Faţă de capetele 3 şi 4 ale cererii, prin care  se solicită nulitatea „tranzacţiei", se arată că sentinţele civile nr.3076/06.10.2010 şi 772 /11.02.2013 au fost pronunţate în baza unor „convenţii" de vânzare-cumpărare.

„Tranzacţia „ şi „convenţia" au reglementări separate în codul civil , inclusiv cu privire la cauzele de nulitate.

Cele două convenţii de vânzare-cumpărare dintre pârât şi bunica sa L. A., au fost încheiate cu respectarea tuturor condiţiilor de validitate, în anul 2003 şi respectiv 2010, în acel moment, vânzătoarea  fiind sănătoasă fizic şi psihic.

Apreciază că pretinsa lipsă a discernământului vânzătoarei la încheierea convenţiilor de vânzare-cumpărare ce se invocă în cauză, nu constituie un motiv de nulitate absolută. Pentru ca un act juridic să fie sancţionat cu nulitate absolută, trebuie să se dovedească lipsa cu desăvârşire a consimţământului .

 Lipsa consimţământului exprimă absenţa voinţei persoanei la încheierea actului şi nu se identifică cu lipsă discernământului care reprezintă o condiţie de valabilitate a consimţământului, iar lipsa discernământului constituie caz de nulitate relativă, deoarece lipsa discernământului în exprimarea voinţei nu relevă inexistenţa consimţământului cu un simplu viciu al acesteia , care nu atrage decât nulitate relativă a actului.

Faţă de acestea invocă pârâtul excepţia prescripţiei dreptului de care anularea celor două convenţii, având în vedere data introducerii cererii fată de data încheierii convenţiilor şi excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului, avand în vedere că are calitatea de terţ faţă de aceste convenţii.

Prin încheierea de şedinţă din 17.02.2016, instanţa a luat act că  cererea de strămutare care a făcut obiectul dosarului nr. 158/54/2016 al Curţii de Apel Craiova , a fost respinsă prin sentinţa nr. 21/16.02.2016, conform fişei registru Ecris anexată la dosar, la dosar fiind comunicată ulterior de catre Curtea de Apel Craiova adresa nr 158/54/2016 prin care se confirmă soluţia pronunţată.

La data de 07.03.2016, reclamantul a indicat cu listă pe moştenitorii  defunctului L. N., numiţii L. A. , domiciliată în Com. Mozăceni Deal, judeţul Argeş şi L. M. , domiciliat în Or. Mioveni, str. P…, bl. .., sc. B, ap. 4, judeţ Argeş , iar în calitate de moştenitori ai defunctului L. D. , numiţii L. M. , domiciliată în Com.  S…., str.V…, nr. 31, judeţ Olt , L. N. , domiciliată în Com. S….,str.V…, nr. 31, judeţ Olt  şi G. D., domiciliată în Mun.  Slatina, Aleea P…., nr. ., bl. .., sc. A, ap. 22, judeţ Olt.

Prin încheierea de şedinţă din 16.03.2016, instanţa a dispus introducerea în prezenta cauză în calitate de pârâţi şi citarea  moştenitorilor defunctului L. N. , respectiv L. A., în calitate de soţie supravieţuitoare, şi L. M. , în calitate de fiu , precum şi a moştenitorilor defunctului L. D. , respectiv , L. M. , soţie supravieţuitoare, L. N., fiică , G. D. , fiică.

Prin  cererea depusă la data de 06.04.2016, reclamantul a  învederat instanţei că pârâta L. A. a decedat la data de 02 aprilie 2016, conform certificatului de deces seria DC nr. 778535 din data de 04.04.2016, indicând în calitate de moştenitori ai acesteia pe reclamantul L. Z. F. şi pe pârâtul L. P., în calitate de descendenţi de gr. I.

Prin încheierea de şedinţă din 06.04.2016, instanţa având în vedere că pârâta L. A. a decedat la data de 02.04.2016 , a pus în vedere reclamantului să indice numelui şi adreselor moştenitorilor acesteia pentru a fi introduşi în cauză şi citaţi.

La termenul de judecată din 20.04.2016, s-a depus de catre av. Dumitru Eugenia pentru pârâta L. A., copie sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 2964 din 08.04.2016 , din care rezultă că au calitatea de moştenitori ai defunctei L. A. , reclamantul L. Z. F. şi pârâtul L. P..

La termenul din 11.05.2016, instanţa s-a pronunţat asupra probatoriului solicitat de catre părţi.

La dosar au fost comunicate adresa din 16.05.2016 emisă de C.M.I. Dr. G. M. şi adresa nr. 209/19.05.2016 de catre CMI Dr. P. V. M..

De asemenea, la dosar s-au mai depus în şedinţa publică din 01.06.2016 înscrisuri de catre apărătorul pârâtilor, respectiv raport de expertiză medico-legală psihiatrică, încheierea nr. 78848/17.12.2015 emisă de OCPI Olt şi  adresa nr.9/387.314/23.11.2012 emisă de Poliţia comunei Fărcaşele.

În şedinţa publică din data de 01.06.2016, a fost luat interogatoriul  reclamantului L. Z. F. la stăruinţa pârâţilor L. P. şi L. I. iar în şedinţa publică din 15.06.2016 a fost luat interogatoriul pârâtului L. P., răspunsurile  fiind  consemnate şi  interogatoriile  ataşate  la dosar.

Prin încheierea de amânare a pronunţării din 15.06.2016, instanţa a unit excepţia lipsei calităţii procesual active şi excepţia lipsei de interes  a reclamantului  invocate de  pârâtul L. I. , odată cu fondul  cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. 1 CPC, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Întrucât excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului  invocată de  pârâtul Lupu Ionuţ este o excepţie de fond, absolută şi preemptorie, instanţa urmează să soluţioneze cu prioritate această excepţie, reţinând următoarele:

 Conform disp. art. 36 Cpc, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat – calitate procesual activă, precum şi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii – calitatea procesuală pasivă.

Reclamantul fiind cel care porneşte acţiunea trebuie să justifice atât calitatea procesual activă, cât şi pe cea pasivă, prind indicarea obiectului cererii şi a motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază pretenţia sa.

 Cât priveşte primul şi al doilea capăt de cerere referitor la solicitarea reclamantului privind constatarea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 27871/31/15.03.1995 emis pe numele pârâtei L. A., ca fiind eliberat unei persoane care nu a  deţinut suprafaţa de teren reconstituită, cât şi constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr7973/10/5.07.1999 sub aspectul persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate si obligarea comisiilor sa elibereze un alt titlu de proprietate in care sa fie trecut si reclamantul  persoana îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate după autorul L. P.

Instanţa constată că reclamantul L. Z. F. nu are calitate procesuală activă din următoarele considerente:

În baza titlurilor de proprietate menţionate mai sus, a fost reconstituit drept de proprietate , persoanelor care au formulat cerere de reconstituire conform disp. Legii nr. 18/1991.

Raportat la înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, ce se coroborează cu recunoaşterea reclamantului, în sensul că acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moştenitor ai autorilor L. I. şi L. P., reclamantul  nedovedind că l-a împuternicit în baza unui mandat pe fratele său L. P. să formuleze cerere şi în numele acestuia, instanţa constată că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă, fiind un terţ .

Potrivit  art. III din Legea nr. 169/1997, nulitatea absolută poate fi invocată de Primar, Prefect, Autoritatea Naţională pentru Reconstituirea Proprietăţilor şi de alte persoane îndreptăţite.

Mai mult, instanţa constată că reclamantul L. Z. F. neformulând  cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a pierdut dreptul pe care-l putea dobândi, rămânând străin de succesiunea autorului L. P., nefăcând nici un act de acceptare expresă a moştenirii autorului L. P..

Instanţa reţine faptul că, reclamantul nu a administrat dovezi din care să rezulte că l-ar fi împuternicit pe L. P. printr-un mandat special pentru a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate şi în numele reclamantului, şi mai mult,  nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate nici la apariţia Legii nr. 167/1997 şi nici ulterior, necontestând procedurii Legii 18/1991 actele premergătoare eliberării celor două titluri de proprietate.

Cât priveşte susţinerea reclamantului că l-a mandat verbal pe L. P. că a formulat o asemenea cerere, practica judiciară a statuat că acest mandat verbal trebuie însoţit de o procură scrisă, specială autentică sau sub semnătură privată, tocmai pentru a da posibilitatea instituţiilor  abilitate, respectiv comisiilor de aplicarea a legilor fondului funciar să verifice obiectul şi limitele împuternicirii.

Mai mult, disp. art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991 , stabileşte o obligaţie pentru orice solicitant, de a face declaraţie pe proprie răspundere în legătură cu terenurile deţinute ori dobândite.

Pe de altă parte, disp. art. 12 şi 13 din Legea nr. 18/1991 condiţionează reconstituirea dreptului de proprietate de necesitatea formulării cererii de reconstituire, care din punct de vedere juridic reprezintă un act de dispoziţie, în speţă instanţa constatând lipsa unui asemenea act, exercitat de către reclamant.

Cât priveşte, motivarea reclamantului privind primele două capete din cererea de chemare în judecată,  şi anume invocarea nulităţii absolute a celor două titluri de proprietate, prin apărarea făcută, instanţa luând act de apărarea făcută de acesta şi anume că nulitatea absolută poate fi invocat de catre orice persoană, respectiv şi de către reclamant, aceasta disp. legala reglementată de art. III din legea nr. 167/1997 poate fi invocată întradevăr de orice persoană care însă trebuie să justifice un interes.

Astfel, instanţa constată că în cauză nu se poate vorbi de o încălcarea a unui drept al reclamantului, deoarece acesta nu s-a născut ca urmare a neformulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, reclamantul neuzitând de acest drept în termenul şi condiţiile reglementat de disp. legii nr. 18/1991.

Cât priveste capetele trei şi patru privind constatarea nulităţii absolute a tranzacţiei privind vânzarea cumpărarea suprafeţei de teren de 1.38 ha situat in extravilanul com. Fărcaşele si care a fost inclus in titlul de proprietate nr.27871/38/15.03.1995, tranzacţie care este consfinţită prin sentinţa civila nr.3073/6.10.2010 pronunţata de Judecătoria Caracal in dosarul nr……/207/2010, respectiv constatarea  nulitatii absolute a tranzacţiei privind vânzarea cumpărarea suprafeţei de teren de 1400 mp (din care 1000 mp făceau parte din titlul de proprietate nr.27871/31/15.03.1995) tranzacţie consfinţită prin sentinţa civila nr 772/11.02.2013, pronunţata de Judecătoria Caracal in dosarul nr…../207/2013 ca fiind încheiată de o persoana care nu avea calitatea de proprietar ca urmare a cererii formulate la pct I .iar pe de alta parte ca fiind încheiat de o persoana lipsita de discernământ, instanţa urmează să constate de asemenea că reclamantul L. Z. F. nu are calitate procesuală activă în raportul juridic contestat, deoarece este terţ faţă de cele două tranzacţii.

Mai mult, instanţa constată faptul că invocarea lipsei discernământului privind pe numita L. A. trebuia dovedită prin raportate la momentul încheierii antecontractului de vânzare - cumpărare şi de asemenea, trebuia invocată în termenul legal de prescripţie de 3 ani, cunoscut fiind că lipsa de discernământ reprezintă o cauză de nulitate relativă, fiind doar un viciu de consimţământ care nu poate atrage o nulitate absolută a actului aşa cum se invocă în cauză.

Faţă de capătul de cerere prin care se solicită instanței să constate nulitatea absolută a tranzacţiei privind vânzarea - cumpărarea suprafeței de teren de 1, 38 ha situată în extravilanul comunei Fărcaşele, instanţa constată că această suprafaţă de teren nu face parte din titlurile contestate în prezenta cauză, fiind moştenite de numita L. A. de la tatăl său, D. Ş..

Având in vedere aceste considerente, instanţa urmează să admită excepția lipsei calităţii procesuale active a reclamantului L. Z. F. şi să respingă  acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Postat 30.06.2016